999 matches
-
întemeiat pe vreo consemnare mai veche, ci în baza unor deducții personale care i-au îngăduit să ezite între cele două date, oprindu-se totuși asupra celei din urmă, care i se părea mai bună." Mai târziu, la 1869, preotul greco-catolic Ioan Chita fixează ca dată a întemeierii Leșului anul 1624. Diferența dintre acești ani s-ar putea explica printr-o greșeală de calcul sau de transcriere, sau poate chiar prin tendința de originalitate care se resimte la toate cronicile sătești
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de 373 elevi. De la înființarea satului, până în secolul al XVIII-lea, locuitorii Leșului au fost ortodocși. Ei se înșiși se declarau ortodocși în 1761 în fața comisiei care cerceta apartenența confesională a ardelenilor, desi în recensamintele oficiale habsburgice erau inregistrati ca greco-catolici în urma aderării formale a preoților leșeni la unirea cu Roma. Comunitatea revine oficial în sânul Bisericii Ortodoxe Române în 1948, în timpul păstoririi preotului Vasile Coșbuc.( Vezi detalii în Istoria Parohiei) Vechea biserică cu hramul "Sfinții Cosma și Damian" din centrul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Țarii Românești. Din registrul recensământului organizat în Ardeal, la cererea episcopului greco-catolic Inocențiu Micu-Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Cuciulata erau recenzate 92 de familii, adică circa 460 de locuitori. În localitate erau recenzați doi preoți, ambii greco-catolici: Iuon și Platon, ale căror nume de familie nu le cunoaștem. În Cuciulata anului 1733 funcționa o biserică (greco-catolică) și exista o casă parohială. Mai aflăm, din aceeași conscripțiune, faptul că de pe fânețele parohiei se strângeau 9 care de fân
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
români (75,38%), cu o minoritate de romi (18,6%). Pentru 5,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,5%), dar există și minorități de penticostali (2,76%) și greco-catolici (1,65%). Pentru 5,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Râul Olt, desparte comuna în „Ardeal” si „Țara Făgărașului”, satele de pe malul drept al Oltului, Crihama și Ticușu Nou, făcând parte în perioada interbelică din Județul Târnava Mare
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
de a avea și el ""privileghiomurile popilor papistășești"", scutiri de dări și titluri nobiliare, trădându-și astfel și credința și credincioșii, i-au "convins" pe dejenari să-și lase vrând-nevrând venerabila lege ortodoxă și să primească unirea cu Roma, devenind greco-catolici. După mai bine de un veac de frământări, în perioada de după 1761 și până în 1803 toți ortodocșii din Dejani îmbrățișează uniația, satul devenind dintr-unul pur ortodox, unul compact greco-catolic. Dar cum nebănuite sunt căile Domnului, iar roata istoriei se
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
140 de români). În localitatea Șercaia, la acea dată, nu existau lăcașuri de cult sau preoți ai vreunei religii românești, cea mai apropiată biserică românească se găsea la Vad (la circa 5 kilometri distanță), unde erau recenzați doi preoți uniți (greco-catolici): în ortografie ungurească: Iuon și Sztán (Stan). În anul 1927, s-a organizat un recensământ al populației în România. La Șercaia, cu acea ocazie, au fost recenzate 624 de familii, cu 1874 de persoane, între care 288 de familii românești
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
catoliciza Ardealul, în urma unei sentințe din anul 1779 dată de Tribunalul Făgăraș, motivația instanței de judecată fiind următoarea: „"cei ortodocși fiind mai mulți, pot să își construiască altă biserică" ”. Biserica din mijlocul satului (Biserica din Sus) a trecut în folosința Greco-Catolicilor, deși inițial doar trei familii au trecut la acest cult și a rezistat în forma ei veche până la incendiul din anul 1810 când este complet distrusă, fiind necesară construirea unei biserici noi. Până în anul 1867 biserica nu avea turn, acesta
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". "Locuitorii, în mare parte nobili, au avut mult de suferit cu deosebire între anii 1650-1700." În perioada 1660-1692, a făcut parte din Pașalâcul de la Oradea. În 1850, Bocșa avea 903 locuitori, din care 897 greco-catolici, 4 evrei, un romano-catolic și un reformat. Potrivit recensământului din 1857, satul avea 936 locuitori, toți fiind înregistrați ca greco-catolici. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de 30 de preoți
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Bărnuțiu din Bocșa, opera lui Horia Flămându, a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La recensământul din 1880, satul avea 866 locuitori, dintre care 845 greco-catolici, 20 evrei și 1 reformat. Calea ferată Carei-Zalău, care trece prin
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La recensământul din 1880, satul avea 866 locuitori, dintre care 845 greco-catolici, 20 evrei și 1 reformat. Calea ferată Carei-Zalău, care trece prin Bocșa, s-a inaugurat în decembrie 1887. Potrivit recensământului din 1890, satul avea 938 locuitori, dintre care 884 greco-catolici, 32 evrei, 21 reformați și un reformat. La 1900, populația
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
recensământul din 1880, satul avea 866 locuitori, dintre care 845 greco-catolici, 20 evrei și 1 reformat. Calea ferată Carei-Zalău, care trece prin Bocșa, s-a inaugurat în decembrie 1887. Potrivit recensământului din 1890, satul avea 938 locuitori, dintre care 884 greco-catolici, 32 evrei, 21 reformați și un reformat. La 1900, populația satului a ajuns la 959 locuitori, din care 912 greco-catolici, 34 evrei, 12 reformați și un romano-catolic. Ca reacție la legea liberală a învățământului din 1868 a lui József Eötvös
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
trece prin Bocșa, s-a inaugurat în decembrie 1887. Potrivit recensământului din 1890, satul avea 938 locuitori, dintre care 884 greco-catolici, 32 evrei, 21 reformați și un reformat. La 1900, populația satului a ajuns la 959 locuitori, din care 912 greco-catolici, 34 evrei, 12 reformați și un romano-catolic. Ca reacție la legea liberală a învățământului din 1868 a lui József Eötvös, responsabilii din Bocșa s-au pronunțat pentru menținerea caracterului exclusiv confesional al școlii. O nouă școală confesională greco-catolică a fost
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
a lui József Eötvös, responsabilii din Bocșa s-au pronunțat pentru menținerea caracterului exclusiv confesional al școlii. O nouă școală confesională greco-catolică a fost construită în 1897. Potrivit Schiței monografice a Sălajului din 1908, Bocșa avea 206 gospodării și 980 greco-catolici. Învățătorul calificat Emil Pocola avea un "salar de 740 cor. din care 100 cor. dă statul. Dintre 102 copii înscriși la școală (56 baieți și 46 fetițe) știu scrie și ceti 89 (50 baieți și 39 fetițe). În școala de
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Vite cornute sunt peste 400. Toți locuitorii se ocupă cu plugăritul. Alegători sunt 62, dintre cari 15 știu ceti și scrie romanește, iar 2 românește și ungurește." La recensământul din 1910, satul avea 1.057 locuitori, dintre care 1.001 greco-catolici, 37 evrei, 11 romano-catolici și 8 reformați. La recensământul din 1920 erau 1.050 locuitori. Ioan Margin și David Goldberg erau comercianți în sat; Ioan Margin era și primar. Notar era Vasile Rob. Emil Pocola era învățător, iar Simion Barboloviciu
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Zălau, în cadrul județului Sălaj (interbelic). Cu ajutorul primit de la Comitetul Central de Construcții Școlare, un nou local școlar (o sala si o locuinta) a fost terminat in 1927. La recensământul din 1930, satul avea 1.154 locuitori, din care 1.145 greco-catolici, 8 evrei si un romano-catolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a sfințit Biserica greco-catolică din Bocșa pe 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Potrivit recensământului din 1941, erau 1.305 locuitori, din care 1.266 greco-catolici, 14 romano-catolici, 13 reformați
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
din care 1.145 greco-catolici, 8 evrei si un romano-catolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a sfințit Biserica greco-catolică din Bocșa pe 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Potrivit recensământului din 1941, erau 1.305 locuitori, din care 1.266 greco-catolici, 14 romano-catolici, 13 reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24 octombrie 1943. Greco-catolicii din Bocșa, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Potrivit recensământului din 1941, erau 1.305 locuitori, din care 1.266 greco-catolici, 14 romano-catolici, 13 reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24 octombrie 1943. Greco-catolicii din Bocșa, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită de regimul comunist Bisericii ortodoxe, în a cărei admninistrare s-a aflat timp
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
2010, pentru semnarea unui protocol de folosire al bisericii, partea ortodoxă, reprezentată de preotul Stelian Gorgan, nu a mai dorit să-și onoreze oferta afirmând că nu semnează nimic și că nu mai este de acord să-i lase pe greco-catolici să slujească alternativ în biserică. La 1 iulie 2010 sentința de retrocedare a fost executată silit, iar biserica a reintrat în deplina posesie a Parohiei Greco-Catolice cu sprijinul executorului judecătoresc și al jandarmilor. În cele din urmă partea ortodoxă a
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
greco-catolică 1857: Borzova acelui an avea 58 case, 60 locuințe, 269 locuitori (261 români, 7 evrei, 1 armean); erau 129 bărbați (76 necăsătoriți, 53 căsătoriți, 7 văduvi) și 132 femei(70 necăsătorite, 53 căsătorite, 10 văduve). După religie, 260 erau greco-catolici, 7 izraeliți și 1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
76 necăsătoriți, 53 căsătoriți, 7 văduvi) și 132 femei(70 necăsătorite, 53 căsătorite, 10 văduve). După religie, 260 erau greco-catolici, 7 izraeliți și 1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici, 2 ortodocși, 1 romano-catolic, 4 reformați, 3 izraeliți 1911: Borzova-409 locuitori (pag. 94) Următoarele date sunt preluate din recensămintele populației efectuate pe teritoriul României între 1920-2011: 1920: 412 locuitori (409 români, 3 evrei), 80 de case 1930: 91 case, 431
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Borzova-409 locuitori (pag. 94) Următoarele date sunt preluate din recensămintele populației efectuate pe teritoriul României între 1920-2011: 1920: 412 locuitori (409 români, 3 evrei), 80 de case 1930: 91 case, 431 locuitori (417 români, 7 unguri, 7 evrei); erau 417 greco-catolici, 7 romano-catolici și 7 izraeliți 1941: 411 locuitori (405 români, 6 unguri) din care 406 greco-catolici și 5 izraeliți 1956: 378 locuitori 1966: 354 locuitori, toți români 1977: 367 locuitori, români 1992: 245 locuitori de naționalitate română (222 ortodocși, 22
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
1920-2011: 1920: 412 locuitori (409 români, 3 evrei), 80 de case 1930: 91 case, 431 locuitori (417 români, 7 unguri, 7 evrei); erau 417 greco-catolici, 7 romano-catolici și 7 izraeliți 1941: 411 locuitori (405 români, 6 unguri) din care 406 greco-catolici și 5 izraeliți 1956: 378 locuitori 1966: 354 locuitori, toți români 1977: 367 locuitori, români 1992: 245 locuitori de naționalitate română (222 ortodocși, 22 penticostali, 1 de altă religie) 2002: 221 locuitori, toți români 2011: 176 locuitori 2016: 107 case
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]