685 matches
-
politică. Octavian Goga. Timbrul inconfundabil al gazetarului de la „Curentul” se regăsește mai ales în cronica literară, gen practicat vreme de câteva decenii. Verbul acid al lui Pamfil Șeicaru vizează acum, „la zece ani de când asupra țării s-a așezat stăpânirea haină a străinului”, concesiile făcute regimului comunist de către mari creatori: Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (2/1954), Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (24-25/1958). Determinată de „senzația de a fi inutil, de a nu putea împiedica crimele care se săvârșesc, victimele venind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
bătut pasul pe loc. Ne-am risipit vlaga în lupte pentru supraviețuire; n-am avut liniștea și aripile aurite ale altor popoare ce s-au putut înălța în lumina culturii și civilizației occidentale. Suntem ce-au făcut din noi vremurile haine, dar asta nu ne scuză greșelile, metehnele au fost și din acestea. "Ajunge!! Ajunge cu jaful și cu batjocura!! Un pătrar de veac v-ați bătut joc de țară!!" strigă Ștefan la urcarea pe tronul Moldovei către boierii baroniți, dregătorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
băut-o. Drama și măreția lui Ștefan stau în lupta cu sine însuși, în dilema alegerii, a refuzului oricărui compromis: oare n-a fost o mare greșeală că n-a ales pacea în genunchi, că s-a răzvrătit împotriva destinului hain? Biciuit de un demon al absolutului, oare, n-a forțat granițele imposibilului care l-a dus la prăbușire? Oare n-au fost zadarnice tot sacrificiul, și suferința, și moartea "ce a 'nălbit poienile Moldovei cu trupurile flăcăilor ei?" N-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se pierde în depărtare, repetând întruna: Satana!!.... Satana!!... Aista-i "Sfânt" mare, recunoaște Toader. Sfântu' ista-i smintit rău... Toader clatină din cap, se scarpină în creștet: Nebun Sfânt... Sfânt Nebun... E un tâlc în nebunia lui... În veacu' nost' hain, trebuie să fii nebun sau să faci pe nebunu' ca să poți striga un adevăr fără să-ți pierzi capu'. Mă ia cu amețeală, bădiță, mi-i că mă pierd, îngână Gheorghiță clănțănind mărunt, înfrigurat, chircit de durere. Șăzi ghinișor Gheorghiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Voyvoda Moldaviae" după izbânda de la Podul Înalt 10 ianuarie 1475 3 Maria și Constantinopolul Haricleea, îngână Maria, fără să ridice ochii de pe carte, te rog...(în grecește) O dimineață mohorâtă de februarie, în iatacul Doamnei Maria de Mangop. Un vânt hain se strecoară șuierând prin meterezele Nebuisei și zgâlțâie obloanele ferestrei ce gem din balamale. Ploaia bate în geam, șiroiește prelung. În căminul placat cu plăci de faianță închipuind zodiacul, arde țiuind un foc mocnit. Pe perete, câteva portrete de bazilei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
său. Să nu uităm că suntem și ce-a făcut din noi vitregia istoriei. Da! "Bietul om e sub vremi", rostește Daniil cu milă. Și veacul nostru a luat-o razna... Aici, la "Porțile Răsăritului", prea ne bat toate vânturile haine. Jur împrejur, împărății vrăjmașe ce se bat în capete ca munții din poveste... Și noi la mijloc. Vai de noi! Ștefan se oprește în prag. Respiră cu nesaț aerul proaspăt cu aromă de brad, după ploaie. Ciocârlia din arin cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vestea se răspândi cu iuțeala fulgerului, astfel că la fiecare răspântie se adăugară alți localnici. Pâraiele se tran sformară În râuri și râurile În șuvoaie de oameni Înarmați și gata de luptă, care vedeau sosită În sfârșit ziua răfuielii cu hainul Adalbrecht. Sosirea neașteptată a stăpânului din Staufen dejucase planurile lui Simeon. Fugarii fură aduși În fața crudului cavaler și nu trecură decât câteva clipe până când acesta o recu noscu pe așa-zisa slujnică. În furia lui, primul gând fu să-i
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fost schimbarea portului vechi. Straiul făcea omul; feliul hainei modelează trupul și mintea, și întipărește din părinți în fii tradițiile și obiceiurile. Precuvântarea istoriei moderne a țărilor române este neapărat schimbul portului; țivilizația de astăzi este fapta logică a părăsirei hainilor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii, și mai strașnici decât năvălirile tătărești: în cât ai scăpăra, au pârjolit șacșâri, șlicuri, mestii, giubele și toată garderoba strămoșască.“ (Studie modovană) Teoria este vizibil tributară punctului de vedere „fiziologist“, cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
epocii de tranziție, procesul se accelerează: uzura morală a vechiului port o întrece în viteză pe cea materială. Deschizând dicționarul lui Șăineanu (ed. III, 1914), iată ce aflăm despre giubea: „1. odinioară, haină largă purtată de boieri dasupra anteriului [...]; 2. haină de aceeași formă, purtată în urmă de preoții bătrâni, de lăutari, de haiduci și de țigani [...]; 3. azi haină țărănească de sărbătoare, căptușită cu blană. [Turc. djübbè; giubeaua, ca și anteriul, a descins toate treptele ierarhiei sociale: boieri, preoți, lăutari
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
38,18) și în cele din urmă Tatăl din Evanghelie îi dă fiului risipitor inel, ca semn al primirii și iertării (Luca 15,22). în ceea ce privește cultul și ritualul creștin referitor la acest element, menționam că el îmbracă pentru prima dată haină rituala sacramentala în cadrul ierurgiei logodnei „prin ea Biserică binecuvintează și consfințește o veche tradiție strămoșeasca și anume legământul, punerea solemnă la cale a căsătoriei dintre doi tineri. Astfel Biserică, progresiv și succesiv, încreștinează un ritual format din mai multe elemente
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cort militar turcesc (verde va grâul) ceambur detașament de pradă (razzia) năvrapi tătari ceașâd spion ceașâtlâc spionaj cabanița domnească contăș cu ceaprazuri de fir și profimuri de samur. "Trimeteți doi ciopcâni care să margă bine în buestru ceapraz brandeburg cepchen haină cu mânecile despicate atârnând. A plătit patru potronici pentru aseminea cepcehen. se hărățeau pe margini... au răpezit la împărăție arz, jăluind împotriva lui Vasilie-Vodă. În spirala infinită a vieții Moartea pune popasuri de-o clipă. Ce-am râs! Postește robul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai (desmorțesc) articulațiile. Nu-ș de ce mă dor. ceașcă cană feregean minare metalâc paralâc Evuzalin haine iminei geamie moschee mescit Vai vai! "Adio" = gule-gule! [TURCOLOGIE] Sidi e numai cuvânt arab ori îl pot întrebuința și Turcii? Geamie moschee geamia e un templu mai mare "mescit" Ali ben Iusuf e o formă arabă de nume? Cum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000, p. 246). Kligmanxe "„Kligman,Gail" relevă amplu și formele de rezistență în rețeaua de solidaritatexe "„solidaritate" privată, riscurile la care s-au supus mulți oameni ca să își ajute semenii, de la sprijin în privința avorturilor la redistribuirea hranei, hainelor, la construirea unor sisteme improvizate de iluminat și încălzit în condițiile „raționalizării” drastice a consumului, inclusiv disidențele față de educația oficială. „Emanciparea politică și socială a femeilor, care a avut loc sub regimul comunist, a însemnat de fapt o capturare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
totul!”. Jurnal 1988 Vineri 15 iunie 1988 - Iași Încerc să-mi adun somnul între pleoapele umflate de plânsul trecut. Zgomotele din jur îmi fură liniștea, gândurile îmi dau neliniștea... Începe să-mi fie teamă și încerc să înlătur sentimentul acesta hain. Îmi spun (așa cum ieri în fața altarului am aflat) că n-am de purtat în spinare păcatele nimănui; că visele urâte se sfârșesc. Va fi bine... Va fi bine... Ți-ai pierdut veselia care îți dăruia liniște și asta mă doare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
depresive și înverșunări propulsate în sarcasmul congestionat până la vorba crudă. Dascălul persecutat de frustrări își răzbună, zugrăvind în accente virulent caricaturale „vicleimul fără perdea” al școlii, denunțată, cu o grimasă de aversiune, ca un lăcaș al neomeniei. Sadici și obtuzi, haini, tipicari și chilipirgii, zgripțorii satirizați evoluează în ambientul unui grotesc de figurație zoologică. Tapirul, Păianjenul, Pupăza, Limbricul, Caracatița fac parte din ceata acestor creaturi repugnante și caraghioase. Oricât adevăr ar exista în șarjele „belferului” asediat de toxinele atâtor „parapoane”, ele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi - copii și în loc de lup un țăran hain și veți avea o nuvelă din viața țărănească. Criticul remarcă faptul că unele dintre poveștile lui Creangă sunt aproape lipsite de miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care îngăduie povestitorului să înzestreze pe eroii săi cu însușiri
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
concluziile, învățămintele. Amintesc, în anul 2002, am vândut un hectar de pământ și toți banii, 60 milioane, i-am dat lor să-și îmbunătățească confortul în apartament, să-și cumpere și să-și instaleze centrală termică în casă, să cumpere haine soției și aparatură tehnică. Am căzut jos de durere. Noroc că a trecut pe la noi Dan, că soția, și așa de bolnavă, intrase în panică. A chemat îndată Salvarea, am fost transportat la spitalul Parhon, unde un medic, cunoscut cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
alianțele utile, cultivă, prin afinitate, ticăloși din aceeași stofă, manevrează inteligența ca pe o specie a vicleniei. Are nervi de oțel. N-are dubii, n-are insomnii. E oportunist, poftitor de titluri, recompense și fleici, e nerușinat, flasc, izinit și hain. Comparați cu el, ceilalți ticăloși au, aproape, față umană. Nu e nimic mai dezgustător și mai primejdios pentru un om și pentru un neam decât să se confrunte cu asemenea dihănii, capabile să destrame, prin secreția lor acră, țesutul viu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
treia botă vas de lemn pentru apă de băut bresenești (a) a face treaba cu întârziere brăcinariu cingătoarea pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
însuși e exact atît de drăguț cît trebuie : suficient de drăguț ca să-l determine pe spectatorul cu slăbiciune pentru animăluțe să și completeze pe loc cererea de adopție, dar nu atît de drăguț încît să-l determine pe spectatorul mai hain (așa, ca mine) să se angajeze imediat la serviciul de deratizare. (Să recunoaștem : specimenul uman cel mai bine calificat să-l înțeleagă și să-l iubească pe acest șobolan era băiatul ăla simpatic din Parfumul, care, cu ajutorul unui nas cel
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
numit sard. Nasturii erau confecționați din același șnur, întărit și cusut sub forma unui bumb. Sumanul era o haină lungă, de iarnă, avea spre poale lărgime, nu era strânsă pe trup ca un palton de astăzi. Se purta și o hain scurtă, din același material, un sumănel, care putea fi garnisit la mâneci și în fa cu benzi de piele maro. Un sumănar cunoscut la vremea sa a fost Gheorghi Pintilescu. Nu se mai poartă sumane și a dispărut și meșteșugul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apare nu numai în Luceafărul 104, cât mai ales în Călin 105, ea se relevă ca un portret ideal: Al ei chip se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri/ Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri;/ Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată/ Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată./ Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie,/ Tâmpla bate liniștită ca o umbră viorie,/ Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie,/ Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lupté ostașii noștri În Afganistan, apérînd oamenii simpli de teroarea capitalisté, care vrea sé puné jugul pe ei. Ostașii sovietici Își Împart porția de mîncare cu oamenii simpli din Afganistan și-i ocrotesc pe cei séraci și nedreptéțiți de capitaliștii haini, care bombardeazé sate Întregi și omoaré femei și copii că voi. Ostașii noștri și oamenii simpli din Afganistan se Împrietenesc și, chiar dacé nu Înțeleg limba, oamenii de acolo le vorbesc prin semne despre greutéțile lor și despre cruzimea capitalismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
neagă că Sonetul 116 ar vorbi despre dragostea dintre bărbat și femeie, insistând că Shakespeare s‑a referit la prietenie. Maximum ce putem spera noi În epoca modernă nu este dragostea, ci un atașament sexual - o soluție burgheză Într‑o haină boemă. Vorbesc despre caracterul boem pentru că trebuie să simțim că suntem eliberați. Ravelstein susținea că În condițiile moderne ne aflăm Într‑o stare de slăbiciune. Starea de tărie - și acest lucru Îl Învățase de la Socrate - ne este infuzată de natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu recunoștință. Li s-au servit numai gloanțe, au fost sfârtecați cu topoarele, destui dintre ei și-au dat sufletul. / Li s-au smuls hainele și li s-au furat ce aveau cu dânșii, ca apoi să fie supuși tratamentului hain și vandalic. Românimea aceasta, de o bunătate prostească față de musafiri și jecmănitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii care se lăuda până ieri că are sentimente calde și frățești față de neamul nostru în nenorocire." Întrebarea lui Nicolae Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]