442 matches
-
laudă adresat umanității noastre românești pentru inalterabila ei putere mitică de a se confrunta, în spiritul unei dramatice demnități morale, cu încercările tragice ale existenței în și prin spațiul și timpu-i cosmic.» (CÎn, 162). De fapt, metafora-simbol a lui Grigore Hagiu, "fantastica pădure", după cum se relevă din întregul volum ce poartă acest titlu, nu este altceva decât "cetatea-pădure", desemnând la alți poeți "arheul valahic", metamorfozându-se într-„un fantastic oraș-pădure“: "și deodată / crescu în tot orașul / surda-mpotrivire / întâi veniră trunchiurile
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
din nou la suprafață cu putere / strunind încheieturile acestei lumi ieșită din țâțâni / și-n prima noapte / mai liniștită parcă / miresmele de brad rătăcitoare / căzură peste oraș («aici ne naștem iar și nu ne mai retragem..." (HFp, 33 sq.). Grigore Hagiu este un creator de veritabile simfonii poematice, tot o simfonie fiind și suita de poeme turnate în formă fixă, "Sonete", volum publicat în 1978, despre care Victor Felea consemnează: « Cele o sută unul sonete se constituie într-un mare poem
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
în mine însumi liniștit, / spre-adâncurile calme de-mplinit, / spre întruparea mea cea mai curată. // Și parcă spăl un aur limpezit / subt ploi înalte care s-au pornit / din sanctuare dacice de piatră.» (FApa, 72). Criticul literar Matei Călinescu scria că Grigore Hagiu se alcooliza și el sinucigaș (ca Nichita Stănescu), cu bani luați pe poemele în care celebra partidul cu ocazia aproape oricărei sărbători oficiale, deși el continua să scrie paralel poeme de altă factură, cu un suflu tragic și, adesea, cu
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
în care celebra partidul cu ocazia aproape oricărei sărbători oficiale, deși el continua să scrie paralel poeme de altă factură, cu un suflu tragic și, adesea, cu tăișuri critice ascunse. Pe 13 februarie 1985, într-o seară geroasă, poetul Grigore Hagiu s-a culcat cu aragazul aprins, pentru a se încălzi, dar gazele s-au oprit în timpul nopții, apoi au pornit din nou, asfixiindu-l atât pe el, cât și pe soția sa care a murit pe loc. El a fost găsit
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
s-au oprit în timpul nopții, apoi au pornit din nou, asfixiindu-l atât pe el, cât și pe soția sa care a murit pe loc. El a fost găsit în comă și a fost internat în spital, unde a murit. Grigore Hagiu a fost înmormântat la 16 februarie 1985.
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
o curte mare, impunătoare , iar în jurul ei, constituind un ansamblu arhitectonic, se află clopotnița, casa parohială și imobilul parohial. În timpul domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu, pe locul actualei Biserici se afla o mănăstire. Starețul, care fusese la locurile sfinte, era considerat hagiu (sfințit), de unde și denumirea de Biserica Hagiu. Între 1765-1767 un urmaș al familiei Băbeanu, cu numele Mihail, fost logofăt de taină, călugărit cu numele de Misail Monahul, a clădit o biserică de zid în locul celei de lemn, adăugând și șase
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
constituind un ansamblu arhitectonic, se află clopotnița, casa parohială și imobilul parohial. În timpul domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu, pe locul actualei Biserici se afla o mănăstire. Starețul, care fusese la locurile sfinte, era considerat hagiu (sfințit), de unde și denumirea de Biserica Hagiu. Între 1765-1767 un urmaș al familiei Băbeanu, cu numele Mihail, fost logofăt de taină, călugărit cu numele de Misail Monahul, a clădit o biserică de zid în locul celei de lemn, adăugând și șase chilii, care au dăinuit până în 1920, pentru
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
cu numele Mihail, fost logofăt de taină, călugărit cu numele de Misail Monahul, a clădit o biserică de zid în locul celei de lemn, adăugând și șase chilii, care au dăinuit până în 1920, pentru adăpostirea văduvelor sărace. Amenințată cu dărâmarea, Biserica Hagiu a fost renovată în 1831, cu ajutorul și contribuția enoriașilor. Devenind neîncăpătoare și ruinându-se, între anii 1872-1874 biserica Hagiu a fost reclădită din temelii, prin osârdia vrednicului preot paroh de atunci Ioan Călin zis Belciugățeanu, cu ajutorul ctitorului Radu Ștefănescu-Cavafu și
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
în locul celei de lemn, adăugând și șase chilii, care au dăinuit până în 1920, pentru adăpostirea văduvelor sărace. Amenințată cu dărâmarea, Biserica Hagiu a fost renovată în 1831, cu ajutorul și contribuția enoriașilor. Devenind neîncăpătoare și ruinându-se, între anii 1872-1874 biserica Hagiu a fost reclădită din temelii, prin osârdia vrednicului preot paroh de atunci Ioan Călin zis Belciugățeanu, cu ajutorul ctitorului Radu Ștefănescu-Cavafu și a enoriașilor. Clopotnița a fost ridicată în anul 1936 prin concursul primăriei de atunci. Casa parohială a fost construită
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
care amintesc de interioarele palatelor țigănești. Arhitectura bisericii este sub formă de cruce greacă înscrisă, având ca elemente specifice două turnulețe dreptunghiulare mici care încadrează turla din față. În pisania din pridvorul bisericii se spune: Biserica cea veche, se numea HAGIU, a fost făcută de un Misail Monahu, fost logofăt de taină. Apoi dărâmându-se, s-au construit această sfântă biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, tot cu același nume după cum se vede, în anul 1872 Iunie 12, fiind donator Radu
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
vieții bisericești, mari profesori de teologie, buni oratori și vrednici gospodari. Despre unii dintre ei, cum a fost preotul Profesor Grigore Popescu, în timpul căruia s-au construit clopotnița, casa parohială și imobilul, și care a lăsat o monografie a bisericii Hagiu intitulată “ Un colț de oraș și un Sfânt Locaș”, se spunea nu doar că slujeau frumos, ci că doar simpla lor trecere prin parohie era o predică vie. Urmând tradiția înaintașilor, și slujitorii actuali ai bisericii Hagiu sunt autori de
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
monografie a bisericii Hagiu intitulată “ Un colț de oraș și un Sfânt Locaș”, se spunea nu doar că slujeau frumos, ci că doar simpla lor trecere prin parohie era o predică vie. Urmând tradiția înaintașilor, și slujitorii actuali ai bisericii Hagiu sunt autori de lucrări teologice elaborate. Biserica dispune de o mică bibliotecă, de unde se pot împrumuta credincioșii dornici să citescă literatură duhovnicească. În fiecare vineri seara, după slujba Sfântului Maslu, au loc cateheze și meditații pe teme actuale ale vieții
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
loc cateheze și meditații pe teme actuale ale vieții bisericești. O inscipție din anul 1910 aflată sub icoana Sfinților Trei Ierarhi, artă că acum aproape 100 se ani parohia avea o Societate de Binefacere denumită Traian. La acea vreme Parohia Hagiu avea o casă unde erau găzduite fetele orfane și unde acestea învățau o meserie și un șir de case stil vagon pe stada Țepeș-Vodă unde erau îngrijiți bătrânii săraci. Curtea mare și generoasă a bisericii a constituit în toată vremea
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
bisericii a constituit în toată vremea un parc de reculegere duhovnicească,iar biserica a fost în permanență un sprijin pentru cei sărmani și oropsiți. Mai puțină lume știe că în vreme de război, când era bombardat Bucureștiul, în curtea bisericii Hagiu s-a construit un adăpost subteran, unde se refugiau oamenii. Obiceiul, de a ajuta sărmanii din parohie , s-a păstrat ca o tradiție la biserica Hagiu, mai cu seamă la cele patru hramuri ale bisericii Hagiu Au mai existat asociații
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
lume știe că în vreme de război, când era bombardat Bucureștiul, în curtea bisericii Hagiu s-a construit un adăpost subteran, unde se refugiau oamenii. Obiceiul, de a ajuta sărmanii din parohie , s-a păstrat ca o tradiție la biserica Hagiu, mai cu seamă la cele patru hramuri ale bisericii Hagiu Au mai existat asociații ce au funcționat pe lângă Parohia Hagiu, cum a fost Asociația Alianța Ro-Diaconia , sau programe sociale desfășurate în colaborare cu alte asociații, cum a fost Grupul de
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
Bucureștiul, în curtea bisericii Hagiu s-a construit un adăpost subteran, unde se refugiau oamenii. Obiceiul, de a ajuta sărmanii din parohie , s-a păstrat ca o tradiție la biserica Hagiu, mai cu seamă la cele patru hramuri ale bisericii Hagiu Au mai existat asociații ce au funcționat pe lângă Parohia Hagiu, cum a fost Asociația Alianța Ro-Diaconia , sau programe sociale desfășurate în colaborare cu alte asociații, cum a fost Grupul de Inițiativă Comunitar din cadrul Centrului de Asistență Comunitară pentru Tineret - Sfântul
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
subteran, unde se refugiau oamenii. Obiceiul, de a ajuta sărmanii din parohie , s-a păstrat ca o tradiție la biserica Hagiu, mai cu seamă la cele patru hramuri ale bisericii Hagiu Au mai existat asociații ce au funcționat pe lângă Parohia Hagiu, cum a fost Asociația Alianța Ro-Diaconia , sau programe sociale desfășurate în colaborare cu alte asociații, cum a fost Grupul de Inițiativă Comunitar din cadrul Centrului de Asistență Comunitară pentru Tineret - Sfântul Nicolae , desfășurat pe parcursul mai multor ani împreună cu Fundația Buburuza. PAROH
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
Basarabi, regiunea Constanța, fiind moșit de cele două bunici. Mama sa, Elena, s-a născut în 1929 și a copilărit alături de opt frați în Basarabi. Tatăl său, Dumitru Băsescu, s-a născut în 1925 și era originar din satul Podu Hagiului, comuna Gorban, Iași, de profesie muncitor, selectat de Partidul Comunist Român pentru a absolvi o școală militară. Dumitru Băsescu a terminat în 1949 cursurile Școlii de Ofițeri de la Sibiu, unde a fost coleg cu Victor Stănculescu și Vasile Milea, avansați
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
înregimentați în acele abatoare care se chemau universitățile staliniste”. Frecventează un timp cenaclul de pe lângă revista"Tânărul scriitor", condus de Florin Mugur. Decisivă pentru formația sa intelectuală va fi însă prietenia care îl va lega de Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu și Matei Călinescu, un adevărat nucleu al generației 60, care va demola falsele valori, promovate de realismul socialist, prin impunerea criteriului estetic. În 1961, publică schițe și nuvele în "Gazeta literară" ("Hoțul", "Tinerețe", "Vichenție", "Buzuilă"), în "Luceafărul" ("Noapte albă", "Uimitor
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
s-a distins în principal ca poet și prozator (a fost și dramaturg). s-a născut în comuna Pârscov, județul Buzău, ca fiu al lui Costache Voicu (ulterior scriitorul luând numele de Voiculescu), gospodar cu stare, și al Sultanei (născută Hagiu), fiica unui negustor. Școala a început-o în satul Pleșcoi, Buzău în 1890. Cursul primar l-a absolvit la Buzău. A urmat studii liceale la Liceul „Alexandru Hâjdeu” și apoi la Liceul Gheorghe Lazăr din București. Preocupat de materialism, pozitivism
Vasile Voiculescu () [Corola-website/Science/297549_a_298878]
-
de la care se păstrează și astăzi, în pridvorul bisericii, două morminte cu pietre funerare, datate 1825 și 1845. Biserica, așa cum o vedem astăzi, a fost restaurată între anii 1860 și 1866, pe timpul Mitropolitului Nifon Primat al României (1850-1875), cu ajutorul familiilor Hagii Tudorache, N. Zamfirescu și Romanescu. Mitropolitul Nifon s-a născut la București, în mahalaua Oțetarilor (pe ulița Teilor, actuala stradă Vasile Lascăr), în anul 1789, ca fiu al blănarului Rusailă, originar din orașul Castoria - Macedonia și venit în București, împreună cu
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În conformitate cu Catagrafia localităților și monumentelor feudale din județul Mehedinți pe anul 1840, biserica din Brebina se ridica la anul 1756 pe moșia lui Hagii de către „d-na Anghelina și popa Iovan Popescu”. Informația catagrafiei este susținută și de două icoane pe blat de lemn, „Soborul Sf.Îngeri” și „Sf.Ioan Botezătorul”, pictate de Nicolae Zugravul la 1757 (icoanele se află la Depozitul eparhial Strehaia
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
o masă, ascultă și vede. E știut, forța inteligenței constă în a-l auzi pe celălalt, alterul...Prozatorului experimentat nu-i trebuie decît cîteva rînduri să-i aducă în scenă pe Dan Laurențiu, aruncînd evaziv un „vedem noi”, pe Grigore Hagiu, „foarte tulbure”, pe Nichita Stănescu... Ion Lazu înaintează astfel pe vreme închisă, titlul aluziv al întregului Jurnal, pe care îl consideră „un fel de hol al literaturii”. Asta pentru că îți „deșerți” acolo impresiile, cum te lepezi de sacoșe, la intrarea
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
schimbarea acoperișului bisericii și a turlelor, construirea și dotarea noii clopotnițe și a cancelariei parohiale, alături de enoriași și de alți credincioși din oraș. Are doi copii, Teodora și Laurențiu, ambii elevi. Alături, în toate aceste preocupări, se află preotul conslujitor Hagiu Ilie Gabriel, născut în 1961, care a venit, tot la 1 mai 1998, din comuna natala Calvini, din județul Buzău,unde a slujit intre anii 1986-1998. Are doi copii - Gabriel și Ioana,ambii elevi. Note ' N. Iorga - Țara Românilor I.
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Constantiniu, Radu R. Florescu, Andrei Pippidi, Mihai Retegan, Nicolae Stoicescu, Gheorghe Niculescu, Iuliu Șuteu, Mircea Olteanu, Ioan Nedelcu, Constantin Antip, Valentin Arsenie, Gheorghe Marin, Ion Șuța, scriitori ca Nichita Stănescu, Marin Preda, Marin Sorescu, Petre Sălcudeanu, Mircea Horia Simionescu, Grigore Hagiu, Mircea Nedelciu, Costache Olăreanu, Traian T. Coșovei și alții. Multe dintre lucrările publicate de Editura Militară au dobândit o binemeritată recunoaștere pe plan național, unele fiind răsplătite cu Premiul Academiei Române. În martie 1990, Ioan Talpeș, redactor șef al Editurii Militare
Editura Militară () [Corola-website/Science/321250_a_322579]