512 matches
-
260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între Heci și Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci și Conțești; - Fundoaia - până în vale la Alexa și Viișoara, până în DJ 208; - Groapa Negri - de la Tănase până la drumul spre Sirețel; - Hârțoi - teren din satul Dumbrava de la Baba Hârțoi până la Dănilă; - Haturi - terase antropice pe Coasta Heciului (la Gh. Curuț); - Hârtoape - sat ce se învecinează cu localitatea Dumbrava la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dumbrava, pe versantul ce coboară spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339; Colecția Școlii Hârtoape și Dumbrava.) Urme de locuire din perioada comunei primitive de pe teritoriul comunei Lespezi La Heci, lângă pădurea Trestioara, au fost găsite două topoare de silex (Colecția Școlii Heci, prof. Ioan Ciubotaru). La Gafițeni, la 700 m est de Dealul Peter
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
drumurilor, monezi tătărești, au creat comunicații rapide, au ales conducatori locali, creându-se premisele unificării teritoriale a Moldovei. De la ei au rămas termenii de Tătăruși, tarkan și probabil au locuit în satele existente în acea perioadă: Probota, Heci, Bodești, Tătăruși, Hârtoape. În acea perioadă au trecut Carpații Orientali în Moldova și sași, secui, unguri și români, mai ales din Maramureș, pentru a-i alunga pe tătarii care atacau deseori voievodatul Transilvaniei, aflat sub stăpânire ungurească. La o asemenea incursiune ar fi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci și care dovedește vârsta de 600 de ani, împliniți în 2009, fiind unul dintre cele mai vechi din Moldova. Așezări mai vechi decât Heciul sunt Baia (1300), Siret (1326), Boureni (1352), Suceava (1388), Probota, Bodești și Roman (1391), Negoiești (Hârtoape - 1396), Iași (1408). După 1409 sunt menționate în documente Purcelești (Stolniceni-Prăjescu - 1428), Pașcani (1453), Hârtoape (1470), Tătăruși (1472), Brătești (1473) etc. I.C. 2.1.2 ISTORIA EVULUI MEDIU, PÂNĂ LA 1812-1825, CÂND S-A ÎNFIINȚAT TG. LESPEZI Istoria medievală a comunei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cele mai vechi din Moldova. Așezări mai vechi decât Heciul sunt Baia (1300), Siret (1326), Boureni (1352), Suceava (1388), Probota, Bodești și Roman (1391), Negoiești (Hârtoape - 1396), Iași (1408). După 1409 sunt menționate în documente Purcelești (Stolniceni-Prăjescu - 1428), Pașcani (1453), Hârtoape (1470), Tătăruși (1472), Brătești (1473) etc. I.C. 2.1.2 ISTORIA EVULUI MEDIU, PÂNĂ LA 1812-1825, CÂND S-A ÎNFIINȚAT TG. LESPEZI Istoria medievală a comunei Lespezi, și în special a Heciului, se desfășoară în strânsă relație cu istoria Probotei, pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La 1894, comuna rurală Lespezi, situată în plasa Siretul de Sus, era formată din satele Târgul Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bădilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețel, Berezlogi-Cornu și Brăteni cu reședința în târg. Populația: 1870 de copii; 6015 de suflete (2995 de bărbați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La 1894, comuna rurală Lespezi, situată în plasa Siretul de Sus, era formată din satele Târgul Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bădilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețel, Berezlogi-Cornu și Brăteni cu reședința în târg. Populația: 1870 de copii; 6015 de suflete (2995 de bărbați și 3020 de femei); 451 de israeliți. Avea 1407 contribuabili, 7 biserici servite de 7 preoți și 8 cântăreți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Seacă - Sodomeni. În vara anului 1944, s-au făcut aplicații militare în zona Lespezi-Sirețel-Bucecea-Sulița-Bivolari-CulaRăut-Nistru. Populația s-a refugiat în zona Botoșani, Turnu Severin, Roșiori, Câmpulung Muscel etc. În perioada mai - august 1944, aviația de luptă a executat două bombardamente la Hârtoape distrugând podul de acces. În aprilie 1944, Regimentul 29 Infanterie, având comandant de baterie anticar pe lespezeanul V. Hreamătă, continuă marșul în retragere, din Regimentul Dolhasca, spre vest, pe itinerariul LespeziHeci-Pașcani-Moțca, pentru a se apăra pe Valea Moldovei. În luptele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au ajuns în satul Sirețel, locul de naștere al fraților Hreamătă. După o oră erau în Târgul Lespezi, stabilindu-și comandamentul în clădirea fostei poște, peste drum de sediul actual al poliției. A doua zi, spre seară, erau în satul Hârtoape, de unde au auzit două bubuituri puternice care au însemnat aruncarea în aer a podurilor de peste Siret, de la Blăgești și Lespezi. Apoi plutonul condus de sublocotenentul M. Hreamătă a traversat Siretul prin apă cu sloiuri până la piept, iar pe la ora 22
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Gheorghe - zis PițuPopovici, în timp ce viceprimar era Gheorghe Slătineanu, zis Palmașu, primul fiind mare moșier, al doilea un bun gospodar din Heci. Alți primari de dinainte de 1989: - Constantin Surlea din Lespezi; - Dumitru Oprea (n. 1890) din Lespezi; - Gheorghe Popa, din Hârtoape, în timpul căruia s-a dărâmat coșul de fum al fabricii de sticlă; - Sofronia, din Bursuc Deal; - Buhăianu din Pașcani; - Grigore Airinei din Lespezi; - Irimia Mihai din Heci;Prof. Gheorghe Toma din Lespezi; - Maria Olaru, tehnician agricol din Lespezi. Viceprimari: - Gheorghe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Spataru, Nicolae Spataru, Mina Muraru, V.Mărculeț, I.Tiron; M. Prisacaru, Valerica Ionică, Aurica Camer, Aurica Spataru - telefoniste; M. Rotaru, P. Muraru, întreținători de linie. COOPERATIVA DE CREDIT. Prin 1925, învățătorul Vasile Pienescu, împreună cu fratele său, preotul Mihai Pienescu din Hârtoape, au înființat prima bancă populară la Lespezi, cu denumirea „Plugul român”, dorind să-i smulgă pe nevoiași din gheara cămătarului. Astăzi, acea bancă populară se numește Cooperativa de Credit „Viitorul”, condusă de Dan Străchinaru și funcționează în casele unui cetățean
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casa raională C.E.C. Pașcani, care avea să aibă o agenție și la Lespezi. Agenția C.E.C. Lespezi are sediul la parterul blocului (N), din centrul civic. Funcționari ai acestei agenții au fost: Petru Boroiană, Vasile Miron, Mihai Toader, Costică Ioncioaia (din Hârtoape), Gheorghe Apostol și Cătălina Pahomi, în prezent. Alte instituții: - Un birou notarial, înființat recent și condus de juristul Andrei Zaharia, funcționează în localul primăriei;Serviciul de asistență socială este organizat în cadrul primăriei și este condus de Ana Pleșca. Acest serviciu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o latură, se zbătea în aer ca un stindard uriaș, lăsând să se vadă două figuri feminine pradă agitației. Frediana se găsea în mare pericol fiindcă, fără conducător fiind și pornit cu o viteză nebună pe drumul acela plin de hârtoape, vehiculul s-ar fi putut răsturna dintr-un moment în altul. Continuând să strige în urechile calului, Waltan îl împunse sălbatic cu pintenii și se năpusti pe urmele carului. 11 Balamber văzu carul gonind, urmat la scurtă distanță de tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct de pază la trecătoarea de pe Prut. (v. Harta alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
după sine o desfășurare tipică a coastei de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m. deasupra albiei majore a râului, coama ei este puternic împădurită, alunecările de straturi, mai ales acolo unde s-au produs despăduriri, iar forme mari, hârtopurile sunt numeroase, iar panta șesului este domoală, 3, 5 m la 1 km. Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fizic, precum 1. sărăcia în izvoare cu apă bună de băut, care în regiunea cursului consecvent al Lohanului, ia forma unei lipse complete din pricina grosimii considerabile a straturilor de nisip meotic și aluvionar; 2ă inexistența pe coasta Lohanului superior a hârtopurilor , care prin forma lor concavă și prezența izvoarelor de coastă, oferă elementului omenesc puncte de atracție , adăpost și fixare; 3ă lipsa sau pâlcuirea codrului, redus mult în aria lui de răspândire în aceste părți, de către oamenii satelor vecine pentru a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și solul destul de arid prin abundența nisipurilor. O confirmare a celor spuse mai sus, privitor la starea de absență a așezărilor omenești în valea Lohanului superior, o constituie faptul că de îndată ce în cursul inferior al acestuia coasta începe să aibă hârtopuri bogate în izvoare cu apă bună de băut, iar deasupra ei codrul se întinde mereu, satele apar imediat (Crețeștii de Sus și de Jos, Budeștii, Curtenii, Olteneștii, Târziii, Pâhna, Satul Nou etc.ă, spre deosebire de cursul inferior al Crasnei unde fenomenul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
întinde mereu, satele apar imediat (Crețeștii de Sus și de Jos, Budeștii, Curtenii, Olteneștii, Târziii, Pâhna, Satul Nou etc.ă, spre deosebire de cursul inferior al Crasnei unde fenomenul se petrece invers, ca o consecință imediată a întreruperii și dispariției pădurii, reducerii hârtopurilor și a coastei, alături de o sărăcie din ce în ce mai simțită a apei potabile, izvoarele fiind sărate ori sălcii. În rezumat, privitor la valea Lohanului putem spune că: Aă formarea acestei văi este mai nouă decât a multora din văile râurilor ce brăzdează
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop, Petia și Dolhești, nu s-au prezentat de peste două săptămâni la oficiu, pentru a primi plicurile oficiale și particulare. Printr-o adresă a Direcției Generale, tot din același an, se solicita prefecturii județului să transfere în altă comună pe notarul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aparținut de plasele Pașcani și Lespezi, fără comuna Dolhasca, au intrat în componența raionului Pașcani. În raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale: Baia, Băișești, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Ciumulești, Dolhasca, Dolhești, Drăceni, Drăgușeni, Fântâna Mare, Forăști, Găinești, Hârtop, Horodniceni, Liteni, Mălini, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni, Dolhasca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Valea Glodului(1954), Forăști, Manolea, Preutești, Pleșești, Râșca, Șoldănești și Văleni Stânișoara(1955), Horodniceni și Probota(1956), Fântâna Mare, Rădășeni și Sasca Mică(1960), Bălușeni Stamate, Fântânele, Plăvălari, Rotopănești, Știrbăț și Tudora(1961), Budeni și Oniceni(1962), Bunești și Hârtop(1963), Moișa și Poiana Mărului(1964) și Vorona(1965). În aceeași perioadă au fost desființate 12 agenții. Unele prin transformare în oficii: Găinești(1956), Baia și Tudora(1964) și Fântânele(1967), iar altele și-au încetat activitatea din vina angajaților
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
locuitori, din care 34.784 în mediul rural. Din 17.839 de locuitori ai orașului, 2.256 erau deserviți de agenția Șoldănești. Din cei 34.784 de locuitori rurali, 23.469 erau deserviți de agențiile autorizate Bunești, Drăceni, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Poiana Măruluui, Preutești, Pleșești, Rădășeni și Rotopănești, legate direct la Of. Fălticeni prin curse poștale auto. Celelalte unități PTTR din mediul rural deserveau 95.205 locuitori, din care 12.584 de către agențiile autorizate: Budeni și Probotaăaparținând de Of.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de execuție urbane și rurale. În zona Fălticeni, la data înființării DJPTc Suceava, funcționau 14 oficii: Fălticeni, Baia, Boroaia, Bogdănești, Cornu Luncii, Drăgușeni, Dolhești, Dolhasca, Fântânele, Găinești, Liteni, Mălini, Udești și Vadu MoldoveiăCiumulești) și 18 agenții: Budeni, Bunești, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Plăvălari, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca Mică, Slatina(Drăceni), Șoldănești și Știrbăț, din care 8 agenții în localități reședință de comună. În toate comunele exista cel puțin o subunitate PTTR. Treptat, în funcție de volumul prestațiilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]