709 matches
-
foarte căutată în Apus pentru puritatea ei, palate din Veneția fiind luminate cu lumânări confecționate din ceara provenită din Țările Române. Așa cum remarcau călătorii străini, țara era bogată în iezere, bălți, în special bălțile de la Dunăre sau de la Nistru, în heleșteie de unde se pescuia, iar în unele locuri se specifica numărul de zile în care oamenii erau obligați să pescuiască pentru domnie. Domnii de dinainte de Ștefan cel Mare, dar și Ștefan, au dăruit privilegii prin care mânăstirile aveau dreptul să ia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
15 schituri și 4 sihăstrii ale căror danii domnești și boierești cuprindeau două treimi din suprafața Bucovinei și numeroase moșii și bunuri în restul Moldovei și Basarabiei Fondul Bisericesc cuprindea, inițial, 267 moșii, terenuri arabile, păduri, fânețe, braniști, râuri și heleșteie cu pește, vii întinse, crâșme, dughene, depozite de mărfuri. Destinația sa inițială și exclusivă, fixată prin patente imperiale, era salarizarea, întreținerea clerului ortodox și a învățământului din Bucovina. În realitate, statul austriac s-a folosit de acest uriaș "trust" al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ale tatălui meu. De aceea, nici eu, nici Naoji (care se afla întâmplător în camerăă n-am știut nimic despre șarpe. Însă am văzut cu ochii mei, în seara în care a murit tata, șerpi încolăciți pe copacii de la marginea heleșteului din grădină. Am douăzeci și nouă de ani acum, deci când a murit tata, cu zece ani în urmă, aveam nouăsprezece și nu mai eram copil. Au trecut zece ani, însă am și acum proaspăt în minte tot ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cu zece ani în urmă, aveam nouăsprezece și nu mai eram copil. Au trecut zece ani, însă am și acum proaspăt în minte tot ce s-a întâmplat atunci și sunt sigură că nu m-am înșelat. Mă plimbam pe lângă heleșteu cu intenția de a culege flori pentru slujbă. M-am oprit lângă niște azalee și am zărit un șarpe încolăcit pe vârful unei ramuri. Am fost uimită pentru moment. Dar, când mă pregăteam să tai o crenguță de trandafir din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
sufragerie se vede o priveliște minunată, mai spuse unchiul Wada, conducându-ne în încăpere și poftindu-ne să luăm loc. Era trei după-amiaza și razele soarelui de iarnă luminau, ușor, gazonul. La capătul scărilor ce duceau spre grădină era un heleșteu mic înconjurat de pruni și, dincolo de grădină, o livadă de mandarini. Se mai vedeau drumul de țară, câmpul cultivat cu orez, crângul de pini și, în zare, marea. Așa cum stăteam în sufragerie, linia orizontului părea la același nivel cu pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pace! Lasă-mă în pace! Ba nu te las! Uite, fa, ca să știi și tu cum se dă o știre nasoală: Ieri de dimineață, Forzoso a rupt zgarda și lanțu' și a fugit ca din pușcă, prin spatele curții, până la heleșteu, ca turbatu ', după cățele. Nitam-nisam, ce i-a venit lui, de s-a urcat într-o vechitură de barcă și a plutit cu ea în derivă, până pe la mijlocul lacului. Barca asta, care avea fundu'plin de găuri, a luat apă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de o vreme chiar rea în acea lună, dar ea a pedalat așa de puternic, că atunci când a ajuns la intrarea în parc, era deja transpirată pe sub tricou. A legat bicicleta de grilaj și a luat-o pe alee înspre heleșteu. Era un loc prea mare pentru o asemenea destinație, și era sigură că ea și Connolly nu se vor vedea. Își amintește că a fost umită de cât de puternică îi era dezamăgirea. Apoi, fără nici un avertisment, Connolly i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
care plutește odată cu scugerea valurilor. Imaginea ține mai mult de registrul imaginarului primitiv 231. Astfel, pentru imaginația poeților de pretutindeni, toate apele se ofelizează, iar ființele se lasă în voia lor, simțind că se sting lent, ca mișcările imperceptibile ale heleșteului pe care plutește nevinovata fecioară. Prin fluiditatea-i debordantă pe care am mai remarcat-o, d-na T. ofelizează existența celor din jur, mai ales iubirea și gândurile lui Fred Vasilescu. Ar fi o inedită explicație pentru enigmaticul abandon la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pereți din vălătuci; - D. Șanțurilor- deal pe care s-a construit o cetate geto-dacă cu șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce ilustrează amenajarea de heleștee și activități de pescuit desfășuratepe cursul râului : - râul Șacovăț - hidronim ce are la origine regionalismul sacoviște, sacoviță și sicaiță = instrumente de pescuit (considerăm că transformarea s-ului inițial în ș s-a făcut prin transmutare astfel: Sacoviște→ Șacoviște→Șacovăț).
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de-a lungul drumului care trecea pe sub Quesnay și ducea din vechiul târg B... la vechiul târg S... târgurile fiind mai întâlnite decât orașele, în acest colț pierdut de țară, acum patruzeci de ani. Fără întinderea asta de apă numită heleșteul din Quesnay, de o mărime ciudată și cu o formă specială (avea forma unui con, a cărui bază s-ar fi sprijinit pe drum), pământul și castelul despre care este vorba aici nu ar fi avut nimic deosebit față de pământurile
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ar fi sprijinit pe drum), pământul și castelul despre care este vorba aici nu ar fi avut nimic deosebit față de pământurile și castelele dimprejur. Ar fi fost un conac frumos și confortabil și cu asta basta, o locuință nobilă. Însă heleșteul ăsta care se prelungea cu mult dincolo de castel, așezat și uitat în pîlcul de sălcii ude și răsucite în voalurile albe ale unei cețe eterne, heleșteul ăsta care se cufunda în spațiu ca un drum lichid cât vezi cu ochii
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fost un conac frumos și confortabil și cu asta basta, o locuință nobilă. Însă heleșteul ăsta care se prelungea cu mult dincolo de castel, așezat și uitat în pîlcul de sălcii ude și răsucite în voalurile albe ale unei cețe eterne, heleșteul ăsta care se cufunda în spațiu ca un drum lichid cât vezi cu ochii îi dădea Quesnay-ului o fizionomie aparte 139! Cu ochii pierduți, continua să privească pereții odăii. Deși Souleiade dăinuia din veacul trecut, ea fusese renovată sub primul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Furtuna lui Giorgione ar justifica de una singură neologismul italian), în Europa de Nord, în Flandra, a avut loc declarația de independență, formală și tematică. Contemporan cu Dürer (marele călător care împingea îndrăzneala până la a picta în acuarelă și guașă trecători alpine, heleșteie, râuri), Joachim Patinir (1475-1524), născut la Anvers, trece oficial drept inventatorul specialității landskap. Nu existau peisaje în pictura paleolitică, plină de animale, nici în decorațiunile egiptene, pline de bărci și papirusuri. Aproape deloc în ceramica greacă, în afară câtorva sugestii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
diferite, crescând de la cele mici la cele mari, de la cele dezvoltate numai în munte la cele din câmpie. lacuri cu mărime, geneză (naturală sau antropică) și evoluție deosebite (în munți lacuri glaciare, vulcanice; în regiunea de dealuri și câmpii iazuri, heleștee, limane etc.). Alcătuirea geologică a favorizat acumularea de pânze de apă la adâncimi diferite, din care râurile primesc prin izvoare cantități de apă variate, și o compoziție chimică a apei variabilă (de la ape dulci, în majoritate, la ape sărate în
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
partea a doua a secolului al XIX-lea, toponime caracteristice denominației topice de tip rural, unele funcționale și astăzi, în aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În Băltiș, În Grindiș, În Gropi, În Mărginia Bucureștiului, Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile Foișor, Privalul, Puțu Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița Mielușelei, Ulița Paiului, Ulița Strugurari, Ulița Tabacilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
familii toponimice: Broșteni, Mahalaua Broștenilor, Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Broștenilor, Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iște), Pociovaliște (< sl. počivaliște, „loc de odihnă“, probabil pentru animale, sinonim cu rom. zăcătoare), Poloniște (< ucr. polonina, „regiune sterpă, nefertilă“+ -iște), Prihodiște (< sl. prihodiște, „locurile pe care pasc vitele în drum spre adăpost sau spre sat“ + -iște), Rîmniște (< rîmnic, „iaz, heleșteu“ < sl. rîbnik, „loc cu pește“ + iște), Rojiște (< sl. roșa, rușa, „trandafir, măceș“ sau rŭȘî „secară“ + -iște), Macoviște (< sl. macŭ, „mac“ + oviște), Scroviștea (< sl. sŭkroviște, „ascunzătoare, vizuină“), Staniște (< sl. staniște, „loc de popas“), Văriștea (< magh. vár, „oraș“ + iște), Ziliște (< sl. Șiliște
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1436 lui Pan Oană mai m ulte sat e cu iezer și vie. La 1622 Ștefan Vodă Tomșa întărea stăpânirea lui Feltin, pe care l numește „gazda Domniei mele din Târgul Cotn arilor, cu un râmnic și un loc de heleșteu ce se nume ște „Rătul Peatirii și cu fânețe lângă Bahlui, ce este în hotarul târgului Cotnari și să aibă a-și ține și a și face eleșteu și râmnic și să aibă a cosi f ân în jurul lui Feltin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
minunată. Inspiră și expiră adânc și numără încet, pentru tine, în timp ce cobori fiecare treaptă. La capătul scărilor, fă o pauză și privește în jurul tău. Ce anotimp este? Observă florile, tufișurile, sunetul păsărilor. Poate că poți să vezi fluturi sau un heleșteu cu pești...Fă-ți timp ca să creezi o grădină de care să te bucuri. Plimbăte prin grădină și în timp ce faci acest lucru, observă textura potecii de sub picioarele tale și simte senzația ușoară de căldură a razelor de soare pe piele
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
credincioșilor săi - erau numiți toți slugi (slugi domnești) - părți din domeniul românesc-domnesc, domenii mai mici, numite la noi moșii, dar și alte bunuri aducătoare de venituri, în primul rând sate cu moșia lor, dar și vămi, mori, iazuri, bălți și heleștee, venituri din cârciumi și prisăci, sladnițe și pive, care pot fi numite ca în apusul Europei, cu un singur cuvânt: feud-beneficiu . Așa a procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul rând, militare și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile, din țarini cu pâne și din fânețe și din prisăci cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul moșiei, după obiceiu, iar oamenii ce vor fi șezători cu casa pe acele moșii să aibă a lucra boieresc câte 12 zile, 6 vara și 6 toamna" (Uricar, XX, 94
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alți răzăși ai lor de o parte și Apostolache ce au fost Pârcălab de alta, călărașii ziceau că satul Ivancea, în care sunt așezați din moși, a fost domnesc de ocolul târgului Orheiului, și ei au avut acolo case și heleșteie și melnice"... (Academia Română, XXII, p. 131). Hânsarii și vânătorii făceau slujbe asemănătoare călărașilor și în schimbul micșorării dajdiilor, nu a folosirii pământului. „1660 Maiu 7. Ștefan (Lupul) Vv. scrie la zlotașii și la leoașii și la gălbănașii și la tălerașii, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]