1,673 matches
-
și bani. Se aplica și o retribuție suplimentară pentru cei care lucrau în sectorul zootehnică sau la grădinile de legume. În ce privește via de pe Dealul Velnița, am aflat tot de la fostul președinte, că înainte de revoluția din decembrie 1989 a fost o grindină cu gheață mare care a distrusă via. Refacerea ar fi necesitat mari cheltuieli, iar cei care au redevenit proprietari pe fostelor lor loturi, după spargerea CAP-ului, n-au știut și nici nu au avut bani să întrețină via, așa că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-l transforma pe discipolul târziu într-un gânditor distinct de maestrul său; un mic text dezbate pe scurt asupra efectelor care-și preced cauzele în timp, dar nu găsim aici nimic cu adevărat revoluționar; niște considerații asupra cauzei căderilor de grindină vara, da, bine; dar nicio idee tranșantă sau care să merite semnătura lui Diogene. în afară de... în afară de un text de vreo cincisprezece rânduri, mai nimic din punct de vedere cantitativ, dar o mină de aur pentru potențialitățile calitative: Diogene enunță aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
unele tradiții ale localnicilor precumHramul din 6 mai, când după slujba bisericească populația și oaspețiiîntind o masă mare în curtea bisericii; CATALANA-o originală și unică sărbătorire de Sf.Andrei. Spuneam unică, căci numai aici la SfântuGheorghe se leagă de grindină un colac cu făină ornat cu bomboane colorate, iar biciclistul trebuie să sară și să muște din colac, fără a folosimâinile.Canalele Deltei țin loc de străzi, iar bărcile sunt mașinile.Turismul înDeltă se integrează în peisaj.Delta Dunării e
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
avusese loc un semn cu vreo două luni înainte, când a făcut o slujbă în incinta Cetății Sarmizegetuza Regia și unde au slujit doi preoți, deși nu solicitaseră decât unul. În timpul slujbei de pomenire a început o ploaie torențială, cu grindină. Preoții au continuat. Și când s-a sfârșit slujba a încetat și ploaia. Semnificația ei a fost interpretată ca o mulțumire a strămoșilor, un semn al zeilor! Iar nouă, pentru lumina adusă la mare sărbătoare, ne mulțumise Zamolxis, zeul suprem
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
genul muzicii ușoare, a actualei muzici, prin a o repudia ca pe zațul ei expirat. Păcat! Ce-ar mai rămâne de spus?! Ce va mai rămâne din muzică după supunerea ei unei înghețări și redarea ca pe o ploaie cu grindină, până dor urechile?! Ce mai rămâne din spectacolul muzical elevat dacă eleganța artiștilor e contestată de portul de picnic, dacă decorul mirific este dematerializat de explozii zăpăcitoare, dacă fetele frumoase sau înfrumusețate sunt depășite de fete transformate, dacă de la costumațiile
MARINA FLOREA. CHIAR ŞI NUMAI UN CÂNTEC AL EI POATE VINDECA MUZICA UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151]
-
învinge, a-nsemnat steagurile la soldați, cu semn de cruce. Învingător, a zidit o cetate mult slăvită. Prin veacuri a dăinuit, Constantinopol numită. Iar ziua-i sărbătorită de cei ca Sfinții botezați. Nimic nu se muncește, că va ploua cu grindină. Iar mana pârjolește legumele din grădină. De ulii sunt atacate păsările din ogradă. Iar viile sunt prădate, când credința-i încălcată. În cuiburile din crâng, puișori de păsări zboară. Cu a crucii trinitate. Din anuarul: ,,Tradiții creștine și ritualuri populare
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
să te faci bine și-ai să te duci acasă!> Când era timpul urât, când bătea vântul și ploua se ducea la fereastră și se uita pe geam la zbaterea naturii. îi plăceau zvârcolirile naturii, vântul și ploaia, furtunile și grindina, încordările naturii când îndoia vântul vârfurile plopilor din fața lui. Atunci privea și se închina. Atât. Și era mut. Și rar zicea: Plopule, plopule,/ De te-ndoi și te dezdoi,/ Parc-am fi noi amândoi/ În bătaia vântului/ Roși de dorul
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
o patrie ca o glastră cu o floare ce este Coroana României. Această floare trebuie să fie udată în fiecare zi, măcar o dată. Astăzi, românii o udă cu lacrimile amarului, dar mâine, soarele speranței reînviate va cerne peste ea o grindină de lacrimi preschimbate în safire ale bucuriei. Nu se poate să ne fi uitat de tot Dumnezeu! Avem un Rege ce arată că istoria își urmează în timp lucrarea prin care făptuitorii ei își cresc puterea și strălucirea luminii, ca
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
mijloc - iar sub icoană, candela cu ulei și fitil, busuiocul sacru și sticluța cu aghiazmă, făcătoare de minuni. Undeva, lângă candelă, lumânarea de la Paști, cu care ocoleau biserica, luminiță ce se aprindea în momente grele pentru oameni: furtuni, fulgere, trăsnete, grindină, în scopul îndepărtării duhurilor rele. Obligatoriu, în cel puțin o cameră, în tavanul din lemn, încă de la construcție se prindea puternic un cioc din fier făcut de țiganul fierar, de care se agăța coșul împletit din fâșii de lemn, de
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
trece lumea prin ziare, și ziarele prin lume. Trec anotimpuri în curgere normală de la iarnă pân’la toamnă și ajungem iar în iarnă. Cursul vremii nu se schimbă, ploi mai sunt tot mai puține, mai e secetă, zăpadă, stă o grindină să cadă, toate trec ca un șuvoi, peste noi. Referință Bibliografică: File de jurnal 2 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FILE DE JURNAL 2 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360859_a_362188]
-
Ștefan Bănică Junior este unul dintre cei mai iubiți artiști români. Cu glasul și chitara, cu jarul jocului scenic, generozitatea, iureșul veseliei, șarmul său, artistul e în stare să inactiveze și veninul de pe vârful vreunei săgeți, căci săgeți cad în grindină asupra artiștilor. Spectacolele fulminante cu Ștefan Bănică Junior sunt percept al binelui sufletesc pe care și-l oferă cei ce le agrează total, ca minunate daruri artistice. Ele dau veselie și bunătate, nasc iubire, îngăduie pace! Grație inspirației de veghe
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
început să mânăm vitele spre casă. Vântul bătea cu o furie nemaipomenită și nu am mai putut înainta. O femeie din vârful dealului ne-a strigat: “lăsați animalele și fugiți, că ne omoară Dumnezeu! Din cer a început să cadă grindină mare cât un ou de găină. Abia am reușit să ajungem la gardul de mărăcini din marginea drumului, unde ne-am ascuns capetele să nu ni le spargă grindina. Curgeau șuvoaiele pe drum de parcă era pârâul Beica. Noi ne bucuram
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
fugiți, că ne omoară Dumnezeu! Din cer a început să cadă grindină mare cât un ou de găină. Abia am reușit să ajungem la gardul de mărăcini din marginea drumului, unde ne-am ascuns capetele să nu ni le spargă grindina. Curgeau șuvoaiele pe drum de parcă era pârâul Beica. Noi ne bucuram că mergem desculțe, prin gheață până la genunchi. Alunecam, cădeam și iar mergeam. Când am ajuns acasă, mama, în loc să se bucure că am ajuns sănătoase, ne-a luat la rost
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
cu horincă de prună curată”; Vara, fata lui badea Văsălie dormea pe prispă - de unde a și fost furată; Veneau, după câteva manevre magice, feciorii la fetele adunate în casa Cârnei; Vinerea „se ținea ca de sărbătoare, ca să nu bată gheața (grindina)”; „Vine Măria sa Herleșu!”; „Vezi că te spun la mă-ta”; Voinic și ciudat, „Vine îmbrăcat în crengi și frunze, drept către ea”; „vine un airoplan în zarea noastră”; „Valea Hranei este acum ca un bătrân gârbovit de ani și trudă
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
iuți și fierbinți. Valul bătea la gleznă, stângul și dreptul schimbau între ele rolul de vânt și de val. Freamătul urca până la genunchi iute, trecea în frison, de la umăr la umăr, valul cuprindea mijlocul, iuți și fierbinți, țipau fulgere și grindina deasa, măruntă, cercul strângea și strângea, cerc ucigaș, omora chiar și-un gând rătăcit, rândunica buimaca, cerc ucigaș, pătimaș. Nici o muzică, niciun vaiet, nici un suspin până ce, pe cer, otravă palida a lunii se topea și pierea.” Adeseori autoarea Mariana Brăescu
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam 10 ani. Astăzi, numai tăcerea
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
străini ... Trinu-i trin, nu este om ... N-are milă și nici dor,/ Și de lacrimi nici că-i pasă,/ Nici de cel ce casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
străini...Trinu-i trin, nu este om.../ N-are milă și nici dor,/ Și de lacrimi nici că-i pasă,/ Nici de cel ce casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
străini... Trinu-i trin, nu este om.../ N-are milă și nici dor,/ Și de lacrimi nici că-i pasă,/ Nici de cel ce casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
i se mai întâmple vreodată. Avusese dureri, dar parcă nu-l înfricoșeaseră atâta... Ce i se întâmpla de atâta amar de timp, credea că se datorează unei veri capricioase, cu temperaturi sufocante și ploi în averse urmate de căderi de grindină. Nu odată a fost prins în câmp și udat până la piele, ba au fost câteva zile când a tremurat ca-n plină iarnă. Stratul de piatră colțuroasă, destul de gros, care se formase în câteva minute, când norii cerului își lăsaeră
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune cu buruienile...” și pe frunte i se vedeau broboanele transpirației care îi cădeau în ochi, picături pe care le sufla când îi ajungeau pe buza superioară, și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
figura ta luminoasă Ne va arăta curcubeul libertății Acea sclipire care era începutul închegării noastre O BUCATĂ DE CER SE PRĂBUȘEȘTE S-a întunecat Băiatul încă nu s-a întors Umbrele lucrurilor sar Și se rânjesc Ecranul se umple cu grindină O bucată de cer se prăbușește Băiatul încă nu s-a întors Ora interzisă de teamă s-a întunecat ÎNMULȚIREA MORȚII Mâine voi muri din nou În același mod În același moment Când soarele ca o creastă de cocoș însângerat
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
nu știm! Doamne, noi pace Îți cerem : Și-aici și în Iersalim! ARMAGHEDON Va fi-nconjorat Ierusalimul de oști, cum grădina-mi cu sigla cu tot Umbrita-i de copaci uriași, dar asupră-i veghează Dumnezeu-Savaot Vor veni cu vuiet de grindini, uragan aviatic, rachete, poate, vor fi! Dar Cel ce hotaru-i veghează, dăruind dimineților soare, îi va birui. Stătea profetul jelind langă râul cel mare, Tel Avivul avea la picioare Dar n-a fost chip să adoarmă în noaptea aceea cu
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
urcat în avion cu destinația Stockholm. Imediat după aterizare ne-am dat seama că vom beneficia de un avantaj neplanificat la plecare: un soare blând, alternând cu scurte burnițe, în locul caniculei insuportabile din România. Am avut parte chiar de o grindină, fenomen neîntâlnit pe acolo. Noi stăteam la adăpost și îi priveam amuzați pe cei câțiva suedezi entuziaști, care culegeau și studiau boabele de gheață mari cât unghia. Înainte de a pleca, am revăzut în minte toate cunoștințele mele despre Suedia, nu
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
are fundație un vast filon de aur din care „minerii” muzicii scot la suprafață printr-o trudă și o dragoste de o vârstă cu omenirea, inepuizabile resurse subsolice ale cântecelor. Iar de sus, harul toarnă tot pe-atât, într-o grindină de mărgăritare, cântecele noastre, pe potrivă de veritabile ca și mărgăritarele din lumea întreagă. În toată istoria sa, neamul românesc a fost înseninat de muzică. Pleiada marilor artiști ai noștri, dintotdeauna, de la cei populari, până la cei „culți”, a creat și
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]