3,185 matches
-
de a o suprima pentru totdeauna. Numai că Mioara avea și ea un gard interior, prin care niciun spion al timpului nu putea pătrunde. Odată a mers la medic, desigur, pentru Mama, și a văzut măștile de pe chipurile oamenilor cu halate cum se scurg și de sub ele apărea o alta, mai strălucitoare, un număr nesfârșit de măști care priveau cu razele Roentgen ale ochilor prin Mama (prin ea nu! prin ea nu!) și o disecau, îi făceau autopsia pe fiecare organ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
amintirea mea vie, realitatea mea nebună, întruparea lui cvadridimensională, vedeam timpul cum trece prin noi, ca o spadă albă care după ce ne străpunge, ne crestează fețele, mâinile care se sprijină la brațul bărbaților sunt mai grele, cel înalt e în halat alb, mă cuprinde de mijloc, arătându-mi în stație mașina Salvării, Mitică, ce să fac! El ridică din umeri, ocolindu-mi privirea, îi ocolește privirea, se uită la ea ca la cineva străin, își desprinde brațul cu delicatețe și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
către suprafață. Și pe care noi o bem, o mâncăm, o respirăm, o defecăm și iar ne-o însușim. Deci noi ne mâncăm propriul nostru interior, un act de scatofagie fără precedent spuse Președintele cu mâinile înfundate dezolant în buzunarele halatului de casă, singurul rămas nears cu țigara de foi din cele 3.548.000 de halate din garderobă. Domnilor, să luăm exemplul biblic! zise Mioara Alimentară. Să le-ncurcam limbile, ca în Babilon. Fiecare să chițăie pe limba lui, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ne-o însușim. Deci noi ne mâncăm propriul nostru interior, un act de scatofagie fără precedent spuse Președintele cu mâinile înfundate dezolant în buzunarele halatului de casă, singurul rămas nears cu țigara de foi din cele 3.548.000 de halate din garderobă. Domnilor, să luăm exemplul biblic! zise Mioara Alimentară. Să le-ncurcam limbile, ca în Babilon. Fiecare să chițăie pe limba lui, care le va aduce cu siguranță sfârșitul. Vă dați seama că aceia cu adevărat sensibili vor găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
produse pe care le bănuiam a fi suedeze. Și dacă era și o saună în locuința asta? Nu, asta e la finlandezi. Acum că eram fericitul soț al unei scandinave, nu mai aveam voie să comit erori de începător. Un halat flaușat mă aștepta. Ezitai să mă preumblu în această ținută, apoi mă gândii că asta îmi va furniza un subiect de conversație și un test de familiaritate. Găsindu-mi gazda în bucătărie, am întrebat-o dacă îmi permite această ținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
fi plăcut să-mi aducă micul dejun la pat, dar ar fi fost prea mult să cer așa ceva unei neveste întâlnite abia în ajun. Atunci când nu poți avea micul dejun la pat, duci patul la micul dejun: mă înfășurai în halatul la fel de confortabil ca o saltea matlasată de puf și coborâi. -Bună ziua, Olaf! zise ea cu un zâmbet delicios. -Bună ziua, răspunsei, înghițindu-l pe Sigrid, pe care-l aveam pe vârful limbii. -Vrei cafea? -Da, mulțumesc. Poate că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
note stupide se ițea pe deasupra formațiilor Beatles, Depeche Mode, Stones, Smashing Pumpkins și Muse ca buruienile fonice. În compensație, efortul m-a anesteziat de oboseală și am adormit. Mă trezii la șapte dimineața. Am sărit din pat, mi-am pus halatul alb flaușat și am coborât. Am strigat-o pe Sigrid, am căutat-o. Nu mai era acolo. „Duminica, rămân aici. Este singura zi din săptămână în care va trebui să-mi suportați prezența”, îmi spusese. Era luni. Descurajat, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
gust de săpun. Când începu să mi se îmbibe și creierul, ieșii din baie. Era mai bine să-mi păstrez centrala în stare de funcționare și să evit scurtcircuitele. În oglindă, aveam culoarea unui homar fiert. Îmi pusei din nou halatul și coborâi în salon. Era acolo o combină stereo cum Baptiste Bordave nici măcar n-a îndrăznit să viseze c-ar putea poseda. Suedezii și înalta fidelitate, e un lucru cunoscut. M-am gândit că eram aici de o zi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
că n-o să fiu surprins în camera lui Olaf inspectându-i repertoarul. Când sună, eram la litera I ca inconștient. Îmi pusese frână litera G: Olaf cunoștea anormal de mulți oameni al căror patronim începea cu litera G. Tot în halat, mă scufundai în canapeaua din salon. Treaba mă epuizase. Am apreciat momentul: eram soțul care, după o zi obositoare de trudă, așteaptă reîntoarcerea soției. Mă bucuram s-o revăd. Ce făcuse de când a plecat? N-aș avea dreptul s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
descopeream somnul drepților. Nu exista totuși nici un motiv pentru a crede că eram unul dintre ei. Rămăsei în pat ca să savurez voluptatea de necrezut a unui trup odihnit în profunzime. Dușul elimină miasmele unei astfel de nopți. Strecurându-mă în halat, începui să bănuiesc că aceasta va fi uniforma mea pentru multă vreme. În bucătărie mă aștepta o pungă de brioșe cu stafide. Am izbucnit în râs ca un puștan căruia i se satisface cel mai mic capriciu. Bucuria mea n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
doua zi. M-am trezit târziu, după ce am dormit scandalos de mult. M-am marinat nițel în pat întrebându-mă, pentru plăcerea de a mă neliniști, dacă Sigrid se ținuse de cuvânt. Am făcut un duș, m-am înfășurat în halat și am coborât. În bucătărie, Sigrid îmi întinse o cană de cafea. -Ești aici, spusei cu o plăcere așa de evidentă încât ea păru fericită. -Am pregătit frapiera cu șampanie în salon. -Numai eu dorm așa de mult? -Nu. Dormitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
lume vor deveni stocul nostru de șampanie. Am ajutat-o să-și facă valiza, alegând rochiile care-mi plăceau cel mai mult. Am admirat dezinvoltura cu care și-a abandonat restul de viață. Eram pe punctul să mă vâr în halat. M-a rugat să mă schimb. M-am despărțit cu regret de această a doua piele. Înainte de a coborî în pivniță, am întrebat-o dacă-l luăm pe Biscuit cu noi. -Nu, zise ea. El numai aici se simte fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
încercînd să nu facă nici un zgomot, dar în zadar, genunchii îi pocnesc ca unui bătrîn, arcurile saltelei scîrțîie și doamna Mina, care doarme iepurește, deschide ochii. E deja dimineață? întreabă, dar el nu-i răspunde preocupat să-și aducă cordonul halatului de casă în jurul taliei subțiri, te ții încă bine, își spune, și după ce face cîțiva pași mărunți dintr-o parte în alta a dormitorului se oprește în fața oglinzii privindu-se în ochi. Ai dormit bine? o aude din nou pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
potrivit în mijlocul acțiunii. I se pare că seamănă cu un clovn, căruia i se scurg fardurile de la colțurile gurii. Măcar cu ocazia anumitor evenimente speciale fiecare dintre noi ar trebui să-și asume rolul ăsta, se gîndește, ștergîndu-și cu mîneca halatului ultimele urme de pe bărbie. Trage aer adînc în piept, miros de mentă, îl simte pînă în stomac, niciodată sinusurile nu i-au fost mai curate. Cine sînt cei mai îndreptățiți să-l lichideze pe Tiran? începe să se întrebe, dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nevoia. Nu-și poate dezlipi sub nici un chip ochii de panoul dedicat Celui mai Iubit Fiu al Poporului, cu portretul său celebru centrat între steagul republicii și cel roșu al partidului cu secera și ciocanul. Frumos îți mai șade, în halat alb într-o vizită de lucru, în mijlocul unei cuvîntări la cel de-al XIII-lea Congres, în fața microfoanelor Sălii Palatului, apoi într-o mulțime de vizite diplomatice alături de lideri din tot felul de țări ale Lumii a Treia, sau echipat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
amoroasă pe malul mării, fără să știe care anume dintre cele două va veni. Totuși, se dezbracă în pielea goală și așteaptă. Striptease-ul este de altfel o specialitate a Anei Cioclov, și cel masculin, și cel feminin: „Îmi desfac cordonul halatului și ies din îmbrățișarea caldă strecurându-mi leneș brațele din mânecile largi, făcându-l să alunece peste umeri, apoi, proptindu-mă amețită de privirile hipnotice ale bărbatului, îl las să-mi cadă la picioare ca o cortină grea... Panglicile subțiri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dar nevestica spăla ceva la o chiuvetă din curte. Dinu și Zînica rămîn înmărmuriți cînd văd ce spală doamna doctorului. Un căpușor mic de ied avea dinții dezgoliți. L-ați omorît! strigă cei doi în cor. Doctorul iese într-un halat de casă și explică: Nu era nimic de făcut. Zău, crede-mă! Criminalule, țipă cei doi, izbucnind în plîns. Povestea se încheie, dar prin sat n-a mers vestea că doctorul a avut vreo indigestie. O jertfă inutilă O oboseală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că o Viagra... Dar cine s-o cumpere? Cum să intre în farmacie și să întrebe... N-ai un capot? întreabă Geta. N-am. Atunci îmbrac o cămașă de a ta. Nebuna chiar așa face și cămașa parcă era un halat mai scurt. Dar ce mai foșcoteau toate cele pe sub cămașa lui! Îmbracă și tu ceva lejer, îndeamnă ispita nebunatică. Eu mă jenez... Te pomenești că ești virgin... Cam... da. Surprinsă rău, Geta își dă seama că trebuie să schimbe metoda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
habar nu aveți cum se descântă o umflătură! Vai de pizda voastră, proastelor! La gazdă, valiza era precum o casă pentru păpuși, compartimentată. Lucrurile, așezate în ordine: cele de igienă într-o borsetă cu fermoar; lenjeria curată, bine împăturită; cămășile, halatul, sarafanul, pe umeraș, atârnate de o conductă. Coșul de rufe, o sacoșă de in mereu ascunsă în alt loc și mereu răvășită erau prea mici pentru a înțelege că nu baba răscolea printre chiloții. Despre plăcerea unora de a mirosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
30 de ari în sărătura Murgenilor; de pe acel pământ sterp s-au hrănit toți cinci. Tanti Varvara avea mașină de cusut "Singer", nu se pricepea la croitorie, cosea după tipar: un pantalon 30 de lei, o fustă dreaptă 20, un halat 20, o sacoșă 5 lei; reușea să pună ban peste ban, 7-800 pe lună, să plătească gazda fetei de la Iași, celelalte două erau scoase la capăt ("Mama lui de capăt!"), au venit pe lume la câte patru ani una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
era să uite pentru totdeauna de acel sat blestemat. Când era mică, a stat două săptămâni internată într-un spital din Tecuci. A îngrijit de ea o doctoriță rezidentă. Era toată un zâmbet. Când un om zâmbește, radiază dincolo de chip. Halatul alb era ca un acoperământ de înger, trusa medicală părea din argint: Aici ține doamna doctor bijuteriile, stetoscopul, un instrument muzical, cântă inima prin el. Când voi fi mare mă fac doctoriță. Când o să fiu mare vreau să ascult inimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ei de viață, eram fochist pe fregata "Sfânta Maria", acum mănânc salam cu soia și-mi toc nervi cu o curvă. Lăsați gura, că vă bag la clasă, gura măti! În atelier nu era nimeni. Petru a scos din buzunarul halatului felia de parizer, a împachetat-o într-o pagină de caiet și i-a strecurat-o în geantă. 22. Un necaz nu vine niciodată singur. Cuza, Unirii, Lăpușneanu, Sărăriei, Copou, drumul spre casă mereu era mai scurt. Mersul, un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Pe un perete, proiectorul derula imagini, indicatoare pe ambele sensuri, viața autostradă suspendată de nicăieri. O bulină neagră capul, un dreptunghi pe verticala cerului trunchiul, patru tușe îngroșate ca niște semne de exclamare membrele, o săgeată roșie intenția lui Dumnezeu: halat alb, bonetă, stetoscop, ochelari fumurii. Vezi? Acestea sunt mai vii decât umbra ta, copile. Iubești un contur gol pe dinăuntru. Privește formele, fotografiile pocnesc de viață. Uite cum se desprind de pe peliculă precum polenul de pe flori și o iau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a violat copii, se masturbează ore în șir când trec puștii la grădiniță pe sub fereastră, ieri a primit mentosane de la o infirmieră, le împărțea câte 4, câte 6, câte 8: "Fetițele tatii cuminți, fetițele tatii frumoase, prințesele tatii..." Blonda cu halatul galben mătură frunzele: "Fluturi în cer, fluturi pe pământ, fluturi în icoană, insectarul meu așteaptă să vină toamna ca o mântuire. Părinte, să bată clopotele până se scutură toți copacii..." De o săptămână cântă prohodul, bate metanii, face cruci pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cabinetul acela, plin de mucegai și miros de tutun ieftin, era Ana o femeie bine legată, sănătoasă, îndesată, spornică la toate cele. Ana avea 1.90, 90 de kilograme, blondă, părul prins în coc, sâni mari, ultimii 3 nasturi de la halat desfăcuți, următorii 3 dispuși să se desfacă singuri. Pantalonii albi, strâmți acolo unde trebuie, chiloți albaștri, un fel de contur senin sub care se suprapuneau două emisfere identice. Sandale portocalii, degete alungite, toate zece precum niște biberoane grupate câte cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]