26,356 matches
-
în caz de arsuri Arsuri termice. Pentru arsuri cu suprafața mică și fără profunzime se recomandă ungerea cu soluție concentrată de tanin, aceasta făcând să dispară durerea și să nu se formeze bășici. Arsuri chimice. Se vor îndepărta foarte repede hainele stropite cu reactivi și se va spăla repede pielea cu multă apă. După spălare se va proceda la neutralizare: la arsurile cu acizi se va spăla suprafață cu bicarbonat de sodiu 2%; la arsurile cu alcalii, spălarea se va face
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
mai avem hrana necesară. Cercetările Centrului nostru sunt de fapt un moft, nu o necesitate, că mai tot ce am făcut până acum. Sunt convins că puteam trăi În copaci mult și bine. Crezi că mă simt mai bine În hainele pe care le am, În locuințele pe care le-am ocupat. Mai bine le lăsam așa părăsite, fără viață, cum se spune că au fost la Început. Când ai să ajungi la vârsta mea, ai sămi dai dreptate. Stau pe
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
spre seară îl dizolvau gînditori în Dumnezeul cel adevărat. Dovadă Există arme fluide cum zborul păsării păsări cu ouă din care ies vipere lacăte moțăind cum bătrînele la porțile de țară băuturi ce-anunță ora aidoma ceasornicelor ploi mirosind a haine vechi parfumuri dogorîtoare precum Soarele deșerturi pline de feronerii cum o cocotă scumpă există toate acestea neîndoios există dacă-am ajuns pînă-aici. Redempțiune Prin crăpăturile vidului ninge. Aproximații Cu limpezimea și faima voastră cu modelul și antimodelul vostru cu țipătul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
sub titlul de „Filozofia culturii”: Spațiul poetic eminescian (1982), Prezentul etern eminescian (1989), Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003). Libertatea metafizică eminesciană (2005) și Deschideri metafizice În lirica eminesciană (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). O a șaptea, În haine tipografice sărbătorești, menită criticilor și cititorilor rafinați, iubitori de esențe: Luceafărul sau treptele spiritului hyperionic (2010) (distinsă cu Premiul național „Mihai Eminescu”, ediția XX, 2011). Este aproape uimitor cum un poet trecut bine de optzeci de ani, privește atât de
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
descoperit independent „dubla atracție a omului modern” spre teluric și astral,dar istoria literaturii universale nu l-a reținut decât pe poetul francez. Cătălina are „spațiul ei psihic ascuns”. Chiar sărutul delimitează un spațiu, Încât conceptul ca atare cuprinde În haina lui multe semnificații. Poet el Însuși - și Încă de marte altitudine - George Popa atribuie „spațiului”conotații diverse și adesea neașteptate. Astfel, „spațiul cel mai dinamic din câte au fost vreodată zugrăvite În lirica universală”, dar „incaptabil”, datorită semnificației sale particulare
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
îl petreceam la groapă pe bunul nostru profesor de logică pe marginea drumului de țară silogisme fremătătoare limbarița cheița-raiului floarea focului Kafka N-a mai rămas din acea țară decât un gust de sânge în gură praful adunat în cutele hainelor vântul ce trage de limbă focul din sobă și amintirea bărcii funerare din cedru de Liban ce a purtat faraonii pe Nil sau în lumea de dincolo printre zeii nemuritori zeități cu capete de lei sau de câini al căror
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
să primească porunci, ordine, indicații sau rugăminți, că la el ajung toate dosarele pe care vine să le ia Marfa Stanilova, întotdeauna la ora 11 fix, sau pentru a fi mai concreți, exact după ce se șterge la gură cu mâneca hainei după al doilea păhăruț. În două rânduri a și avut ocazia să urce până la el și să-i audă glasul. A urca are un sens destul de ambiguu pentru ceea ce a trebuit să facă. Întreaga clădire, sau, mă rog, ceea ce cunoaște
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
destulă putere să-mi închipui Locuri unde să nu ajungă și să nu te ajungă Durerea. Cumnatul gazdei, venit în vizită de la Sibiu îmi spune, printre altele: Îl văd uneori trecînd prin cartier pe Mircea Ivănescu, citind în mers. Are haina roasă în coate, citește pe stradă și ca să nu se izbească de ceva, șterge zidul cu cotul - așa se face că are coatele roase. Citind mereu, pierdut pentru lume... Or, aceste cuvinte care rămîn scrise, care vor să persiste în
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
grijă etichetele de pe produsele alimentare. Viața era confortabilă. Cristian era un bărbat amabil, vorbea puțin și părea destul de grijuliu cu sine, pentru că mama lui își pierdea o sumă de timp ca în fiecare dimineață să fie așezate pe capul scaunului haine curate, călcate, aranjate, pe care el nici măcar nu le privea. Renunțase demult să-și mai cumpere tricouri de firmă ori adidași la modă. Punea pe el ce-i pregătea maică-sa. Și odată intrat în această ruină, viața se rula
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
de iubirea lor zgomotoasă. Prea zgomotoasă. Doar cîțiva prunci în brațele maicilor Te acopereau cu zîmbetul lor de lapte și mieii din jurul Ierusalimului cu subțiratecul lor glas te fereau și ei de mulțimea zgomotoasă. Prea zgomotoasă. Cele cîteva rînduri de haine puse pe spinarea asinei îți aminteau de ucenicii tăi, de paza cuvintelor și a gîndului Tău în inimile lor. De frageda iarbă de sub tălpile lui Ioan la Iordan. De foișorul ce unea cerul cu pămîntul în acea înserare a Cinei
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
carne. Cînd aerul ce-l respirai cuprindea plinătatea iubirii lor pentru Tine, cînd și-au lăsat casele și marea și ochii cei dragi urmîndu-Te. Ca o pădure de nepătruns, ca un zid de cetate sau o apă de netrecut erau hainele lor în jurul Tău pe spatele ascultător al asinei ce te purta printre ramurile de finic ce aveau să se preschimbe în curînd în pietre și urlete jalnice, îmbătrînite de ură. Orbii Te vedeau, surzii Te auzeau în bucuria cea tînără
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
un alfabet morse de ceară, făcându-mă să tresar la fiecare cădere. Soțul meu era liniștit ca de obicei, trăind parcă în altă realitate - închisese fereastra cu grijă, mă îmbrățișase, apoi ne îndreptasem spre dormitor. Ne dezbrăcasem în tăcere punând hainele fiecare pe scaunul lui, în apropierea patului, aproape în același timp. Era un ritual care cu timpul se transformase în rutină. Scosesem telegrama din buzunarul taiorului și o pusesem pe noptieră. Apoi văzusem corpul gol al soțului meu dispărând sub
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
dea în mine... Pentru că nu suntem nici căsătoriți, și să mă lase în pace, că l-am ținut... Chiar pot să zic că l-am ținut eu... Cu banii care îi câștigam de la restaurant îl întrețineam și pe el de haine, mâncare și chirie și tot absolut... Mi-a fost greu... viața mea și la ora actuală... mi-era foarte greu... N-o renunțat la mine... După cât i-am făcut bagajul lui, să plece la mama lui, unde stătea, în comuna
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
la mine, și ei aveau niște condiții... Ca cum stau bărbații mai mulți într-un loc... Și zice: Să știi că-mi place la tine... Deci, cum am zis, o fost rămas în continuare la mine, și-o adus și hainele... După cât timp... eu nu am știut că-i căsătorit el, nu am știut... Tot vorbea la telefon... îmi zicea că vorbea cu o soră de-a lui la telefon... Iar altcineva îmi zicea că el îi singur, și nu are
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
e ca mînerul pumnalului / cu care te aperi de ceea ce nu ți-am spus. Tăișul înfipt / în ceea ce nu-ți voi spune / a atins rădăcinile frumuseții mele / și ea a început să se usuce" (Ceea ce nu ți-am spus). Dar Haina de sărbătoare a tristeții arată că poeta dispune de resurse capabile de mai mult, rămase însă în mare parte nevalorificate: "Confund începutul cu sfîrșitul / liniștea cu tăcerea / linia cu punctii. / Nu am putut afla / de ce orizontul se luminează / încercuindu-ne
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
dintre cuvinte mi-am lins tălpile sfâșiate pe drumuri otrăvite și m-am întors în hamul meu ruginit târându-mi carnea prin toate stricăciunile vieții. M: Ochiul mi-a fiert privind prin ovule. Tu ești și plutești neliniștitule fiu? Am haine mici să te îmbrace dar n-am oasele tale nici umerii tăi. Am lapte pe care îl scurg pe potecile lumii. Tu ai cerul tău rotund peste care nici îngerii nu cutează să fâlfâie. D: Sunt Punctul Unic în infinit
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
care crestele munților par și mai ușor de atins într-un coș de răchită unde se odihnesc unul lîngă altul pentru eternitate un mosorel de ață albă și altul de ață neagră în palma hotelierului invizibil la îndemîna trecătorilor cu hainele destrămate și pielea intactă
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
ochii în cap. Mici, ne țineam laie după el, mândrindu-mă că era musafirul nostru. Se deosebea de toți negustorii mai mari și mai mici, români îmbrăcați în stofe bune, dar mereu cu cravatele desfăcute la gât, cu nasturii de la haină descheiați, ce păreau să spună în taină: "treceți și voi cu vederea; până mai ieri am fost țărani". Albala, evreu sefard, se deosebea prin vorbă și gestică nu doar de confrații de meserie, ci și de galițienii lui, lălăiți și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN-ul fredonat de cântecul geneticii. Suflet copil, de-ai ști că gelozia, În haină ponosita a lui Arhimede, Scufunda-n fiecare-apus melancolia, Ai inunda-n sărut zborul de lebede. Suflet copil, tu încă vrei să crezi, Ca-n dânsul dintre două paranteze Trei puncte la final dac-ai să pierzi Ai inventa un infinit
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
cred ca e doar viața viețuind În măruntaiele mele orbecăind prin cotloanele oarbe din celulele mele preapline de organite sistematizate genetic. E o senzație urgentă ce nu vrea să treacă așa, ca un vânt agasant zburlindu-ți coafura, strivindu-ți hainele de trup, lipindu-te de pereții străzilor, pleznindu-ți fața cu frunze și bălți imobilizându-te-n forța și indiferența sa căreia nu poți decât să-i joci spasmic ritmul. de frică mi-am Închis nasturii de la haina inimii
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
coafura, strivindu-ți hainele de trup, lipindu-te de pereții străzilor, pleznindu-ți fața cu frunze și bălți imobilizându-te-n forța și indiferența sa căreia nu poți decât să-i joci spasmic ritmul. de frică mi-am Închis nasturii de la haina inimii
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
Înainta Încet, fără zăbavă Dând foc la așezările rămase Pustii, ca o cochilie-n otavă Și focuri, focuri se-nălțau spre cer Incendiind imperial maidane, Ca-n urma lor să nu se-nfiripeze Capcane pentru oștile romane. METOPĂ V În haine lungi și Înfricoșătoare De mare preot, marele-mpărat Spre sacrificiul de purificare A oștilor, solemn s-a-mpresurat Când sângele porni să curgă gârlă Din animalele jertfite ritual Și În gâtlejul sorților le-asvârlă Spre saturarea zeului Baal. Apoi, gândind cu toții că aceste
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
prelingea de deasupra sprâncenei, mi s-a prelins pe obraz. Am Încercat să-mi șterg sângele, dar am fost lovită cu vârful nuielei peste mână. În curte! Adunarea! a ordonat din nou Îngrijitorul, În timp ce a scos o sticlă din buzunarul hainei, apoi a luat câteva Înghițituri. V-aliniați! a continuat el. Sunt dispus să iert greșeala, cu condiția să-mi spuneți cine a făcut... ce a făcut! Din nou, tăcere! Solidaritatea aceea, a unor copii, care nu depășeau șase ani, m-
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
mijloc pentru celelalte personaje. Regizorul Tompa Gábor i-a amplificat caracterul, a făcut-o mai exaltată și a accentuat legătura dintre ea și destinul lui Don Giovanni prin intermediul unor simboluri vizuale. O variabilă evidentă este scena în care, îmbrăcat cu hainele stăpânului său, Leporello încearcă să o cucerească pe Donna Elvira. Din V3 nu se înțelege exact dacă aceasta nu îl recunoaște pe servitor sau dacă doar se preface. Artiștii au libertatea de a alege, iar în cazul nostru s-a
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
e, de fapt, tot o formă de apărare a unei societăți bolnave, care preferă uitarea dată de băutură, acceptarea unor căsătorii de conveniență, Înstrăinarea de celălalt/familie și apropierea de vecinii mai bine văzuți În societate, ieșirile la picnic și hainele scumpe adevărului. Lewis este de la Început privit ca un excentric, asemenea mamei sale care s-a Înecat În urma unei Întâmplări nefericite, „ajutată” și de alcoolul consumat, un inadaptat, un asocial, un „ciudat”, În realitate, un copil și apoi un tânăr
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]