748 matches
-
Chaldeea, leagănul astrologiei. Condiții favorabile. Superstiții multiple. Rudimentele științifice absolut necesare predicțiilor. Magia. Religia. Evoluția și istoricul astrologiei A vorbi despre nașterea astrologiei pe șesurile Mesopotamiei, înseamnă a cerceta însăși începuturile acestei arte în general, deoarece mărturia unanimă a antichității greco-romane, scrierile ebraice și arabe nu ne lasă să alegem decât între două ținuturi: Egiptul și Chaldeea. Unitatea doctrinară și metodologică între credințele celor două hotare nepermițând să se admită o încolțire și o creștere independentă, alegerea cea mai potrivită și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
susținute la primul congres francez de științe istorice, Les influences arméniennes dans l'architecture religieuse du Bas- Danube. În schimb, Victor N. Popescu 13 oferă două studii substanțiale, unul referitor la dezacordul dintre concepțiile sociale ale lui Tertulian și societatea greco-romană (Le désaccord entre les conceptions sociales de Tertullien et la société gréco-romaine), o contribuție din teza sa de doctorat în teologie, Cauzele conflictului politic între Biserica Creștină și Statul roman sub împărații Severi (193-235), teză susținută în 1929, iar al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
informații de pe planșele dintre pag. 64 și 65; {\footnote 106. Cronică Numismatica și Arheologică, ăn XIV, nr.113-114, ianuarie-iunie, 1939, pag. 110:} {\footnote 107. Franz Sales Meyer, Ornamentica, volumul I, Ed. Meridiane, 1988, pag. 151-152; Anca Balaci, Mic dicționar mitologic greco-roman, Ed. Științifică, 1966, pag. 165-166;} {\footnote 108. C. Romanescu, op. cît., pag. 109 ;} {\footnote 109. C. Romanescu, op. cît., pag. 59;} {\footnote 110. Medicina Modernă, vol VIII, nr. 5, anul 2001, coperta ÎI;} {\footnote 111. Vezi Nașterea unei medalii proof
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
filosofică acordată acestei forme, atunci putem numi ideea de divin (Binele) la Platon (pe linia lui Parmenide), așa cum în mitologia (politică a) imperiului roman arhetipurile majore erau zeii întemeietori ai cetății eterne; în cazul imaginarului creștin, valorile absolute ale lumii greco-romane și ale celei iudeo-creștine sunt cumulate într-un unic arhetip, al divinității, ca voință fondatoare a lumii. Arhetipul tinde însă aici către o reprezentare - o imagine mentală, în primul rând − a forței generatoare a universului. Principiul arhetipal, pe baza unei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
stăpânite de o cetate-stat sau de o capitală-stat nu se mai putea axa doar pe conceptele antice de armonie civilă sau de utilitate publică. Filosofia puterii precreștine a întâlnit decisiv noua teologie, care nu avea cum să asimilize complet planul greco-roman al civilizării lumii și religia militară, dar politeistă, a legiunilor romane. Noua spiritualitate, bazată pe ideea de întrupare a divinului - imaginea filială - avea să rezolve cu o altă argumentare, nu fără rezistență, crizele religioase și politice pe care imperiul lui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de a-și cunoaște destinul pentru a-l schimba (Visele lui Mamer și Proorocirea Sibilei) și de a-și înfrânge frica de necunoscut. Moștenită din literatura bizantină și transmisă prin calendarele vremii, dar având o legătură mai veche cu civilizația greco-romană, literatura oraculară este ecoul "profan" al legendelor eschatologice. Ea răspunde unei preocupări obsesive pentru viitor, componentă permanentă a sensibilității umane, pe care o reflectă și o leagă de capacitatea de preîntâmpinare a situațiilor nefaste (Boia, Pentru o istorie a imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
moderni: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. A. Philippide, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Liviu Rebreanu. Atmosfera de descoperire și de participare la poezia și la suflul timpului a avut ca suport, în afara comentariului critic, traducerile. Nu este ignorată lecția marii tradiții greco-romane, aflată în valoarea morală a tragediei la Sofocle, analizată de N. Bănescu, în traducerea lui D. Caracostea la Prometeu înlănțuit de Eschil, în pildele filosofice ale lui Lucrețiu transcrise, după De rerum natura, de Const. T. Stoika, în Satirele lui
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
În ciuda numeroaselor indicii cu privire la o criză a cetățeniei, are sens să explorăm căile de reînnoire a acesteia. Cetățenie antică și cetățenie modernă Chiar dacă subiectul nostru este aici cetățenia modernă, nu putem trece mai departe fără a menționa ce datorăm Antichității greco-romane și ce ne distinge de aceasta. Ideea abstractă de „comunitate a cetățenilor” organizată politic, după frumoasa expresie a lui Dominique Schnapper (Schnapper, 1994), o datorăm Greciei, care a inventat polisul: „Cei care alcătuiesc cetatea, oricât ar fi de diferiți prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din perspectivă istorică, chiar dacă afirmațiile se bazau uneori pe considerente economice, politice și juridice. În acest context, două perioade au atras În mod deosebit atenția specialiștilor, În special fiindcă se Încerca explicarea uneia prin cealaltă: pe de o parte, lumea greco-romană; pe dealtă parte, lumea colonială inaugurată de marile descoperiri geografice. În Lumea Nouă, sclavia s-a extins la scară foarte mare, În special În Statele Unite și În Brazilia. Dacă pentru studierea cazului american dispunem de un mare număr de documente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca reportajul), iar altele apelînd la reprezentări (precum discuția despre cultură în media). V. actualizare, cogniție, dialogism, formație discursivă, interdiscurs. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO RETORICĂ. Una dintre cele mai cultivate științe despre limbă în lumea antică greco-romană, retorica, îmbina arta construcției discursurilor cu o teorie a discursului, în special a celui cu funcție persuasivă, deoarece, prin discursul său, oratorul urmărea să impună un punct de vedere, un mod de exprimare sau orientarea către o activitate. Cultivată de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
special În a doua jumătate a nopții. Epistaxisul post-traumatic apare frecvent În urma accidentelor tot mai frecvente apărute la tineri și la sportivi care primesc lovituri violente și repetate la nivelul nasului și al feței (boxeri, participanți la arte marțiale, lupte greco-romane, lupte libere) sau la sportivii care fac eforturi mari În condiții de temperaturi ridicate, În ore de caniculă (tenis de câmp, fotbal, maraton, ciclism). Ca factori locali declanșatori ai hemoragiei nazale pot fi: -strănutul zgomotos și suflarea incorectă a nasului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o identitate europeană autentică, astfel încît n-ar fi exagerat de a situa nașterea Europei în Evul Mediu. Din ce este alcătuită acesta identitate? În primul rînd din-tr-o moștenire care nu va înceta niciodată să marcheze Europa, aceea a civilizației greco-romane. Din punct de vedere cultural, Europa este fiica gîndirii grecești transmise de romani; descoperirea lui Aristotel de către europeni este, în acest sens, un moment-cheie al gîndirii occidentale. Din punct de vedere politic și juridic, Europa își află adînc înfipte principiile
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Canterbury. La această dată, avîntul literelor clasice a cucerit întreg continentul, importat în Galia de călugării colombani și de savanții anglo-saxoni. La mijlocul secolului al VII-lea, călugării au devenit, însă, în această parte a Occidentului, singurii purtă tori ai culturii greco-romane. În cancelariile abațiilor, se recopie opere sacre și profane, decorate cu miniaturi inspirate atît din modelele antice, cît și din tradiția insulară sau cea barbară, juxtapunînd animale stilizate și ornamente geometrice. Supraviețuirea și reînvierea culturii antice sînt tot atît de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
primei Diplome leopoldine privind unirea din 1699. O a doua diplomă, emisă în 1701 pentru a contracara nemulțumirea populară față de unire, recunoștea drepturi civile depline nu doar clerului unit cu Roma, ci tuturor mirenilor care vor accepta trecerea la confesiunea greco-romană. Cea de-a doua Diplomă leopoldină prevedea conferirea de drepturi civile integrale chiar și iogabilor care recunoșteau unirea bisericii cu Roma. Pe bună dreptate K. Hitchins (1987) atribuie Diplomei din 1701 implicații "cu adevărat revoluționare" (p. 35), întrucât oferea inclusiv
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Jupiter-Helios, care a fost, cu timpul restaurat, având pronaos, naos, adyton (camere particulare) și peristil (coloane care înconjurau templul). Marele Templu sau Templul lui Jupiter-Helios, era mare, somptuos și înalt, cum nu a existat altul cu asemenea caracteristici în Antichitatea greco-romană. Camera subterană era folosită pentru depozitarea vinului ("un depozit de vin ținea un Dumnezeu bun..."). Camera mică (cella) era locul pentru statuia lui Jupiter. Câmpia fertilă a Bekaa se întinde liniștită între două lanțuri de munți: Liban și Anti-Liban. Barres
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
strigă tare acasă și pe câmpul de bătălie că timpul menit stăpânirii lor s-a terminat. Astfel își subminează ei însăși, cu propria mână, căderea lor, astfel nu mai este nici o salvare. Tot la fel nu mai era nici una pentru greco-romani sau grecii constantinopolitani care, prin defecte de guvernare, lux inactiv, imoralitate și nebunie au adus atât de aproape cucerirea lor și ca urmare aveau parte pe drept de soarta lor. Poarta a cărei dizolvare se aproprie posedă bogății. Libertatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport. Ilie Miron Oltean, secretar al Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport. Articolul 4 Se conferă ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a tovarășilor: Gheorghe O. Berceanu, component al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ștefan E. Birtalan, component al lotului olimpic de handbal masculin. Mariana I. Constantin, componența al lotului olimpic feminin de gimnastică. Adrian G. Cosma, component al lotului olimpic de handbal masculin. Gheorghe D. Danielov, component al lotului olimpic de de canoe
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
Georgeta E. Gabor, componența al lotului olimpic feminin de gimnastică. Anca Gabriela S. Grigoraș, componența al lotului olimpic feminin de gimnastică. Dănuț M. Grecu, component al lotului olimpic masculin de gimnastică. Nicu Gh. Ginga, component al lotului olimpic de lupte greco-romane. Cristian P. Gatu, component al lotului olimpic de handbal masculin. Mircea I. Grabovschi, component al lotului olimpic de handbal masculin. Gheorghe Roland M. Gunesch, component al lotului olimpic de handbal masculin. Gavril Emeric A. Kicsid, component al lotului olimpic de
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
handbal masculin. Nicolae G. Munteanu, component al lotului olimpic de handbal masculin. Alec A. Nastac, component al lotului olimpic de box. Corneliu P. Penu, component al lotului olimpic de handbal masculin. Ștefan D. Rusu, component al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ladislau S. Simion, component al lotului olimpic de lupte libere. Gheorghe M. Simionov, component al lotului olimpic de canoe. Dan Mircea Simon, component al lotului olimpic de box. Werner Fr. Stockl, component al lotului olimpic de handbal masculin. Gabriela Ț
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
olimpic de handbal masculin. Radu V. Voina, component al lotului olimpic de handbal masculin. Corneliu I. Birsanescu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de caiac-canoe. Ion Gr. Cernea, antrenor la Clubul sportiv "Dinamo" București, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ion Dragan I. Cornianu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ioan I. Crîsnic, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de lupte libere. Constantin Gh. Dumitrescu, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Igor I. Lipalit, antrenor la Clubul
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
masculin. Corneliu I. Birsanescu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de caiac-canoe. Ion Gr. Cernea, antrenor la Clubul sportiv "Dinamo" București, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ion Dragan I. Cornianu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ioan I. Crîsnic, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de lupte libere. Constantin Gh. Dumitrescu, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Igor I. Lipalit, antrenor la Clubul sportiv Delta Tulcea. Octavian D. Mercurean, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Nicolae
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
educație fizică și sport. Cosma V. Lița, președintele Clubului sportiv Dinamo București. Alexe Ț. Nicu, directorul Centrului de cercetări pentru educație fizică și sport. Aurel C. Neagu, redactor șef al ziarului Sportul. Nicolae I. Ploesteanu, medicul lotului olimpic de lupte greco-romane. Cristea N. Pietroseneanu, secretar general al Federației române de box. Gheza V. Pozsar, coregraf la Liceul cu program de gimnastică din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ion M. Păun, ��ef de serviciu la Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport. Iovita G.
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
tovarășului Ion I. Chiriac, antrenor la Clubul sportiv Steaua. Articolul 6 Se conferă ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a tovarășilor: Felicia D. Afrasiloaie, componența a lotului olimpic feminin de canotaj. Român Gh. Codreanu, component al lotului olimpic de lupte greco-romane. Costică Gh. Dafinoiu, component al lotului olimpic de box. Ilie M. Floroiu, component al lotului olimpic de atletism. Elenă V. Giurca, componența al lotului olimpic feminin de canotaj. Dan N. Irimiciuc, component al lotului olimpic de scrima. Elisabeta I. Lazăr
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
sportiv Dinamo București. Emilia C. Lița, antrenoare la Clubul sportiv Dinamo București. Dumitru M. Mustață, antrenor al lotului olimpic de scrima. Corneliu Marculescu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de polo. Nicolae V. Pavel, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ladislau V. Romonyi, antrenor al lotului olimpic de scrima. Leana N. Sima, antrenoare la Clubul sportiv Petrolul Ploiești. Alexandru A. Vladar, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de box. Constantin Gh. Vasiliu, antrenor la Clubul sportiv Rapid București. Ion Gh.
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]