624 matches
-
că libertatea de acțiune, de la cea mai fragedă vârstă, însemnă cunoaștere, explorare, achiziții noi pe toate planurile- cognitiv, social, afectiv, motric, lingvistic, înțelegem importanța ei. Iar dacă cel mic va cunoaște cu toate simțurile lumea înconjurătoare- tactil, auditiv, olfactiv, vizual, gustativ, putem fi siguri că a ajuns la un nivel ridicat de cunoaștere. Totul se va întâmpla însă sub atenta noastră supraveghere, pentru a fi evitate accidentele. Este minunat dacă putem noi, părinții, să-l lăsăm pe micuț să se murdărească
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
însă pălesc în timp), disfonie („răgușeală”), roșeața și usturimea mucoasei orale și faringiene. Mai târziu, poate determina dificultăți în alimentație în timpul tratamentului, ceea ce necesită suplimentarea nutritivă prin administrarea unor lichide introduse în corp prin tubul de gastrostomie. Sunt afectate papilele gustative, pierzându-se simțul gustului, uneori parțial alteori complet, pentru câteva luni. Radioterapia poate cauza și efecte secundare pe termen lung sau permanente. Gura poate deveni definitiv „uscată” datorită alterării glandelor salivare. „Gura uscată” va determina apariția cariilor dentare. Igiena orală
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
în scopul realizării obiectivelor-cadru și a obiectivelor de referință, din programele școlare. Codurile folosite de profesor în comunicarea didactică sunt: cuvântul, gestul, imaginea, sunetul, mișcarea, pauzele logice și psihologice, intonația, stările afective etc. Canalele de comunicare sunt analizatorii: vizual-auditiv, olfactiv, gustativ. În situațiile școlare de instruire, sursele comunicării pot fi: mesajul didactic și educațional al profesorului, manualul școlar, reviste, cărți, atlase, hărți, materiale didactice, filme și diafilme didactice, imagini proiectabile, truse de laborator, video-text și video-disc, lecții televizate sau radiodifuzate etc.
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
emițător și receptor. Canalul permite stabilirea și menținerea schimbului de mesaje dintre locutori, fiind considerat drept unul dintre factorii indispensabili din cadrul procesului de comunicare. Potrivit solicitării receptorului, se pot distinge diverse tipuri de canale de transmisie: auditiv, vizual, tactil, olfactiv, gustativ etc. În activitatea de transmitere și / sau de receptare de informații pot fi întîlnite și situații de exploatare simultană a mai multor canale (în comunicarea audio-vizuală, posturo-mimo-gestuală etc.), fapt care conduce la stabilirea unui raport privilegiat între locutor și interlocutor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
efortului făcut de creier pentru a continua să funcționeze în absența neuronilor, a legăturilor dintre ei și a sinapselor distruse. Adevărul este probabil un compromis între cele două fenomene. Leziunile zonei de percepție primară, adică ale analizatorului - vizual, auditiv, motor, gustativ, olfactiv, tactil, de orientare spațială sau magnetic - conduce la o schimbare a funcțiilor superioare de sinteză sau, într-un cuvânt, cognitive. Percepția, vigilența, atenția și memoria suferă un grad de diminuare cu un spectru de la imperceptibil la dramatic. Creierul are
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
la ochi, s-a reluat experiența pentru ca cimpanzeul să fixeze o legătură între linguriță și simțul vizual. Omul (de îndată ce i se dezleagă ochii) distinge toate lingurițele deoarece, prin pipăire, stimulul se transmite de la centrii tactili din creier la centrii vizuali, gustativi și olfactivi. El simte gustul cafelei sau al ceaiului, miroase aromele asociate noțiunii de linguriță. Cimpanzeul nu poate face această legătură, având un număr insuficient de conexiuni interneuronale. El nu poate "uni" procesul tactil cu cel vizual, gustativ, olfactiv, nu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
centrii vizuali, gustativi și olfactivi. El simte gustul cafelei sau al ceaiului, miroase aromele asociate noțiunii de linguriță. Cimpanzeul nu poate face această legătură, având un număr insuficient de conexiuni interneuronale. El nu poate "uni" procesul tactil cu cel vizual, gustativ, olfactiv, nu poate lega noțiunea de linguriță de cuvânt decât prin învățare. Aceasta diferențiază creierul cimpanzeului de al omului. Cu ajutorul metodei de imagine de rezonanță magnetică funcțională vedem creierul în patru conjuncturi: de auzire a frazei, de vedere a frazei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ca și a multor alți cercetători, demonstrând (categoric) existența unui sistem emoțional la care participă cortexul cingular, cortexul insular, talamusul anterior, hipotalamusul, hipocampul, amigdalele, nuclei septali și alte arii corticale, precum și unele zone din trunchiul cerebral. Senzațiile vizuale, auditive, tactile, gustative și olfactive își aduc contribuția la funcția emoțională a acestor structuri. Echilibrul armoniei emoționale (sau a homeostaziei emoționale) constă într-un dialog permanent între centrii regulatori fronto-orbitali și amigdale, cu participarea structurilor amintite. Datele obținute cu ajutorul tomografiei cu emisie de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
frunzelor parazitate să devină brunii. Simptomele sunt grave la 18-20șC și mascate, la peste 26șC. Frunzele cad înainte de vreme, ducând la slăbirea pomilor atacați, în special a celor tineri. Fructele provenite de la pomii bolnavi sunt mici și nu au calități gustative. Sensibile sunt soiurile Jonathan, Lord Lambourne, Golden delicious, EM VII (portaltoi), iar mai puțin sensibile Boskoop, Parmen auriu, Ontario, fiind cunoscute și unele soiuri tolerante (fig. 141). Transmitere răspândire. Transmiterea și răspândirea virusului se realizează prin altoire și prin grefare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Își face gustul una cu pământul, adică devine insipidă. Gustul nu e un simț infailibil, ci poate fi „umbrit“. Să exemplific cu o substanță simplă, apa. Dacă ea Își schimbă proprietățile, Începând să semene cu hidrogenul ori cu oxigenul, simțul gustativ, chemat să perceapă de pildă zahărul dizolvat, diminuează drastic. Asta face urzica, de la Înflorire și până târziu În vară: biochimismul ei se schimbă drastic orientându-se după hidrogen. Și este ignorată, evitată, ca neinteresantă, deși calitățile nutritive Îi rămân nealterate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
muștarul meu să ajungă un fel de baltă: zeama deasupra, iar xantanul dedesubt. Și pun de pildă gumă arabică, adică E414. Gata. Și iau banii. - Dar ce te faci dacă nu-ți cere un condiment, care doar Îți gâdilă papilele gustative, ci un aliment? Adică energie? Oferi tot Îngroșători, buni doar să-ți umple mațul să nu ghiorăie? - Ai pus gheruța pe rană, Moti. În așa ceva nu mă bag, decât dacă e vorba de o soluție de supraviețuire, oferind un surogat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mațul să nu ghiorăie? - Ai pus gheruța pe rană, Moti. În așa ceva nu mă bag, decât dacă e vorba de o soluție de supraviețuire, oferind un surogat - mai degrabă o alternativă - care conține energie dar trebuie acordat cu pretențiile noastre gustative, precum salamul cu soia al „ciuruitului“, ba chiar și de astăzi. În care Înlocuiesc doar proteina animală cu aceea vegetală. Numai că, imediat ce intervine și ideea de profit, supraviețuirea devine Înșelăciune. - Mai e ceva, Cristi. Eu hălădui, cu pisicile mele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oarecare menește viitorului speciei ei. Și aduceți-vă aminte de strămoșii romani, care se delectau nu cu un păun ci cu limbile câtorva sute, doar pentru a le lepăda deîndată În vomarium, În așteptarea altei delicatese menite doar gâdilării papilelor gustative... Voi nu beți apă, ca mine și ca toate animalele - ziceți voi - inferioare, ci vin, bere, Coca Cola - merit un Whiskas pentru reclamă -, În cel mai rău caz apă minerală. Iar astea la superlativ, astfel Încât pe rezidiile voastre cu moț
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alterărilor mai marcate de la membrele inferioare, în jumătatea superioară a corpului se înregistrează o transpirație excesivă (hiperhidroză). Diagnosticul pozitiv al hiperhidrozei se poate realiza prin pulverizarea unui talc special, care își schimbă culoarea în contact cu transpirația (38). Transpirațiile postprandiale, "gustative" (57, 58), sunt explicate prin creșterea termogenezei după ingestia alimentară, care stimulează pierderile calorice prin creșterea activității sudorale. Ele sunt diferite de congestia facială care apare după consumul de alcool la diabeticii aflați pe tratament cu Clorpropamid. Temperatura cutanată poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
c. mentenabilitate; d. biodegradabilitatea. 3. Conținutul total de apă al unui produs higroscopic reprezintă: a. higroscopicitatea; b. umiditatea; c. masa comercială; d. densitatea absolută. Subiectul II (1p) Notați cu adevărat (A) sau fals (F): a. Aroma este o caracteristică complexă gustativ olfactivă, specifică produselor alimentare . b. Lungimea fibrei de bumbac este o proprietate ce se exprimă noțional. Subiectul III (2p) Completați spațiile libere cu cuvintele potrivite: După modalitatea de apreciere și măsurare sunt: proprietăți....... a......................apreci ate cu........................... ..b....., proprietăți....... c
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
apă cu mediu l exterior; b. proprietatea mărfurilor de a lăsa să treacă prin ele apa; c. proprietatea mărfurilor de a prelua vaporii de apă din mediul exterior; d. conținutul de apă al unui produs exprimat în procente. 3. Proprietățile gustative sunt : a. fizice; b. chimice; c. organoleptice; d. funcționale. 4. Caracteristicile economice se referă la : a. cheltuieli de mentenanță ; b. consum de combustibil ; c. influența produselor asupra mediului înconjurător. d. influența produselor asupra sănătății oamenilor. Subiectul II (1p) Notați cu
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
N100, P300, N400, P600, numite PE endogene. Stimulii folosiți sunt uniformi, nediferențiați de tip: flash, reverse pattern, checkerboard pentru PE vizuale, click-uri, burst-uri pentru PE auditive și stimuli electrici pentru PE somato-senzoriale. Stimulii fizici cotidieni extrinseci îtactili, vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi) sau intrinseci îpresionali, termici, biochimici) sunt integrați la nivelul analizatorilor, parcurgând calea: receptor → cale de conducere → centru nervos sub forma unor impulsuri electrice nervoase, a căror apariție și amplitudine se află în relația deterministică cu parametrii fizici ai stimulului. Această
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o fac frunzele, pietrele, apa, metalul, dar mai ales omul în modul cel mai conștient, doar că surprinde fenomenele și le redă fără a le mai explica. Citiți vers după vers. Inițierea vine citind. Descriu un peisaj vizual, sonor, olfactiv, gustativ, tactil prin cuvinte. În plus percepeți și acel ceva simțit fără cuvinte. Oglinda, cum spunea Roland Barthes în "Imperiul semnelor" e vidul pentru orient și nu un obiect narcisiac ca în occident. Ea captează alte oglinzi și această reflectare infinită
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
goală, greoaie, săracă și indiferentă fără atingerea cuiva drag? De ce simțim că pierdem toată dorința și speranța fără această atingere? În studiile noastre voluntarii au fost privați de simțurile cunoscute, de stimulii vizual și auditiv, de schimbările temperaturii de stimuli gustativi și odorizante. O astfel de separare duce mintea în mod normal la o stare de intensă activitate introspectivă, spre meditație. O lume a fanteziei primește fără îndoială vizita unor astfel de oameni. O astfel de privațiune extensivă sau intensivă nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care Aristotel o utiliza pentru a arăta discipolilor săi lipsa de fiabilitate a pipăitului: dacă încrucișați degetul mijlociu cu cel arătător, și plasați o mică bilă între extremitățile acestor două degete, veți avea impresia că atingeți două obiecte. În ceea ce privește senzațiile gustative și olfactive, și aici, experiența ne arată că ele nu sunt în totalitate fiabile. Oricine știe că anumite alimente ne înșeală gustul și că ceea ce noi interpretăm ca fiind niște delicii adesea nu sunt de fapt decât niște mirosuri, așa cum
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
reflex, fără ca organele sale senzoriale să comunice excitații corespunzătoare. Ea pare totuși la fel de tangibilă ca și cum ar emana cu adevărat din mediul înconjurător. Halucinațiile sunt deci psiho senzoriale. Ele pot fi la rândul lor de ordin vizual, auditiv, olfactiv, tactil sau gustativ. Halucinațiile vizuale se manifestă prin perceperea de obiecte, de animale sau de personaje care nu au nici o existență în mediul încojurător și de cele mai multe ori au aspectul unui coșmar cu ochii deschiși. Halucinațiile auditive se prezintă sub formă de zgomote
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prezintă sub formă de zgomote, sunete sau voci pe care nimeni, cu excepția individului care trăiește această experiență, nu le poate auzi. Majoritatea acestor percepții sonore au o natură neliniștitoare, chiar amenințătoare. Când un subiect este victima unor halucinații olfactive sau gustative, el simte mirosuri ciudate și găsește un gust bizar în alimente, ajungând să fie convins chiar că i se urmărește otrăvirea. În fine, un individ căzut pradă halucinațiilor tactile are impresia de a fi atins, înhățat, bruscat, pentru a nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
există deci o formă de memorie ce funcționează independent de activitatea noastră cerebrală. Memoria obiectivă este legată de memorarea faptelor despre care am luat cunoștință cu ajutorul celor cinci simțuri. Din această cauză ele pot fi vizuale, auditive, tactile, olfactive și gustative. La majoritatea oamenilor, există o predominanță a unuia din aceste cinci forme de amintire. Unii își amintesc mult mai ușor ceea ce văd, decât ceea ce aud. Sunt oameni care nu uită niciodată o față pe care au văzut-o, în timp ce alții
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în acesta vom avea ecoul a ceea ce dorim să vedem, să auzim și, în general, să percepem. E partre din educația senzorială de când suntem copii, inițiere în ceea ce este frumos, atât în plan vizual, cât și în cel auditiv, tactil, gustativ sau olfactiv. O astfel de educație este foarte utilă, deoarece are ca efect multiplicarea experiențelor noastre sensoriale și utilizarea lor pentru dobândirea simțurilor frumosului, esteticii și armoniei. De fapt se pune problema formării simțului artistic, de care am amintit în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
filozoful Aristotel o utiliza pentru a arăta discipolilor săi lipsa de fiabilitate a pipăitului: dacă încrucișați degetul mijlociu cu cel arătător, și plasați o mică bilă între extremitățile acestor două degete, veți avea impresia că atingeți două obiecte. În ceea ce privește senzațiile gustative și olfactive, și aici, experiența ne arată că ele nu sunt în totalitate fiabile. Oricine știe că anumite alimente ne înșeală gustul și că ceea ce noi interpretăm ca fiind niște delicii adesea nu sunt de fapt decât niște mirosuri, așa cum
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]