957 matches
-
mai circulă prin univers. S-a mai descoperit că cele mai ușoare elemente, ca hidrogenul, deuteriul și heliul, au fost primele elemente în univers, iar celelalte elemente mai grele s-au format ulterior. Cercetătorii susțin că elementele mai grele decât heliul și mai ușoare decât fierul s-au format în procesul nuclear în stele, iar elementele mai grele decât fierul s-au format în urma exploziilor supernovelor. Vezi articolele Radiație cosmică și Radiația cosmică de fond. Două scenarii posibile au fost propuse
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
limbi această diferență este importantă pentru transmiterea corectă a sensului cuvintelor, dacă în limba avută în vedere aceste sunete nu sînt "percepute" ca diferite ele vor fi tratate ca unul și același fonem. De exemplu, în limba română cuvintele "haină", "heliu" și "hidră" încep toate cu "h" și vorbitorii limbii române nu găsesc nici o diferență între aceste sunete. Acest "h" este așadar un fonem unic, notat de obicei cu simbolul . O analiză fonetică va stabili totuși că sunetele inițiale din cuvintele
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
de obicei cu simbolul . O analiză fonetică va stabili totuși că sunetele inițiale din cuvintele amintite nu sînt identice, ele fiind articulate în locuri diferite pe calea vocală: "h" din "haină" este o consoană fricativă laringală notată "fonetic" , "h" din "heliu" este consoana fricativă velară , iar "h" din "hidră" este consoana fricativă palatală . Astfel de sunete care sînt diferite fonetic, dar identice fonemic, se numesc alofone. A se observa de asemenea că transcrierea sunetelor se face cu bare oblice atunci cînd
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
cu cea a lui Uranus, compozițiile ambelor planete fiind diferite de ale giganților gazoși mai mari, Jupiter și Saturn. Atmosfera lui Neptun este asemănătoare cu cea a lui Jupiter și Saturn prin faptul că este compusă în principal din hidrogen, heliu, urme de hidrocarburi și posibil azot, dar are proporții mai mari de apă, amoniac și metan. Astronomii îi clasifică uneori pe Neptun și Uranus ca „giganți de gheață” cu scopul de a sublinia aceste distincții. Interiorul lui Neptun, ca și
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
Pământului. Presiunea din centru este de 7 Mbar (700 GPa), aproximativ de două ori mai mare decât în centrul Pământului și temperatura ar putea fi de 5.400 K. La altitudini ridicate, atmosfera lui Neptun conține 80% hidrogen și 19% heliu. În atmosferă există și urme de metan. Benzi de absorbție proeminente corespunzătoare metanului apar la lungimi de undă de peste 600 nm, în zona roșie și infraroșie a spectrului. La fel ca și în atmosfera lui Uranus, absorbția culorii roșii a
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
numită spin. În tabelul periodic al elementelor, dimensiunea atomilor tinde să crească atunci când ne deplasăm în jos pe coloane, dar să scadă atunci când ne deplasamă pe rânduri (de la stânga la dreapta). Ca urmare, cel mai mic atom este cel de heliu, cu o rază de 32 pm, în timp ce unul dintre cele mai mari este cel de cesiu, cu 225 pm. Atunci când este supus unor forțe externe, cum ar fi câmpurile electrice, forma unui atom se poate abate de la . Deformarea depinde de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
a unor stele îndepărtate. Anumite lungimi de undă ale luminii cuprinse în lumina observată de la stele pot fi separate și legate de tranzițiile cuantizate în atomii liberi de gaz. Aceste culori pot fi reproduse folosind o care conține același element. Heliul a fost descoperit în acest fel în spectrul Soarelui cu 23 de ani înainte de a fi identificat pe Pământ. Atomii formează aproximativ 4% din totalul densității de energie din Universul observabil, cu o densitate medie de aproximativ 0,25 atomi
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
în regiunea Soarelui este de numai aproximativ 10 atomi/m. Stelele se formează din nori denși în mediul interstelar, și procesele evolutive ale stelelor au ca urmare îmbogățirea constantă a acestui mediu cu elemente mult mai masive decât hidrogenul și heliul. Până la 95% din atomii din Calea Lactee sunt concentrați în interiorul stelelor, iar masa totală a atomilor formează aproximativ 10% din masa galaxiei. (restul de masă este o materie întunecată necunoscută.) Se crede că electronii existau în Univers din primele etape ale
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de masă este o materie întunecată necunoscută.) Se crede că electronii existau în Univers din primele etape ale Big Bangului. Nucleele atomice se formează în reacțiile de nucleosinteză. În aproximativ trei minute nucleosinteza Big Bangului a produs mare parte din heliul, litiul, și deuteriul din Univers, și, probabil, o parte din beriliu și bor. Omniprezența și stabilitatea atomilor se bazează pe , ceea ce înseamnă că un atom are o energie mai mică decât un sistem format din nucleu și electroni nelegați. Unde
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
suficient pentru a permite electronilor să se atașeze de nuclee. De la Big Bang, care nu a produs nici carbon, nici elemente mai grele, nucleele atomice au fost combinate în stele prin procesul de fuziune nucleară pentru a produce mai mult heliu, și (prin intermediul procesului triplu alfa) secvența de elemente de la carbon până la fier. Izotopii, cum ar fi litiu-6, precum și unii izotopi de beriliu și bor sunt generați în spațiu prin . Acest lucru se întâmplă atunci când un proton cu energie mare lovește
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
săi au fost prezenți, în forma lor actuală, în nebuloasa care s-a contractat dintr-un nor molecular pentru a forma Sistemul Solar. Restul sunt rezultatul dezintegrării radioactive, și proporția lor relativă poate fi folosită pentru a determina prin . Majoritatea heliului din scoarța Pământului (aproximativ 99% din heliul din sondele de gaze, așa cum arată abundența mai scăzută de ) este un produs al dezintegrării alfa. Există pe Pământ câteva urme de atomi care nu au fost prezenți de la început (adică „neprimordiali”), și
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
urme de depuse probabil de praful cosmic. Zăcămintele naturale de plutoniu și neptuniu sunt produse prin în minereul de uraniu. Pământul conține aproximativ atomi. Deși există un număr mic de atomi independenți ai gazelor nobile, cum ar fi argon, neon, heliu, 99% din atmosferă este legată sub formă de molecule, inclusiv dioxid de carbon și de oxigen și azot. La suprafața Pământului, o majoritate covârșitoare a atomilor se combină pentru a forma diferiți compuși, inclusiv apa, sarea, și oxizii. Atomii se
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
sub porțelan în loc de metal pentru a nu transpare sub porțelan în tot cazul numirea nu a fost oficială turta dulce este un produs de cofetărie ce poate lua formă de prăjitură sau de fursec hidrogenul este un gaz inflamabil în comparație cu heliul care este un gaz inert există două tipuri și anume pronumele independente și cele enclitice sau afixe parizienii mai ales muncitorii și clasa de mijloc susținuseră de mult timp ideea unei republici democratice planta vegetează în locurile necultivate la marginea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cocs la fonta astfel el a construit reflectoare mari în loc de refractoare o mulțime de nobili și preoți unguri fură executați și pe aici medicii au afirmat că va fi indisponibil timp de până la șase luni deși relativ rar pe pământ heliul este după hidrogen cel mai abundent element din univers aceste producții gazoase formează bule pentru a fi colectate anual au loc festivaluri de poezie cinematografie și muzică excesul de soluție puternic alcalină determină distrugerea structurii și dispariția culorii unele furnici
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Soarelui dar la o temperatură mult mai mică). La temperatura și presiunea din interiorul lui Jupiter hidrogenul este un [lichid], și nu un gaz. Este un conducător electric și sursa câmpului magnetic a lui Jupiter. Acest strat conține probabil ceva heliu și unele urme de „ghețuri”. Stratul de la suprafață e compus în principal din hidrogen molecular obișnuit și heliu ce e lichid în interior și gazos la exterior. Atmosfera pe care o vedem noi este doar partea superioară a acestui strat
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
un [lichid], și nu un gaz. Este un conducător electric și sursa câmpului magnetic a lui Jupiter. Acest strat conține probabil ceva heliu și unele urme de „ghețuri”. Stratul de la suprafață e compus în principal din hidrogen molecular obișnuit și heliu ce e lichid în interior și gazos la exterior. Atmosfera pe care o vedem noi este doar partea superioară a acestui strat adânc. Apa, dioxidul de carbon, metanul precum și alte molecule simple sunt de asemenea prezente în cantități mici. Jupiter
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
exterior. Atmosfera pe care o vedem noi este doar partea superioară a acestui strat adânc. Apa, dioxidul de carbon, metanul precum și alte molecule simple sunt de asemenea prezente în cantități mici. Jupiter este în jur de 86% hidrogen și 14% heliu (după numărul de atomi, cca 75/25% după masă) cu urme de metan, apă, amoniac și „piatră”. Asta este foarte aproape de compoziția primordială din Solar Nebula din care s-a format întregul sistem solar. Saturn are o compoziție similară, iar
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
cu urme de metan, apă, amoniac și „piatră”. Asta este foarte aproape de compoziția primordială din Solar Nebula din care s-a format întregul sistem solar. Saturn are o compoziție similară, iar Uranus și Neptun au mult mai puțin hidrogen și heliu. Marea Pată Roșie (GRS) a fost observată prima oară, de către telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani în urmă (descoperirea ei e atribuită lui Cassini, sau Robert Hooke în secolul al XVII-lea). Este un oval de aproximativ
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
radiație intensă între inelele lui Jupiter și straturile superioare ale atmosferei. Această nouă centură de radiații are o intensitate de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a centurilor Van Allen de pe Pământ. Surprinzător, această nouă centură conține ioni de heliu de energie mare de origini necunoscute. Jupiter are inele ca Saturn, dar mult mai palide și mai mici. Existența lor a fost nebănuită până când au fost descoperite de către oamenii de știință de la Voyager 1 care au insistat că, după ce a
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
doar în forme determinate, precum un fascicul direcționat în vid într-un spectometru de masă. Colecțiile poliatomice încărcate care sunt prezente în solide (de exemplu, ionii sulfat sau azotat) nu sunt considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon) sunt compuse din atomi singulari că unitate de bază, insă celelalte elemente chimice izolate constă fie în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc substanțe cunoscute, precum apă, aerul, precum și unele
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
stratul de valentă) urmează regulă octetului. Cu toate acestea, unele elemente precum hidrogenul sau litiul au nevoie doar de 2 electroni pentru a atinge configurația stabilă; aceste elemente urmează regulă duetului, iar în această manieră vor avea configurația electronică a heliului, care are 2 electroni în stratul exterior. În mod similar, teoriile fizicii clasice pot fi utilizate pentru a preconiza anumite structuri ionice. În cazul compușilor complecși, teoria legăturii de valentă este mai puțin aplicată, fiind utilizate alternative precum teoria orbitalilor
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
găsite în zona polului luminat de soare al planetei. Oamenii de știință au numit radiația ultravioletă emanând din această zonă „strălucire de zi”. Uranus este compusă în mare parte din stânci și felurite ghețuri, cu doar 15% hidrogen și puțin heliu (în contrast cu Jupiter și Saturn care conțin mai mult hidrogen). Uranus (și Neptun) sunt în multe privințe similare sub aspectul miezului cu Jupiter și Saturn mai puțin stratul imens de hidrogen metalic lichid. S-ar zice că Uranus nu ar avea
Uranus () [Corola-website/Science/298439_a_299768]
-
metalic lichid. S-ar zice că Uranus nu ar avea un miez stâncos ca și Jupiter și Saturn, dar mai degrabă materialul său este mai mult sau mai puțin distribuit uniform. Atmosfera lui Uranus este de aproape 83% hidrogen, 15% heliu și 2% metan. Ca și celelalte planete gazoase, Uranus are grupări de nori care se deplasează rapid. Dar sunt foarte mici, vizibile numai printr-o mărire semnificativă a imaginilor luate de pe Voyager 2. Observații recente ale Telescopului Spațial Hubble (HST
Uranus () [Corola-website/Science/298439_a_299768]
-
și avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri luminoase generate de o lampă cu descărcare în xenon. Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan în 1960 folosind un amestec de heliu și neon, care producea un fascicul cu lungimea de undă de 1,15 μm (infraroșul apropiat), spre deosebire de laserii actuali cu He-Ne care emit în general în domeniul vizibil, la 633 nm. România a fost a patra țară din lume
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
de 500.7 nanometri, ceea ce nu corespundea cu nici o linie a unui element cunoscut. La început s-a lansat ipoteza că linia s-ar datora unui element necunoscut care a fost denumit "nebulium" - o idee similară a dus la descoperirea heliului prin analiza spectrală a Soarelui în 1868. Cu toate acestea, în timp ce heliul era izolat pe pământ la scurt timp după descoperirea sa în spectrul soarelui, nebulium nu era. La începutul secolului 20, Henry Norris Russell a propus ca în loc de a
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]