459 matches
-
sunt mai buni de înjugat la car. Aud? (strânge iar surcelele) SMARANDA: Doamne, doamne! Bate tu darabana mult! Ai ceaun și apă, ce-ți mai lipsește pentru mămăligă? Da' plug, grapă, telegă, sanie, car, tânjală, cârceie, apoi coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte lucruri altele care trebuiesc omului gospodar, ai tu, Dănilă? Iaca n-ai! Și mira-m-aș să le ai vreodată dacă nu dai din coate cum se cuvine. Așa-i că tot la frate-tău ajungi de câte ori ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
al cetății; dă-le în mână piatră, nisip, var și mistrie și pune-i să dreagă ce-i stricat. Pe urmă, în aripa unde-și au ei cămările, bălăriile au ajuns de-un stat de om; dă-le coase și greble și îndeamnă-i să facă lumină împrejur, să nu-și mai croiască drum spre așternuturi cu paloșul și cu sulița. Scoate-i printre oameni: i se rupe unuia o oiște, i se înfundă altuia carul într-o groapă: să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
neștiut nici de familie, nici de prieteni, nici de colegi, de nimeni, de el însuși, niciodată. Când Gustav s-a oferit să-i ofere cadou iubitei sale o simfonie, Hugo deja s-a apucat de treabă. Întâi a pictat cu grebla câteva portative pe care a semănat boabe de durere, grăunțe de speranță, semințe de nu-mă-uita și pudra rezultată din macerare, una bucată mătrăgună, unu plus zece bucăți ochiul boului (numai pistilul), treisprezece fatidice tulpini de santal cu sulf, amestecate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lungi, iar nopțile sunt luminate de milioane de stele. În grădini se coc cireșele, caisele și piersicile; în păduri apar fragii și murele. Lanurile de grâu, galben-aurii, se înconvoaie sub greutatea spicelor. Pe câmp oamenii cosesc fânul, îl strâng cu greblele și îl adună în căpițe. Vara este anotimpul vacanței. Școlarii merg în excursii și tabere la munte sau la mare. Copiii au mai mult timp să se joace, să citească și să se odihnească. Îmi place acest anotimp pentru că este
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
s-o fac. îmi pare rău, omule, îmi pare rău că te dezamăgesc, dar nu pot s-o fac. —Dă-o dracului, a șuierat Joey ridicându-se și dând un șut în canapea. După care și-a plimbat degetele făcute greblă prin păr și-a mai pocnit o dată canapeaua. Apoi, pe neașteptate, s-a apucat să cotrobăie printr-un sertar. Eu, Luke, Brigit, Shake și Gaz - mai ales Gaz - îl urmăream nerăbdători. Nimeni nu știa ce-avea Joey de gând. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu el, urci din nou până la micul ox, dai un cep mic în rădăcina laterală de baobab, conectezi cu pricepere inginerească tubulatura cisternei la cep și apa curată și dulce pătrunde printre coloane, lucind alb-albăstriu, tu pui imediat mâna pe greblă și săpăligă. la telefon noi nu ne putem vedea și chiar rar, când ne putem vedea, nu putem fi noi de aceea, ca doi rebeli îndrăgostiți, luăm micul dejun la telefon comentăm căderea ploii, înflorirea castanilor șansele împiedicate ale acestei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
îl atrage dar din păcate nu se poate fără ea. Se va convinge mult mai târziu, peste ani. La frizer comandă să îi taie părul mai ales din față. Se privește mulțumit în oglinzile imense, își trece degetele prin el greblă și, gata, e pieptănat, poate să meargă la plimbare, în necunoscutul cunoscut! Se va duce la un unchi îi spune unchiu’ Titi, este inima lui. Se pupă fericiți sunt amândoi in biroul lui de la Delfinul. A intrat prin spate pe
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
tanti Aurica, vecina Mărioarei, a bătut la ușă cu gând să-i ceară o unealtă. Planul era ca atunci când netrebnicul va deschide ușa, ceata de capre să sară pe el, așa înarmate cu au venit, cu furci, coase, topoare și greble ca la o adevărată revoluție. Zis și făcut. Spurcatul i-a deschis ușa, iar caprele s-au năpustit asupra lui, lovind care de pure, până l-au lăsat lat. Mărioara a intrat numaidecât în casă și i-a dezlegat pe
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
unei lăzi răsturnate se zărea un sac verde. Îl pipăi răsuflând ușurat: ― Astea sânt ― Ce? ― Măștile de gaze. Se răsuci apoi pe călcâie și bătu ușor peretele: Aici dăm gaură. În colț se vedeau unelte de grădinărit: un târnăcop, o greblă și două lopeți. Dascălii, așezat pe un pupitru vechi de școlar, se juca lovind bilele socotitorului. ― Asta mi-aduce aminte de copilărie... ― Hm, mârâi Scarlat, am impresia că nu trebuie să faci eforturi. Ionescu aprinse o țigară: " Ciudat... Ce caut
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
planul inițial. Am avut timp să ne gândim și să ne răzgândim, să-l sucim pe toate părțile și ai fost de acord. Mă rog, presupun că ai fost de acord. I-ai ridicat obiecția individei? Inginerul își trecu degetele greblă prin păr. ― Nu! Atunci, la rece, totul mi s-a părut bine chibzuit. Relația mamă-fiu-tată ce vrei tu am considerat-o suficientă. Acum însă văd... Își scutură capul: Nu, nu văd... Simt altfel și de obicei nu mă înșală presimțirile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a mamei ei. Am scos elefantul din casă și l-am întors cu fundul în sus pe iarba maronie de toamnă. Nici nu-mi amintesc câte scule diferite am scos din garaj, dar nici una nu a funcționat. Nici coada de la greblă, nici șurubelnița, nici sula sau ciocanul - nimic. Iar aparatul de ras continua să bâzâie, interpretându-și interminabila arie pe o singură notă. Mai mulți musafiri ieșiseră alături de noi în curte, dar li s-a făcut foame și sete, apoi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Îmi ajunge toată săptămîna. Mai du-te și tu, spune bățos Adrian Lupu. Femeia pleacă grăbită și Lupu privește mîndru la ceilalți, spunînd parcă: Vedeți ce-mi știe de frică? Gheorghe Bulhac în acest timp cosea otava și apoi, cu grebla de fier cu cinci colți, aduna în grămăjoare prețioasa hrană pentru animale. Își aducea aminte ultima discuție cu muierea lui Lupu. Așa de mult îmi place mirosul și moliciunea otavei... parcă mă leșină... Omul a băgat la cap preferințele femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu cinci colți, aduna în grămăjoare prețioasa hrană pentru animale. Își aducea aminte ultima discuție cu muierea lui Lupu. Așa de mult îmi place mirosul și moliciunea otavei... parcă mă leșină... Omul a băgat la cap preferințele femeii, a pus grebla în căruță, coasa într-un loc mai ferit și în rest a așternut otava. Unde te duci, Savetă? După buruiană la vite. A venit rîndul meu, ce să fac? Dacă vrei, ți-am oprit și ție un sac de oavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Otava se dădea la o parte în căruță, focul ardea în vîlvătaie, Saveta se transformase în locomotivă cu aburi și cînd Bulhac a dat cu toată forța lovitura de grație, s-a auzit: Auuu, m-ai omorît! Femeia a sărit, grebla s-a ținut un timp după ea și sîngele marca distanța dintre colți. Bulhac a acordat primul ajutor, Saveta turba că n-are cum să vadă pagubele și plîngea de ți se rupea inima. Noroc că Bulhac avea o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
chicoteau de mama focului. Îmi amintesc că după 3-4 zile de la eveniment, Saveta șchiopăta vizibil, deși se ferea cît putea. Doare rău, țață Savetă? Vezi că-ți rup urechile! Dar cîți colți v-au intrat în... Șase, mă tontule. Dar grebla are doar cinci colți. Cînd o să-ți dispară cașul de la gură o să vezi că totuși au intrat șase. Femeia rîde gîlgîit și găliganii se uită aiuriți unii la alții. Glumeață muiere Saveta asta! Angela Angela se bosumflase tare cînd a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
curat În pivniță, dragă, i-a răspuns mama de pe verandă. Stătea acolo zâmbindu-i. Tata s-a uitat la foc și a dat cu piciorul În ceva. Apoi s-a aplecat și a cules ceva din cenușă. — Adu-mi o greblă, Nick, mi-a zis. M-am dus până În pivniță și m-am Întors cu o greblă, iar tata a trecut-o prin cenușă cu mare grijă. A scos niște topoare de piatră, niște cuțite pentru jupuit, tot din piatră, unelte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a uitat la foc și a dat cu piciorul În ceva. Apoi s-a aplecat și a cules ceva din cenușă. — Adu-mi o greblă, Nick, mi-a zis. M-am dus până În pivniță și m-am Întors cu o greblă, iar tata a trecut-o prin cenușă cu mare grijă. A scos niște topoare de piatră, niște cuțite pentru jupuit, tot din piatră, unelte din care se fac vârfurile de săgeți, niște bucăți de vase de lut și niște vârfuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arătarea la față. Ce aveți? Eu n-am nimic. N-a intrat la culoare. Vecin 3: Eu am perechi de șeptari cu optari... zău. (toți aruncă cărțile) Să nu-mi spuneți că sînt bun că leșin! (ia banii) Și mîna greblă se făcu. Vecin 2: Mamă, ce potălău cu două perechi sfrijite! Ăsta noroc! Vecin 3: Fraților, potul ăsta mi-a făcut o foame de nu vă văd! Vecin 1: Pe masă, în sufragerie era cam secetă... Vecin 3: Facem un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Acum arătarea la față. Ce aveți? Eu n-am nimic N-a intrat la culoare. Vecin 3: Eu am perechi de șeptari cu optari... zău. (toți aruncă cărțile) Să nu-mi spuneți că sînt bun leșin! (ia banii) Și mîna greblă se făcu. Vecin 2: Mamă, ce potălău cu două perechi sfrijite! Ăsta noroc! Vecin 3: Fraților, potul ăsta mi-a făcut o foame de nu vă văd! Vecin 1: Pe masă, în sufragerie era cam secetă... Vecin 3: Facem un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
copilăria este locul de refugiu al problemelor insolubile.” Copilul P. nu este, într-o familie de țărani atât de numeroasă, răsfățat. Este socotit „blegul” familiei, pare adormit, frații mai mari își bat joc de el, îl trimit să ia o greblă sau o lopată și el stă, ca prostul, în fața uneltei și nu o găsește sau, de-o găsește, nu știe de unde să o apuce. Suferă - spune prozatorul mai târziu - de un fel de „încetineală”, o maladie bizară de care, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
când s-au stins tăciunii,autoritățile române au adus prizonierii de război 1 Jean Ancel, Transnistria, vol.II , București, Ed.Atlas, 1998, p. 240; - 46 ca să sape sanțuri în jurul depozitelor,să scoată cadavrele, prin diferite mijloace, cum ar fi utilizarea greblelor și să le îngroape. Exhumarea cadavrelor, înfăptuită sub supravegherea Comisiei de anchetă județeană, a scos la lumina rămășițele a mai mult de 22.000 de cadavre, printre acestea fiind și cadavre ale copiilor, care au murit prin sufocare”1. O
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din interiorul acestora și apoi le-au dat foc.O lună mai tarziu, când s-au stins tăciunii,autoritățile române au adus prizonierii de război ca să sape sanțuri în jurul depozitelor,să scoată cadavrele, prin diferite mijloace, cum ar fi utilizarea greblelor și să le îngroape. Exhumarea cadavrelor, înfăptuită sub supravegherea Comisiei de anchetă județeană, a scos la lumina rămășițele a mai mult de 22.000 de cadavre, printre acestea fiind și cadavre ale copiilor, care au murit prin sufocare”. O analiză
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]