412 matches
-
dintre semenii noștri ascunde, adesea, mult calcul, multă ipocrizie sau viclenie. Este vorba de acele persoane lipsite de scrupule care au Învățat din comportamentul nobilului patruped doar un singur lucru: că este mai ușor să obții bunăvoința sau ajutorul cuiva gudurându-te sau recurgând la abile lingușiri, decât să te străduiești să-l convingi de valoarea ta, prin fapte.) Capra care se desparte de turmă o mănâncă lupul. (Cel care părăsește, din orgoliu, dispreț sau nechibzuință, comunitatea În care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era cel mai blond dintre/ Noi. Știa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o invocată traducere a Torei și Talmudului făcută în Alexandria de către rabinii mozaici în secolul lV sau lll î.e.n. în grija lor fără margini, astfel ca Neamurile ,,să o ducă numai bine” și să aibă la ce se gîndi și gudura. Dar și perioa- da cînd s-ar fi tălmăcit cărticica din ebraică în greacă este iarăși o mare minciună așa cum le stă bine mozaicilor care și-au făcut din acest nărav păcătos și stricăcios, cea mai mare virtute. Pentru a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mișei nu abandonată ca o curvă! Și mai es-te faptul istoric din anul 192 î.e.n. cînd regele sirian Antioh lll a ocupat Iudeea iar ivriții l-au primit ca pe un eliberator! Dacă huzureau pe lîngă regii Ptolomei, de ce se gudurau ca niște cotarle și pe lîngă macedonenii din Siria, sau firea lor îi făcea să dea din coadă în fața oricărui stăpîn? Filon spune pe la anii 30 că în Egipt erau un milion de mozaici iar gugumănia este clocită în aceeași
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de o sensibilitate aparte semnate de același Victor Ion Popa, naive și duios anecdotice, cum le numește Gruia Novac undeva, referindu‐se la Societatea Academia Bârlădeană. Iată, de exemplu, versurile cu titlul „M‐a cunoscutʺ: „Avea iubita un cățel; / Se gudura pe lângă mine, / Și‐l depărtam încetinel,/ Căci drept vorbind, e o ru șine / Să‐ți faci de joacă cu‐n cățel / Când e iubita lângă tine, / Și are mijloc subțirel.../. Și am plecat... un an sau doi / Ș i‐au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de naiv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald tîrgovăț, gudurînd la soare o scrofuloză moștenită și un destin cabotin". E o poezie mereu însoțită și de o tehnică rudimentară ori barbar însușită. Nu există, atenționează cu îndreptățire poetul, versificație spontană. Cele două celule se întredevorează în monstruozitatea versului facil. "Faire
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
To'arșei Gagademician că i-a obligat la slugărnicie. Despre prezent, numai de bine. De abia aștept șuvoiul de incriminări la adresa "iepei blonde cu breton", "țiitoarei din Pleșcoi" sau "țoapei cu Vuitton" din partea celor care până mai ieri i se gudurau în față, ciugulindu-i discret din fonduri și care vor clama, eroic, desigur, că "Zeus" era bun și drept, neînfricat și îndrăzneț, până să fie, nevinovat, prins în plasa acestei femei ariviste, lipsită de scrupule, care i-a întunecat judecata
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
p? stră o ț? cere prudent?. Oare ce era m�ndra �Republic? a Literelor�? C�? i oameni de caracter erau locuitori ai acesteia? Argetoianu nu a men? ionat deloc �Coroană Curvelor�; el s? a al? turat grupului numeros care se gudura pe l�ng? Madam Lupescu ? i pe l�ng? puterea ? i influen? a pe care le de? inea ea. Prin? ul mo? tenitor Mihai �? i iubea tat? l ? i?i pl? cea ? i Duduia de? i unele dezv? luiri recente (Mircea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s-a ales Moșu cu ceva: cu un culcuș în frunzarul gras, cu pomeni de peste tot, de pe la generoasele ferestre. Ce-i puțin pentru bătrînețile lui de cîine retras la vatră? Îl și ntreb: Ia zi-i, Moșu, e puțin? Se gudură ca un bătrîn care cîndva a avut umor. Dintre picioarele din spate, cea care l-a dus la nuntă, scula, se bălăbăne ca o țeavă de eșapament mîncată de gaze. Moșu. Două smochine cu pălărie. Știți pălăria: aia cu boruri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
motiv. La dans! 2 martie O însemnare din 1980. Am uitat de cîini. Sîntem puternici și am uitat că mai există și cîini. Sîntem atît de preocupați de măreția noastră, încît am uitat că jos, la picioare încă se mai gudură cîinii. Rar, rar deschidem cîte o carte frumoasă și auzim cornul de vînătoare și foiala gîfîită a droaiei de cîni. Rar ne aducem aminte de superbe imagini, de cîinele cafeniu plîngînd la moartea Procridei, de potăile arcuite misterios printre picioarele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ne descotorosim de cîini, dacă nu-i mai lăsăm să ne adulmece mîinile și picioarele, devenim dintr-o dată curajoși și puternici. Din ce în ce mai rar, deschidem cărți vechi și ascultăm cornul de vînătoare și zărim în fugă imagini superbe, în care se gudură cîinii. Noi am uitat de cîini. 2004. Nu, n-am uitat, îi împușcăm. Am ieșit cîteva minute pe culoar: de la ferestrele de-aici puteam vedea altă colină. Cîțiva copii, în pijamalele spitalului, bandajați la cap, uitaseră de operații și se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sa. Cuza, cu antisemitismul său fanatic, păstra o tăcere prudentă. Oare ce era mîndra "Republică a Literelor"? Cîți oameni de caracter erau locuitori ai acesteia? Argetoianu nu a menționat deloc "Coroana Curvelor"; el s-a alăturat grupului numeros care se gudura pe lîngă Madam Lupescu și pe lîngă puterea și influența pe care le deținea ea. Prințul moștenitor Mihai își iubea tatăl și-i plăcea și Duduia deși unele dezvăluiri recente (Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României) pun aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]