53,188 matches
-
picior, de obicei desculț. Și, întrucât era o vreme în care Decalogul mai era încă respectat, cuvântul "păcat" avea o mare forță disuasivă. Madam Șura, patroana atelierului, femeie bună, făcuse din păcat o simplă regulă de protecție a muncii, din grijă pentru acele copile obligate de părinți să renunțe la joacă pentru un viitor coltuc de pâine. Zâmbetul Am descoperit, cu plăcută surprindere, un bizar "bric-ŕ-brac al nostalgiei" într-una din ultimele cărți semnate de Umberto Eco. O carte plină de
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
milă în jos. Reuși cu greu să echilibreze toropeala lichidă undeva în mijlocul pieptului și porni spre casă prin curtea plină de unelte ruginite și de bucăți de lemn printre care săreau sprinten puii de găină, nu înainte de a închide cu grijă poarta de la stradă, fără s-o blocheze, ca să poată intra Toader mai pe seară, după crâșmă. Pe Toader îl primise în casă acum vreo cinșpe ani. Îl văzuse prima oară la marginea satului, pe drumul care ducea spre câmp. Stătea
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
fusese singura explicație pe care o mormăise sec duminica următoare vecinilor la biserică, și lucrurile rămăseseră așa. Ajunsese de-acum în fața prispei. Oftă la vederea celor cinci trepte abrupte care duceau spre prispa înaltă, aflată în umbră. Le urcă cu grijă, una după alta, cu pași apăsați, ca nu cumva să se dezechilibreze. La a treia treaptă fu și mai atent, își așeză talpa piciorului puțin în dreapta și apăsă înainte cu vârful, apoi cu călcâiul. Un scârțâit rotund ca spatele arcuit
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
toată. ea mă aștepta sub un pod, mă oblojea cu fașă și salivă. "am 14 ani 14 frați (paișpe sunt farmecele ei la număr) după paișpe zile nu vei mai ști de mine". mă chema în bucătărie "să n-ai grijă, zicea, preocuparea părinților mei e acum un guzgan și-o antenă". mă învăța fumul în piept și aburul pe creier. din abdomenul de plastic al unei păpuși scotea prezervative aromate. după o vreme o dădeam cu capul de pereți cu
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
arborilor, în metamorfozis. Cere-o pe Ceres să te renască, Mireasă, astrală locuire Cere-o Cetății, Zeului Cetățean Xalmoxis (de nevastă), O gură de vin alb din strugurii tatălui său cere-i întru aceasta, Cere-i să te dea-n grija Tatălui de Stei, Omul de Piatră, Unde stau cu herbul numelui locului, Cere-te la stâlpul de piatră cu stema Geniului Locului Enea Moisenea La Masa Rotundă Colacul de Sâmbră rupând în chip de Doi Șerpi încolăciți ca Făt Frumos
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
osului îți vopsești chipul cu apă mai răcoroasă e adierea mîinii stîngi cu ajutorul unor cuvinte simple s-a făcut Lumea cu ajutorul unor sofisme se desface. Vacanțî V-ați adunat în jurul focului să fiți aidoma lui furia caniculei o strîngi cu grijă-n canistre odihna e-afară mereu afară asemenea unui aluat dospit cerul cauți paloarea de pergament a forțelor scrii rectifici teroarea mecanismului îți mistuie chipul. Antenî Cum brațul unui copil părăsit se înalță antena ce-ar mai putea capta la
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
atunci decât în fotografii!... Peste încă o zi, m-a căutat și Codruț- Danusia mi-a anunțat vizită în România a unei prietene din Germania, pe care-o cunoscuse la nu știu ce cursuri de vară. Codruț m-a rugat să am grijă de-un prieten al lui din America, pornit către București, dar oprit pentru o vreme la Timișoara. Părea că România începe să fie interesantă pentru toată lumea. Mgrid era o nemțoaica blondă că paiul și știa românește mai mult de la bunici
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
mult, carnetul roșu de partid se alăturaseră celor ce-i trimiteau acasă pe „emanați“. El, Seniorul, era „boșorogul fără dinți“ care cutezase să i se opună pe fața lui lliescu. Strânsă cu ușa, puterea reacționase printr-o contra-manifestatie, data în grija lui Ioska, pistolarul din zilele lui decembrie de pe balconul și din măruntaiele Comitetului Central, apărut de cine știe unde, cu automatul pe după gât, si devenit unul din simbolurile revoluției. El își câștigase locul pe langă noii stăpâni ai României, apăsând pe trăgaci
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
de niciunele. Mi-a cerut doar să-i Mocuiesc păhăruțul din mână cu o cană de băut apă, si asta a fost deocamdată tot ce-am putut să fac pentru el. Dar, în mod curios, cu cat sticlă dată în grija lui se golea, cu atat devenea mai lucid și mai interesat să înțeleagă ce se petrecea în această fără în care toată lumea îi așteptase și îi mai aștepta încă pe americani. - Ce-i cu nebunia asta a voastră? m-a-ntrebat el
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
să meargă, să nu-l lase, credea că are tensiunea 20, se sufoca, își zicea că o să moară înaintea bunicului și că or să ajungă cu două salvări în același timp și că bunicu se va trezi și va avea grijă de el, pentru că el a făcut războiul, are jumate de kil de fier în el; are un glonț care nu i-a explodat în gât, are schije de 60 de ani, pentru că bunicu e puternic - și nu are cum. și
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
îi spune tatăl kirilă lui kirilă și covrigii din mâna lui se fac grâu, și spitalul ilfov un lan de grâu cu maci, bătut de vânt și tatăl kirilă: mi-e foame, dă-mi doi covrigi, și kirilă rupe cu grijă doi covrigi, asta e tot ce a putut kirilă, să-i dea doi covrigi tatălui și tatăl a putut mușca atunci din ei și la cinci metri bunicu cu salivă închegată în colțurile gurii, ridicând mâna spre ei, cu fața
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
le numește Arșavir Acterian), scuipă sînge, nu dă înapoi cărțile împrumutate, este răutăcios, se spune că are "geniu". Aplombul pe care i-l dă așa-zisa experiență franceză îl face temut în articolele critice încă de la început și el are grijă să sublinieze din cînd în cînd acest avantaj. În fond, tînărul Eugen Ionescu beneficiază mai mult de mitul acestei experiențe decît de conținutul ei, care nu putea fi foarte mare, dat fiind că s-a format doar pînă la 13
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
tine, iar la tine în oraș n-ai cum s-o scoți la capăt? Aud tot soiul de basme cu reconversia profesională, cu asistența pe hîrtie pentru cei care intră în șomaj, cu ONG-uri care nu mai pot de grija celor ce și-au pierdut slujba. Bani risipiți prostește cîtă vreme tot mai mulți dintre noi își iau viața pentru că li s-a luat serviciul.
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
germane, mult prea puțin familiarizate cu, de pildă, muzica noastră bizantină, cu creația lui Enescu ori a compozitorilor români contemporani. Drept pentru care a purces la o adevărată cascadă de seminarii și colocvii, pe care le ticluiește și pritocește cu grijă și pasiune, precum și la derularea unui ciclu de concerte intitulat Musik unserer Zeit, în care prezența românească este semnificativă. Ar fi putut fi o simplă spectatoare a vieții muzicale. Meseria de martor pare însă să-i provoace o oarece repulsie
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
pensionarilor și-ale dezmoșteniților soartei. Din nefericire, nici unul dintre aceștia nu întreabă ce s-a ales de fondurile de pensie și de cotizațiilor lor de sănătate. Se zvonește că de la anul va deveni obligatorie asigurarea pe viață a fiecărui angajat. Grija față de om, veți spune. Aiurea: o modalitate încă insuficient explorată de a stoarce ultimul bănuț de la cetățean. Situația e atât de tensionată, încât amenințările nici măcar voalate dintre vârfurile pesediste nu mai pot fi ascunse (vezi organizația de Constanța). Ascensiunea unor
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
apă acoperea jumătate de corp, următoarea, cealaltă jumătate, și astfel - două căni cu apă, acoperind tot corpul, îi dădeau o senzație de plenitudine. N-avea nevoie de nimic altceva, își spunea ștergându-se mulțumită cu prosopul curat și călcat cu grijă. Sigur că unele case aveau băi moderne, cu căzi în care chiar puteai să stai culcat și apa caldă nu se isprăvea la robinete. Dar chiar dacă nu avea nimic din toate astea, tot făcea baie, cu puțină îndemânare și pricepere
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
exegetică pro domo... Nici asimilarea lui Anghelache speciei eterne, canonice, imuabile a funcționarului subaltern dintotdeauna și de pretutindeni nu excelează prin pertinență. El este casier - versiunea decăzută în administrativ a trezorierului care, etimologic, semnifică pe omul ce a primit în grijă o comoară. O varietate de comoară sunt și banii publici în sumă foarte mare („sute de mii”, „milioane”) dați pe mâna lui Anghelache. Casierul este mânuitor, paznic și păstrător de valori cu care se află în contact direct, nu un
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
ia ultimul văl de pe ochi și înțelege că este iremediabil și definitiv condamnat! Lăsând gluma la o parte, voi spune că autorul înțelege să respecte până la capăt regulile jocului de-a ghicitoarea, nelăsând nimic neelucidat. Există în text, drapat cu grijă sub aparențe anodine, un personaj ignorat aproape total de comentatori, care deține cheia actelor, deciziilor și mișcărilor sufletești ale lui Anghelache, inclusiv a enigmaticei sale sinucideri. Este dublul casierului, un fel de alter ego al său, care îi anticipează cu
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
la orfelinatul din “Stejarii verzi”, sosește o familie de elvețieni pentru a înfia o fetiță... doar că aceasta are un frate mai mare. Povestea ar fi putut fi emoționantă și atașantă, dar pentru aceasta ar fi trebuit finețe și sensibilitate, grijă pentru nuanțe, interes pentru adevărul uman și psihologic. Dar autoarea, Ruxandra Zenide (născută la București în 1975, școlită la Institut Universitaire des Hautes études Internationales din Geneva, licențiată a New York University și cu stagiu de cinema la FAMU din Praga
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
de mult sentimente, sexul se întîmplă, cînd se întîmplă, ca o uzată bifare de acțiune. În rest, nimic. Tatăl devorează pur și simplu ziarele, aproape non-stop, ca o unică și supremă acțiune. Cititul îl scoate din realitate, din gesturile și grijile simple, în fond, elementare, și-l suspendă, fals, în interesul pentru dramele și întîmplările altora. Mama și-a redus strașnic traseele la unul sigur, tur-retur, spre și dinspre bucătărie, monotonia teribilă adormind și femeia din ea, și protecția maternă. Lumea
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
În numele a ce? În numele celui mai jalnic politicianism: o minte isteață a stabilit că listele parlamentare vor fi alcătuite în funcție de scorul obținut la locale. Mai buni agenți alectorali ai PSD-ului rar s-au putut vedea! Încrâncenarea lui Năstase și grija acordată alegerilor „mici” nu pare să-i pună pe gînduri pe Stolo și Băsescu. Repetiția de anul trecut, când PSD-ul a curățat absolut totul la alegerile locale parțiale, n-a reprezentat nimic pentru orbii din D.A., însă a fortitificat
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
filosofie zootehnică (gen “Creșterea vitelor e o meserie foarte antrenantă” -p. 21- sau “Vita-i ființă gingașă” -p. 22), veterinarul Naslău Pavel critică, fără să-și dea seama, zootehnia comunistă (planificată greșit, mecanizată ineficient și lipsită de cea mai elementară grijă față de animale), făcînd, în schimb, apologia celei...capitaliste de peste Ocean: “La noi în comună, au venit niște filme care arată viața oamenilor în America. Arată cum se împușcă dînșii, din diferite pricini și certuri și neînțelegeri; ăsta e un aspect
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
schimb, apologia celei...capitaliste de peste Ocean: “La noi în comună, au venit niște filme care arată viața oamenilor în America. Arată cum se împușcă dînșii, din diferite pricini și certuri și neînțelegeri; ăsta e un aspect, dar celălalt aspect este grija pe care o au dînșii față de cal. Și eu m-am gîndit că dacă în America, țară cu așa o mecanizare mare, oamenii n-au renunțat la cal, ar trebui ca și noi să cultivăm mai mult acest animal de
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
altul. Bogata iconografie (fotografii, schițe, caricaturi, manuscrise) are darul de a reconstitui climatul uneia dintre cele mai efervescente epoci din istoria literaturii neoelene. Al treilea titlu, Bibliografia lui K.P. Kavafis (1886-2000), realizată de Dimitris Daskalopoulos și apărută în 2003 prin grija Centrului Limbii Grecești din Salonic, reprezintă fără îndoială unul dintre evenimentele cardinale ale anului editorial 2003 din Grecia. Ediție monumentală (1 270 pagini), rod al unei munci de peste un sfert de veac, lucrarea alcătuită cu migală admirabilă de Dimitris Daskalopoulos
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
când vreau să-i descriu, nici o consistență. Oricât aș întoarce-o, oricât aș învârti-o, pe lângă funcții și grade, nu e nimic de spus despre ei. În afara potlogăriilor, n-ai ce să le atașezi de trupuri. Ce e drept, au grijă singuri să-și pavoazeze prețioasele contururi: care cu o mustață, care cu-o burtică „aristocratică”, care cu-o amantă top-model, și mai toți cu-o privire tâmpă, de gonaci în slujba șefului unic. Și care cu niscaiva alice de vânătoare
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]