799 matches
-
a treia sau a patra zi de căutări, am dat peste un luminiș în partea în care Zidul de est cotește brusc spre sud. Se deschidea ca un evantai, pornind dintr-o cută a Zidului. În mod cu totul inexplicabil, hățișul des al pădurii nu ajunsese până la el. Locul era dominat de o liniște pe care n-o mai întâlnisem nicăieri. M-am mirat cu atât mai mult, cu cât se afla atât de aproape de Zid. Pământul era acoperit de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
decât, dar nu văd la ce-ți folosește, spuse Profesorul scărpinându-se după ureche. Vina vă aparține sută la sută. Eu n-am greșit cu nimic. Dumneavoastră ați pus la cale totul și m-ați târât pur și simplu în hățișul ăsta din care n-am cum să mai ies. Ați asamblat niște circuite în capul meu după bunul dumneavoastră plac, mi-ați cerut să fac permutări de care nu avea nimeni nevoie, să trădez Sistemul, ați pus Simbolatorii pe urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Efectiv ei sug sume imense din aceste societăți, care sunt și cu capital de stat, și cu capital privat, printre acestea se numără în primul rând cele care practică arieratele. [...] Iar în această perioadă, de preaderare, trebuie să curățăm acest hățiș birocratic, să eliminăm toate pârghiile prin care acționează corupția.” Într-un interviu, dl. Mihai Pelin (istoric și autor al mai multor cărți despre activitatea fostei Securități) este întrebat: „Ce interes au SRI-ul și oamenii politici de la putere să blocheze
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
acuratețe, calde, te vrăjeau prin mânuirea măiastră a acestui dificil instrument! Dar și orchestra a ținut pasul cu calitatea strălucitei interpretări, urmărind cu mult profesionalism un dirijor pus pe fapte mari și care îi conducea cu siguranță și dezinvoltură prin hățișul plin de momente sincopate, în alternanță cu numeroși contratimpi, din ambele interpretări ale solistului. Acestea au condus la un succes demn de toată lauda! Și nici nu se putea să nu avem satisfacțiile estetice pe care ni le-a prilejuit
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
tenace, dar are și dese accese de dezabuzare, iubește cărțile ca pe niște ființe vii, este cum zice la zodie mai degrabă talentat decât deștept... Laurențiu Ulici ... Criticul trebuie să-l ajute pe cititor să se îndrepte mai ușor prin hățișul editorul, dar în același timp să le facă și autorului și editorului un fel de serviciu de publicitate... ... Istoria literară este notarea evenimentelor culturii dintr-un anumit moment, anumit timp; ea nu are neapărat un caracter formativ, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de o schimbare de mentalitate, de adecvare a ceea ce se întâmplă acum pe piața cărții. Deci, în condiții de libertate, în condiții de exprimare liberă a acțiunilor, criticul trebuie să-l ajute pe cititor să se îndrepte mai ușor prin hățișul editorial, dar în același timp să-i facă și autorului și editorului un fel de serviciu de publicitate. A.B.Cum ați defini, pe scurt, istoria literară? Istoria literară este notarea evenimentelor culturii dintr-un anumit moment, anumit timp; ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prin lume. Insuși primul ministru povestea pe unde mergea, explicând că e mâna securității și a activiștilor de partid care fusese-ră înlăturați de la putere. Lucruri aberante,dar pentru o lume mințită zi de zi, care devenise dezorientată și rătăcită prin hățișul diversiunii interne și externe, această propagandă ordinară prindea ca marca de scrisoare. Când minerii au văzut că nu-i ascultă nimeni, au sechestrat garniturile de tren de pe unele trasee și au venit la București să-și exprime revendicările în fața guvernului
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
au încercat acest sentiment și cred că le-a fost la fel de greu, dar trebuie să recunoști , când se ajunge la capăt, pui arma jos și spui gata, ajunge să mai vină și alții la rând. După un marș forțat prin hățișurile vieții de cazarmă, inspectorate sau alte sedii, cu tot felul de întâmplări și peripeții, în majoritatea lor neplăcute și cu suspine, atât pentru mine dar mai mult pentru familie sau pentru toți cei dragi, am ajuns la ultima stație, unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-n poveste! vei avea privilegiul să-i vezi, în sfârșit, pe cei de argint. Mai mult, sentimentul retrăit al copilăriei poetului, sau mai degrabă al senzațiilor declanșate de aceeași imagine din copilăria mitică ipoteșteană, ar fi acesta: chiar dacă răzbați prin hățișul pădurii de aramă (ajutat de mai mult sau mai puțin noroc), vei avea parte nu să întâlnești (de-a dreptul) pădurea de argint, ci doar șansa de a o vedea de departe, căci nu-ți este îngăduit s-o treci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
casca. Sărut mîinile, spun doamnei Teona, care mai țăcăne o dată pixul și-l lasă peste dosarul din fața sa. Am adus contractele, vorbesc cu glas scăzut, așezînd dosarul pe biroul economistei. Știi, surîde doamna Teona, credeam că te-ai rătăcit prin hățișul atîtor semnături. Lucru previzibil dealtfel, rîde ea, scoțînd din sertar o țigară, timid cum ești... Întorc surprins capul. O văd cum se ridică puțin, răsucește scaunul sub ea, își scoate genunchii de sub birou și rămîne cu ei alăturați, învăluiți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
se clătina scârțâind în vânt și numai într-o țâțână, treptele erau putrede și negre - pe ici pe colo lipsea câte una, așa încît trebuiai să treci două deodată și balconul de lemn se clătina sub pași. El trecu prin hățișul grădinei și prin zaplazurile năruite și urcă iute scările. Ușile toate erau deschise. El intră într-o cameră naltă, spațioasă și goală. Păreții erau negri de șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a-l mai săruta o dată... tare și cu zgomot. - Acuma mergi, mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de-ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise ea, vicleană ca un copil. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: "Ieronim! te mușc! " Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac; apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca să {EminescuOpVII 132} nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se pierdeau în orizon, la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbătăcită, care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm; sau alte dăți, pierzîndu-se pintre aleele umbroase, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță. În zile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o dată tare și cu zgomot... - Acuma mergi, mergi te rog... - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise și râse c-o esperiență șireție... Aide, fugi. Ea-l duse pân la un hățiș și-l zvârli afară din grădină... apoi se-ntoarse și îmbrățișînd un trunchi de copac, zise încet și cu-n fel de ciudă: "Ieronim, te mușc de nu vii cu mine... vin - la mine-n cămăruță... te-oi culca lângă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fereasta-nspre grădină și mare, și adesea, trăgând zăvorul la ușa-i, ca să nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se pierdeau în orizon, la priveliștea * grădinei frumoase și sălbăticite care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm sau, pierdută pintre aleele umbroase ale grădinei, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță. In zile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
putu opri de a-i lua capul între mâni și de mai a-l săruta odată... tare și cu zgomot. - Acuma mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de-ai mai rămânea. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: Ieronim! Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac, apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și cu furie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai [a-l ] săruta o dată.... tare și cu zgomot. - Acuma mergi, mergi! Te rog. - De ce mă rogi? - Pentru că, te-aș ucide de-ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise ea, vicleană ca un copil. Ea-l duse pân-la un hățiș și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: Ieronim! te mușc! Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac; apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu fereasta-nspre grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca sa nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se perdeau în orizon, la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbătăcită, care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm - sau alte dăți, pierzîndu-se pintre [prin] aleele umbroase, ea plivea firele de iarbă de pe cărare, sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără, de speranță
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Iată întregul acestui spectacol înfricoșat. Știam aicea casa unui preot; trebuia să mă duc la el. Cât mă bucurai când, ieșind în suburbiul întunecos și plin de grădini al orașului, văzui cumcă acolo nu arde nimic. Grădinele încongiurate de un hățiș des și tufos, deși scuturat de toamnă, se-ntindeau alături cu strada, pe când după acel hățiș, ascunse-ntre arbori, se vedeau casele. Ajunsei și înaintea casei preotului. Poarta era deschisă și răzimată-n amândouă părțile. Ferestrele erau deschise, ci pin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Cât mă bucurai când, ieșind în suburbiul întunecos și plin de grădini al orașului, văzui cumcă acolo nu arde nimic. Grădinele încongiurate de un hățiș des și tufos, deși scuturat de toamnă, se-ntindeau alături cu strada, pe când după acel hățiș, ascunse-ntre arbori, se vedeau casele. Ajunsei și înaintea casei preotului. Poarta era deschisă și răzimată-n amândouă părțile. Ferestrele erau deschise, ci pin ele s-auzeau vaietele cele slabe ale unei femei. De-a intra astfel cum eram în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
neagră și nemișcată ce se ridica solemnă în stânga lor ca un zid de care s-ar fi reflectat orice cuvânt spus cu voce mai tare. Simțea că în adâncul ființei lui de 15 ani, stătea ascunsă ca un iepure în hățiș, frica, o frică încă nelămurită dar rotundă și seacă, așteptând doar un foșnet trecut printre crengile pădurii nemișcate, ca să înflorească, să se umfle ca apele primăverii, năvălind în ochi, desțelenind vecinătățile adormite ale strigătului. Niță îl apucă de un nasture
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Trăia în sat la noi un om care părea bătrân ca vremea. Privindu-l parcă nici nu ai fi crezut că ar fi fost și el tânăr vreodată, ci s-ar fi născut așa. Fața îi era acoperită de un hățiș de păr roșcat care acoperea detaliile și se puteau vedea doar cele mai evidente. Ceea ce este sigur e că nu i-am văzut niciodată ochii. Totdeauna ochii săi erau strânși de parcă ar fi dormit tot timpul. De fapt Costică Cioată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Ilderim Rebreanu promite un volum cu titlul Neamul Rebrenilor, anunțat în colocviile de la Bistrița din noiembrie 2007, dar deocamdată neapărut. Din programul Saloanelor bistrițene aflăm că volumul cuprinde corespondență familială și e depus la Editura Academiei Române. Neamul Rebrenilor e un hățiș în care te pierzi și cred că numai ultimului moștenitor îi stă bine în această capcană. Poate că n-ar strica să notez ce se mai anunță într-un șantier editorial cu proxime apariții, șantier inițiat și coordonat de Niculae
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
niciunuia dintre cei doi principali candidați, democrat și republican, cuvîntul Europa spune multe... 5.10. "MUMIA" EUROPEANĂ Uniunea Europeană a devenit o mumie socialistă. Produce 10.000 de reglementări noi în fiecare an, astfel încît nimeni nu se mai descurcă în hățișul de documente. Birocrația se autogenerează în continuare, statul și eurocratul fiind omniprezenți. De unde producție, economisire, concurență, spirit întreprinzător, creștere economică, competitivitate ? Astea sunt pentru alții. Europa se pregătește să devină un muzeu. Armata de funcționari întreținută pe datorie se va
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
indicatorilor relevanți. Pe de altă parte, apare o problemă cel puțin la fel de grea ca și selecția indicatorilor, chestiune ce constă în traducerea indicatorilor în întrebări și așezarea întrebărilorînchestionar, adică ceea ce ține de „tehnologia” redactării unui chestionar. Într-adevăr,prins în hățișul problemelor de conținut, cercetătorul, și cu deosebire cel fără experiență, riscă să scape din vedere multitudinea capcanelor de această natură ce-l pândesc la tot pasul, începând cu formularea întrebărilor și terminând cu punerea în pagină a chestionarului. Fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]