663 matches
-
omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă că în zona porții de la Albița Leușeni grindul fluviatil este mai ridicat, cam cu un metru, decât în zona basinară a luncii dintre Fălciu și Râșești. Această diferență de nivel se explică prin aceea că în epoca marilor viituri nivelul apelor Prutului este mai ridicat în zona porții
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
României arată pentru localitatea Drânceni-Albița o medie a apelor mari de + 402 cm., deasupra etiajului, iar pentru Leova, din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deasupra etiajului, iar pentru Leova, din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea și adâncimea acestora este influențată mult de prezența materialului sedimentat la gura
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu apă. Unele din aceste conuri de dejecție au reușit chiar să atingă prin aluviunile lor, grindul Prutului, împărțind astfel balta principală într-o serie de bălți secundare mai mici, cu adâncime foarte redusă, în care vegetația mare de baltă nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul când apa Prutului bate direct în terasa inferioară și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se văd la țărmul de apus a B. Gogoaia și Lucani, din dreptul satului și târgului Drânceni (Fălciuă. Această variație a formelor de relief din luncă a determinat și o variație specifică a învelișului biosferic de aici. De pildă, pe grindurile mai înalte, de lângă Prut crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.ă, care acoperă întinderi destul de mari, se păstrează apoi și câteva petece de vie indigenă românească, din cauză că filoxera nu poate trăi în nisipurile supuse deseori inundației. Tot sus pe grind, de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.ă, care acoperă întinderi destul de mari, se păstrează apoi și câteva petece de vie indigenă românească, din cauză că filoxera nu poate trăi în nisipurile supuse deseori inundației. Tot sus pe grind, de o parte și de alta a apei Prutului, de la Săratu până la Nord de Câlcea, grădinile de zarzavat ale locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin produsele lor acoperă nevoile satelor vecine și ale pieții din orașul Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de la Săratu până la Nord de Câlcea, grădinile de zarzavat ale locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin produsele lor acoperă nevoile satelor vecine și ale pieții din orașul Huși, deseori exportându-se aceste produse și mai departe chiar. Grindurile de gârle și prutețe, ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
zarzavat ale locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin produsele lor acoperă nevoile satelor vecine și ale pieții din orașul Huși, deseori exportându-se aceste produse și mai departe chiar. Grindurile de gârle și prutețe, ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
apei, chiar când bălțile sunt destul de mari; cauza stă pe deoparte în siguranța debitului de apă, pe care le-o oferă acest râu chiar și în timpul celor mai mari secete, iar de pe altă parte, siguranței pe care o au în grindul din această parte a văii, în timpul inundațiilor de primăvară și vară). Din același grup răsăritean, o altă parte, mult mai puțin numeroasă ca prima, se îndreaptă tot pe valea Prutului, dar spre Nord, ajungând până în dreptul Iașilor, ceva mai sus
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aproape tot ce-i trebuia pentru casă. Unul dintre germani, Gaspar, din nordul Germaniei, pentru prima oară a văzut roșii, un altul pepeni. Se consumau zarzavaturi, ouă de rață sălbatică, carne de pasăre și de porc. Se cultiva porumb pe grinduri. Foarte mirați au văzut cum populația consumă laptele crud cu mămăligă caldă. Mai târziu, În 1928, la expoziția de la Leipzig, se făcea mare propagandă pentru consumul laptelui crud. Iată câteva lucruri pe care germanii le vedeau În lumea de acolo
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu șenile late din aluminiu sau vehicule cu roți pneumatice cu cauciucuri mari, balonate (majoritatea produse în Danemarca) cu presiune specifică mică pe sol, pentru a nu distruge la recoltare rizomii stufului în cele trei variante ale sale: stuf de grind, stuf de bahnă și stuf plutitor. Uneori se întâmplau accidente de muncă grave, uneori mortale. Un caz interesant a fost când în timpul deplasării spre Tulcea a unui tractor cu remorcă, mergând pe creasta digurilor, (acesta fiind singurul drum existent în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la Periprava, acolo unde fluviul se varsă în mare prin brațul Chilia. În ziua de 4 decembrie când am coborât de pe bacuri, bătea un crivăț puternic că parcă ne ardeau obrajii și ne trecea prin oase. Ajunși în lagărul de la Grind, la 2 km de Periprava, a trebuit ca toată iarna aceea să ieșim în câmp și să culegem sute de hectare de porumb rămase neculese până la acea oră. Și aici oamenii au suferit mult din cauza frigului îndurat în câmp și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din viață în iarna aceasta (1992) și a fost înmormântat cu mare pompă la Cluj-Napoca. Tot aici am mai cunoscut și pe preoții greco-catolici Bacoțiu, Fanea și pe Pr. Ambruș, maghiar, toți trei murind în iarna aceea în lagărul de la Grind. La 1 mai 1960 am fost internat la infirmeria lagărului cu o febră mărită. Făcusem o pleurezie de care în curând m-am vindecat, dar febra persista mai departe, însoțită de dureri puternice pe coloana vertebrală și în abdomen. Medicii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la Jilava și acolo am stat În celulele alea mari câteva zile, tot lotul nostru, Împreună cu alții, până am fost din nou Îmbarcați În dube și trimiși la Brăila. La Brăila am fost Îmbarcați pe niște bacuri și trimiși la Grind, o colonie mai mică, care ținea de cea mai mare, Periprava, colonie de muncă pentru deținuți politici. Acolo am stat toată iarna respectivă... Am cules la porumb iarna aia tot timpul. De-acolo, În primăvară, am fost trimis la Salcia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
gândit după aia: „Aruncă-te În Dunăre... Unde să te duci, la ruși?”. Spre seară, ne-au Îmbarcat și ne-au dus, și noaptea ne-au ancorat undeva. Nimeni n-a putut să spună unde suntem. Eram undeva pe un grind, pe un canal din ăsta În Deltă. După puțin timp, am ajuns să doresc Gherla, așa cum era ea. Am Înțeles că suntem duși pentru exterminare, că nu se poate rezista acolo. Trebuie să găsești soluțiile să reziști, și soluțiile erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au reușit să ne sperie și și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: „Gata, s-a terminat cu recoltatul”. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și Îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului, să vină cu vase, cu șlepuri și să-i Încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți și nouă ne-au creat niște greutăți, că trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era deja
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
găsam noi pe unde ne duceam la dig, și cu aia făceam focu’... Și ați fost ținut doar la Stoenești? Nuu! De la Stoenești ne-a dus la secția Salcia. Și am mai fost pe la Grădina, Sfântu Gheorghe, Periprava și la Grind. Haideți să le luăm pe rând și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare. La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luăm pe rând și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare. La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a dus la secția Grind. Acolea era o insulă... Domne, era o șerpărie... Domne, ce era acolo n-am văzut În viața mea! O pădure numai de tei și vie... De acolo ne-a dus iar, repede... Că nu ne ținea mult, că ne tot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iar, repede... Că nu ne ținea mult, că ne tot foia... Io știu ce program avea ei? Nu știu io... da’ te tot ducea de colo-colo... Vreo trei-patru luni Într-un loc, apoi dincolo, dincolo, și tot așa. Și de la Grind ne-a dus la o secție lângă Luciu-Georgeni (sic!)3, da’ nu mai știu cum Îi spunea. Acolo a fost cea mai bună secție În care ne-am trezit noi. La Luciu-Georgeni (sic!) a fost centru’. De ce spuneți că era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
327, 347, 349-350, 360, 362, 364-365, 368, 370-371 Ghioroc 72 Gilău 129 Gironde (bac) 305-306, 317-318 Giurgița 329, 340 Giurgiu 71 Glod 182 Govora 339-340, 342 Grădina 22, 24, 104, 117-118, 120-121, 125, 153-154, 310, 317, 329, 336-337, 339, 364 Grind 36, 364 Gura Humorului 241 Gurahonț 35 H Hațeg 146 Hârșova 111, 117-118 Hotoan 25, 287, 293 Hunedoara 35-36, 39, 132, 151 Huși 299 Huta 168 I Iași 21, 52, 60-61, 103, 126, 137, 180, 299, 300, 317, 337, 369
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
281 De la nuntă la pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta după aer curat / 288 Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar / 289 De la "cabinetul stomatologic" Gherla la colonia negrilor de la Salcia / 291 Caralii și bandiți la Grind / 294 Credință, foame, frică și arpacaș / 297 Eliberarea și încercările de racolare / 299 Momente de normalitate / 301 Relația cu partidul. Cu bube în cap / 303 Nedreptățile prezentului / 307 Prefață Obligația de a nu uita, necesitatea de a pedepsi La 25
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bacul Adour, la Periprava C. I.: Mi-ați vorbit la un moment dat despre morții pe care-i cărați în spate. Cine erau, unde se petrecea asta? S. Ț.: Eram pe bacul Adour 24821. La Periprava, în lagărul propriu-zis de la Grind, am stat foarte puțin timp, cred că doar vreo două luni înainte de a pleca, adică de a ne întoarce din nou la Luciu Giurgeni. Majoritatea timpului am stat pe bacul transformat în închisoare pentru deținuți politici. Mulți au murit iarna
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
e de drag omul acesta? El este realmente un om foarte cinstit, foarte corect și, așa cum spuneți, dintr-o bucată. C.I.: Cum v-ați întâlnit cu domnul Bazon și unde ați făcut detenție împreună (la Iași, Salcia ori Periprava, la Grind sau pe bac), ați vorbit în timpul detenției și despre ce anume vorbeați? D.V.: Credeți că aveam timp să discutăm împreună? Stăteam împreună, ne vedeam, și aici la Iași mă ajuta adeseori. La penitenciarul Iași mi-a găsit odată în curtea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]