1,519 matches
-
ori cripta avea o ieșire secretă. Se apropie precaut, ținând opaițul mereu deasupra capului. Pentru prima oară privi cu atenție dărâmăturile. Pe margine se zărea o grămadă de materiale detritice, fragmente de piatră și ecarisate ce aduceau cu niște trepte grosolane. Se apropie pentru a estima dacă pe acolo ar fi putut trece cineva. Cu surprindere, descoperi că nu era vorba de resturile tavanului, ci de capătul unei scări care se afunda În Întuneric. Strânse daga În pumn și coborî prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și Într-o anumită nebunie. Iar aceasta e sursa nenorocirilor mele. — Ca pentru toată lumea. De unde altundeva decât din nebunie izvorăsc toate nefericirile noastre? Dar să fii aprins de iubire nu aș numi-o a fi o nebunie, decât pentru spiritele grosolane... Ah, da, ce-ți spuneam la cârciumă... Nu iubirea mă aduce la o prăvălie cămătărească, ci un demon mai sinistru, Îl Întrerupse Veniero izbucnind În râs. Jocul, messer Alighieri! adăugă de Îndată, văzându-i expresia perplexă. Și nenorocirile sale. Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
intră În micul naos Întunecat al Celor Patruzeci de Martiri și se apropie de altar ținându-se pe lângă perete, ca să nu bată la ochi. Spre fund, alături de masa simplă din piatră, Înconjurată de scaune din lemn, fusese aranjată o estradă grosolană din scânduri. De pe acel amvon improvizat, un om vorbea adresându-se micului grup de credincioși Îngrămădiți În jurul său. Nu era multă lume, poate că două duzini de persoane, bărbați și femei. Unii Împrăștiați printre coloane, alții șezând pe niște bănci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu mai bine de un secol În urmă, Încercase să Înnoiască Biserica prin profețiile lui. Bruno continua, cu Însuflețire, să Își presară cuvântarea cu imagini ale mântuirii. Cum putea un rafinat maestru de teologie să se piardă Îndărătul acestor viziuni grosolane, pentru mințile simple? Oare niște prostii asemănătoare Îl făcuseră curios pe Veniero? Dante Începuse să se Înstrăineze, urmându-și șirul propriilor gânduri. Asculta din ce În ce mai distras cuvintele omului. Apoi ceva, o schimbare În ritmul predicii sau În tonul vocii Îi solicită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
călăuzesc pașii În mod ineluctabil, ori dimpotrivă, se limitează să confere un impuls inițial mișcărilor noastre, guvernate ulterior de liberul arbitru? Cecco d’Ascoli zâmbi imperceptibil. — E o chestiune dezbătută, messer Durante. Dar, dacă Îmi dai voie, numai printre spiritele grosolane. Cum prea bine se știe, corpurile cerești, care orbitează pe ceruri dincolo de sfera Lunii, sunt perfecte și incoruptibile. Dacă acțiunea lor ar fi evitabilă, aceasta ar fi defectivă, și am avea o consecință incertă a unei premise certe, o cauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În sfârșit să privească scena. În centru, un tinerel Îngenuncheat susținea din spate o fantoșă de cârpă, construită În așa fel Încât să semene cât de cât cu un bărbat despuiat. Pe partea anterioară a capului era schițat un chip grosolan: doi ochi larg deschiși, cavitățile negre ale nărilor și o gură plină de dinți În ceva ce putea fi un zâmbet, un rânjet ori un strigăt Înghețat. Păpușa era singura ființă vie de pe scenă Îmbrăcată Într-o haină obișnuită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
rând, spre cele două grupuri de pânze vopsite de pe laturile scenei. Dante urmări cu privirea mișcarea degetului. Ceea ce la prima vedere Îi păruseră a fi doar niște zdrențe colorate se dovedeau a fi, la o examinare mai atentă, o tentativă grosolană de decor: la unul din capete, obișnuita mână necioplită schițase un soi de cavernă ce dădea spre un plai deșertic, Întrerupt ici și acolo de fragmente de stâncă și de câteva tufișuri scheletice. Din fundul acestei deschideri izbucneau niște lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Botticelli, sir Isaac Newton, Victor Hugo, Claude Debussy, Jean Cocteau etc. Pot să-ți spun că, la această oră, ceea ce Dan Brown, prezintă În cartea lui drept un document cu autenticitate indiscutabilă - despre Dosarele Secrete vorbesc - este considerat un fals grosolan, o mânărie intelectuală deplorabilă, confecționată prin o mie nouă sute șaizeci și ceva și introdusă fraudulos În rafturile Bibliotecii Naționale a Franței. Ce legătură au toate astea cu abatele Saunière? O să-ți spun Îndată, nu Înainte de a remarca găselnița onomastică Îndrăzneață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
puteri: Diavolul și Moartea. Cei care se descopereau din nebăgare de seamă primeau o mamă de bătaie de la cavalerii ce formau cortegiile Diavolului și Morții. Carnavalul amenința să degenereze într-un haos îngrozitor. Nimeni nu mai recunoștea pe nimeni. Cuvintele grosolane erau binevenite - fiecăruia îi era rezervată o insultă la care nu se gândise niciodată. Sticle de kirsch goale zburau în aer ca baloanele de gheață. Se dansa cu facle în mâini și se băteau crunt gheața de sub picioare. Din feeria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Tânăr și Guillaume de Poitiers jucând arșice. Succes! Primul concurent fu un lungan deșirat de pe Pământ, de undeva din Albania. Acesta urcă pe scenă cu o chitară construită de el dintr-un recamier care la tăiere căpătase o formă deosebit de grosolană și care mai suna și hâd. Individul cânta cu o singură notă, trăgând periodic de o singură coardă, cu nimic diferită de celelalte, și mormăia un singur vers, care, repetat a nouăsuteșaisprezecea oară, generă scoaterea acestuia din concurs. În public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
au băut rom de la buza aceleiași sticle, au plîns beți pe același umăr și au vomat În același lighean, de după baldachinul verde... “ CÎnd vocea spartă a lui Bandura amuți, Începură să se lovească de coșciug primii bulgări aruncați de mîinile grosolane ale marinarilor și docherilor care fărîmițau pămîntul de parcă sărau pîntecele unui pește uriaș. La mormîntul deschis se auzea plesnitura mătăsii drapelelor roșii și negre, care acum erau niște drapele funerare. Apoi țărîna fu prăvălită În mormînt cu lopețile, bătînd toba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
confruntată cu cea rusă, cu cea germană, cu cea polonă și apoi toate Între ele, după care vor fi consemnate diferențele lingvistice de altfel minime, vor fi sesizate numeroase lapsus mentis și lapsus calami, ca și nenumărate greșeli de tipar grosolane din edițiile precedente, greșeli care uneori schimbau enorm sensul originalului; apoi vor fi adnotate și comparațiile cu Biblia, În care sînt condamnați vehement creatorii acestei cărți scandaloase. („MÎna lor nu era călăuzită de mîna Binefăcătorului.“) Se poate spune că truda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
brusc ar fi fost atinsă de bagheta magică a unei voluptuozități rareori întâlnită, amestec de dorință carnală și entuziasm politic, dar soțul, conștient de gravitatea momentului și însușindu-și vorbele dure ale poetului, De ce te arunci la picioarele/cizmelor mele grosolane?/ De ce-ți slobozi acuma pletele tale parfumate/și-ți deschizi trădător brațele tale moi?/ Eu nu-s decât un bărbat cu mâini grosolane/și inima sucită într-o parte/ care, dacă e nevoie/să te calce-n picioare ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
gravitatea momentului și însușindu-și vorbele dure ale poetului, De ce te arunci la picioarele/cizmelor mele grosolane?/ De ce-ți slobozi acuma pletele tale parfumate/și-ți deschizi trădător brațele tale moi?/ Eu nu-s decât un bărbat cu mâini grosolane/și inima sucită într-o parte/ care, dacă e nevoie/să te calce-n picioare ca să treacă/te va călca, Știi bine, dădu brusc la o parte cearșafurile și spuse, Voi urmări desfășurarea operațiunilor în birou, tu dormi, odihnește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să acoperim plaga până acum, vom spune că orbirea din acele zile s-a întors sub o nouă formă, vom atrage atenția oamenilor asupra paralelismului dintre albeața orbirii de acum patru ani și votul în alb de acum, comparația e grosolană și înșelătoare, sunt primul care o recunosc, și nu vor lipsi cei care o vor respinge inițial ca pe o ofensă la adresa inteligenței, a logicii și a bunului simț, dar e posibil ca mulți oameni, și sper că se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să se ude cât mai puțin posibil, cel mai rău era să cadă manifestul prezidențial în noroiul de pe jos, să fie înghițit de canalele devoratoare, să se înmoaie și să se distrugă în băltoacele pe care roțile automobilelor, în mod grosolan, le ridică în jeturi murdare, adevărat, adevărat vă spun, numai un fanatic al legalității și al respectului datorat superiorilor s-ar fi aplecat să ridice din balta dezonorantă explicația înrudirii dintre orbirea generală de acum patru ani și aceasta, majoritară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
imposibil ca un bun trăgător să poată rata ținta. Nu avea să utilizeze nici amortizorul, dar, în acest caz, din motive de ordin etic, bărbatului cu cravata albastră cu buline albe întotdeauna i s-a părut o lipsă de lealitate grosolană față de victimă folosirea unui astfel de aparat. Arma e montată și încărcată, cu fiecare piesă la locul ei, un instrument perfect pentru scopul căruia îi este destinat. Bărbatul cu cravata albastră cu buline albe alege locul de unde va trage și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
aceea care pare să fie practicată în zilele noastre. Nouă nu ni se părea o ipocrizie să tragem perdeaua unei tăceri decente asupra cazurilor când mai călcam pe alături. Nu spuneam lucrurilor pe nume și mai ales nu foloseam cuvinte grosolane pentru tot ceea ce făceam. Femeia încă nu-și căpătase pe deplin drepturile. Locuiam pe lângă Gara Victoria și-mi amintesc de lungile drumuri cu omnibuzul până la casele ospitaliere ale literaților. În timiditatea mea, de multe ori umblam în sus și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
-ți făcea decât un compliment. — Asemenea lucruri mă fac să vărs! îmi răspunse el cu asprime. L-am privit cu multă seriozitate. Pe fața lui se citea într-adevăr un dezgust adânc și totuși chipul lui era al unui om grosolan și senzual. Presupun că fata fusese atrasă oarecum de brutalitatea pe care o citea pe chipul lui. — La Londra puteam avea orice femeie voiam. Nu pentru asta am venit aici. XIV Pe drumul de întoarcere în Anglia m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să dobândească o frumusețe singulară. Absurditatea care atingea tot ceea ce era legat de Dirk Stroeve îi dădea o notă curioasă ca un dezacord nerezolvat în muzică, dar o făcea într-un fel mai modernă și mai umană. Ca o glumă grosolană aruncată în mijlocul unei scene serioase și grave, nu făcea decât să reliefeze pregnanța pe care o are orice lucru frumos. XXIV Puțin înainte de Crăciun, Dirk Stroeve a venit să mă invite să petrec sărbătorile cu ei. Avea un sentimentalism, tipic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
aveau în același timp ceva divin. Vedeai omul în toată goliciunea instinctelor sale primare și te temeai, căci te vedeai pe tine însuți. Dr. Coutras dădu din umeri și zâmbi: — O să râdeți de mine. Sunt materialist și sunt un bărbat grosolan și gras - un Falstaff, nu? Eh, și lirismul nu-mi sade bine. Mă fac de râs. Dar n-am văzut niciodată vreo pictură care să mă impresioneze atât de mult. Tenez, am avut exact, același sentiment ca atunci când am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Dante se răsuci Îndărăt, căutându-l pe messer Duccio, dar omul se făcuse nevăzut În marea de capete. Auzi un murmur iscându-se În mulțime. Din spatele altarului apăruse un personaj Înalt, Înveșmântat din cap până În picioare cu tunica de stofă grosolană a pelerinilor În Țara Sfântă, strânsă pe talie cu o frânghie de cânepă sub care ținea o cruce groasă din lemn. I se putea vedea doar partea de figură lăsată descoperită de glugă, Împodobită cu o barbă moale și lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de clădirile mai recente care Îl depășiseră spre zona rurală. În jurul structurii circulare, la nivelul solului, fusese construită o sală Încăpătoare, cu grinzi solide din lemn, unde se afla bucătăria și unde erau găzduiți drumeții mai săraci, pe niște paturi grosolane, destul de late cât să Încapă trei persoane. De partea cealaltă, străduța se oprea Într-o zidărie fără mortar, dincolo de care se găseau podgoriile. Nori de muște zumzăiau peste excrementele cu care caii În trecere acoperiseră noroiul, Înainte să fie legați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vieți, În operele sale. Încheiase cu ea un pact, o chemase În șoaptă să se oprească În bronzurile sale, Îi mângâiase oasele sub carnea fierbinte a iubitelor lui. Iar apoi moartea sosise, ca să Își ceară răsplata. Își aminti de ipoteza grosolană a șefului gărzilor, pe care la Început o respinsese cu dezgust. Acum, Însă, acea posibilitate i se Înfățișă din nou În minte. Era oare el cel de-al patrulea bărbat de pe galeră? Fusese oare el cel care comisese masacrul, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
observe mai bine masa de oameni care Îl Înconjura. Ceva era altfel decât prima oară: probabil că zvonul miracolului se răspândise cu repeziciune, ajungând până În punctele cele mai mărginașe ale orașului. Acum, pe lângă fețele vulgare și pe lângă hainele cenușii și grosolane ale plebei, naosul era animat de petele de culoare ale veșmintelor somptuoase purtate de nobili și de reprezentanții breslelor majore. Schilozii și bolnavii Își câștigaseră cu forța un loc În spatele altarului. Ici și colo, hainele Întunecate ale câte unui notar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]