823 matches
-
natriuretic atrial (ANP) produs la acest nivel cu acțiune și la nivelul inimii producând creșterea frecvenței cardiace și o scădere a debitului cardiac și a tensiunii arteriale. Prin aceste efecte el intervine mai ales în reglarea pe termen scurt a hemodinamicii la creșteri bruște ale volemiei [1]. Receptorii ventriculari sunt situați subendocardic și subepicardic și sunt mai puțin numeroși. Ei descarcă impulsuri corelate cu presiunea intracavitară care produc bradicardie, vasodilatație și scăderea presiunii arteriale. Acțiunile lor inhibitoare sunt mediate pe cale vagală
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
orbitală a lobilor frontali, amigdală au efecte excitatoare sau inhibitoare asupra activității inimii, în funcție de intensitatea stimulării sau zona excitată, manifestate fie direct fie prin intermediul hipotalamusului. Scoarța are în acest fel un rol deosebit în integrarea mecanismelor ce intervin în reglarea hemodinamică în condiții complexe cum sunt cele din efortul fizic [1]. Eferența simpatică Anatomie. Are originea în coloanele intermedio-laterale ale primelor 5-6 segmente toracice medulare, neuronii pornind de la acest nivel făcând sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionii cervico-dorsali; de la acest nivel
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de conservare și transport. Pentru a preleva un organ pentru transplant este necesar să se respecte următoarele etape: efectuarea examenului complex clinico paraclinic al donatorului pentru a aprecia în mod corect dacă organul respectiv îndeplinește condițiile necesare prelevării; susținerea ventilatorie, hemodinamică și metabolică a donatorului-cadavru până la prelevarea organului; intervenția chirurgicală prin care se recoltează organul pentru transplant; conservarea și transportul organului prelevat până în unitatea spitalicească în care urmează să se realizeze transplantul. Allogrefele se vor recolta de la donatorul-cadavru numai după stabilirea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
micobacterii sau cu Treponema pallidum, precum și infecțiile micotice care apar predominant la pacienții la care sa efectuat o terapie îndelungată cu antibiotice cu spectru larg. Pentru menținerea viabilității organelor de la declararea morții cerebrale până în momentul recoltării este necesară susținerea ventilatorie, hemodinamică și metabolică. Donatorul-cadavru va fi ventilat mecanic în funcție de nivelul gazelor sanguine. Se monitorizează PVC, TA și diureza pentru a urmări perfuzia viscerală și funcția renală. Dacă apare hipovolemia se indică administrarea de soluții coloidale și cristaloide, pentru anemiile severe sunt
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
grefei este obligatorie spălarea soluției conservante pentru a împiedica efectele toxice determinate de trecerea sa în circulație (hipotermie, hiperpotasemie); deoarece în acest interval de timp pot apare leziuni de reperfuzie este necesar să se acorde multă atenție menținerii parametrilor respiratori, hemodinamici și metabolici la un nivel optim pentru a nu determina o evoluție nefavorabilă a transplantului. 18.4. TRANSPLANTUL DE ȚESUTURI Progresele obținute în terapia imunosupresoare au adus la acumularea de remarcabile rezultate și în efectuarea transplantelor tisulare, a grefelor celulare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
postoperator. Tratamentul imunosupresor asociază Ciclosporina cu Azatioprină și Prednison, iar mai nou și anticorpi monoclonali OKT3. Complicațiile postoperatorii cele mai frecvente sunt reacția de respingere acută (survenită în primele 3 luni la circa 70% dintre pacienți), infecțiile, mai rar instabilitate hemodinamică sau tabloul clinic al unei insuficiențe cardiace. Semnele de rejet acut sunt scăderea debitului cardiac, creșterea PVC și reducerea saturației în O2 a sângelui arterial. Diagnosticul este stabilit prin examenul anatomopatologic al piesei de biopsie endomiocardică efectuată prin cateterizarea inimii
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ales prin hormoni). Circulația sângelui este supusă permanent reglării pentru ajustarea aportului de oxigen și nutrimente la necesarul particular și variabil al fiecărei celule, dar într-un mod integrat, bazat pe priorități. 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică Debitul este volumul de lichid care curge prin secțiunea transversală a vasului în unitatea de timp; . Viteza de curgere este debitul volumic definit anterior (Q) raportat la aria secțiunii transversale (S), . Diferența de presiune determină curgerea; . Altfel spus, curgerea se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de rezistență) și arteriole, ce contribuie mult mai mult la rezistența periferică totală. Arterele de conducere au un perete de tip elastic (țesut conjunctiv bine reprezentat), în timp ce țesutul muscular neted este prin comparație mai bine reprezentat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
factorul hiperpolarizant derivat din endoteliu (EDHF), a cărui natură chimică nu este cunoscută. In inflamație endoteliul este și o sursă de factor de activare plachetară. Dintre factorii vaso constrictori de origine endotelială, peptidul endotelin este reprezentativ. Astăzi implicațiile endoteliului în hemodinamică prin controlul calibrului vascular sunt din ce în ce mai mult privite prin prisma unității morfo-funcționale pe care acesta o realizează cu mușchiul neted vascular și cu elementele de inervație prezente la nivel parietal. In acest context importanța factorilor derivați din endoteliu în geneza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vasculară) a endoteliului capilar prezintă un glicokalix membranar dezvoltat (un strat de polizaharide gros de 50 nm, ce se continuă și la nivelul porilor transcelulari). Această căptușeală glicoproteică are efect asupra permeabilității peretelui capilar, conținutului veziculelor de pinocitoză, precum și asupra hemodinamicii capilare. Ea deține de asemeni un rol proeminent în fenomenele de aderare a elementelor figurate la peretele capilar. Grosimea foarte redusă a peretelui permite difuziunea într-un timp scurt, favorizând schimburile. Datorită suprafeței toale de secțiune foarte mari, viteza de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presiunea hidrostatică este suficient de mare pentru a determina un efect de fitrare a plasmei prin peretele capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
două circulații fiind aproape identic, rezultă că rezistența vasculară pulmonară este numai de 1/10 din cea sistemică. Debitul sanguin pulmonar este 6 l/min, astfel că rezistența vasculară pulmonară este ~1,7 mm Hg/l/minut. La această prezentare hemodinamică ideală se adaugă multiple alte elemente, după cum urmează. In condiții normale, unele capilare sunt închise sau deschise fără debit sanguin. Când presiunea crește prin aceste vase începe să treacă sânge, astfel scade rezistența. Acest fenomen de recrutare este mecanismul principal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
osmotic active) și la sechestrarea acestora în cavități ale organismului (peritoneală, pleurală) sau în organe cavitare (tract gastro intestinal, în caz de ileus sau obstrucție); sunt greu de evaluat, întrucât nu produc modificări ponderale și sunt sugerate doar de parametrii hemodinamici; în momentul rezoluției leziunilor tisulare, largi volume de fluide pot fi returnate compartimentelor funcționale din care au fost sustrase, producând supraîncărcări volemice. 2.1.5. TULBURARI ALE ECHILIBRULUI HIDRO-ELECTROLITIC 2.1.5.1. Sodiul Este principalul cation extracelular. Cantitatea totală
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
sau varicozităților ce caracterizează sistemul venos la acest segment populațional. Bypass aortocoronarian pe cord oprit Selecția pacienților cu cardiomiopatie ischemică pentru BAC se face pe baza criteriilor clinice (prezența anginei, severitatea simptomelor de IC, dimensiunile VS și gradul de degradare hemodinamică), criteriilor tehnice (anatomia arterelor coronare) și prezenței miocardului viabil. Absența anginei nu exclude indicația de revascularizare chirurgicală, pacienții cu IC și zone de miocard viabil, fără istoric de angină pot prezenta ameliorarea funcției miocardice postrevascularizare. Un rol determinant îl au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
mitrale, recurența regurgitării mitrale și a HTP a scăzut de la 25 la 10% (13). Tratamentul medical cu betablocante și inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei trebuie continuat minimum un an postoperator și poate fi întrerupt când se obține stabilitate hemodinamică exprimată prin FE și volum telediastolic al VS. Numărul pacienților cu IC congestivă este mare și în creștere odată cu creșterea speranței de viață și îmbătrânirea populației, iar mortalitatea la 5 ani se apropie de 100% în ciuda tratamentului medicamentos corect condus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
de remodelare ventriculară și dilatare cardiacă, fără a fi raportate creșterea mortalității și morbidității legate de implantare postoperator tardiv (15). Myosplint tentează remodelarea VS, fără înlăturarea miocardului viabil. Myosplint este imaginat în vederea schimbării geometriei VS, scăderii stresului parietal și ameliorării hemodinamicii cardiace. De obicei cele 3 Myosplint-uri sunt plasate pe cord bătând din peretele lateral al VS prin septul posterior. Ulterior, splinturile sunt strânse pentru a crea o formă bilobulară. Rezultatele pe termen lung în privința tratamentului chirurgical cu Myosplint sunt în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
inimi sunt conectate în paralel, timpul de ischemie fiind mai lung decât în operațiile pe cord obișnuite. Transplantul combinat cord-pulmon poate fi considerat în cazul HTP fixe. Problemele specifice post transplant cardiac se referă la:reperfuzia cordului după declampare;instabilitatea hemodinamică determinată de un timp de ischemie lung, peste 4 ore, o protecție defectuoasă a donatorului pe durata terapiei intensive;cordul transplantat, denervat răspunde diferit la hipovolemie și hipotensiune;monitorizarea intraoperatorie prin ETE permite aprecierea funcției hemodinamice și aplicarea medicației cardioactive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
până la 1 min. și 30 sec. Stopul cardiac în decurs de câteva secunde (20-30 sec.) este urmat invariabil și de stop respirator. Din punct de vedere practic, există reanimare respiratorie fără masaj cardiac în opririle accidentale ale respirației dar cu hemodinamica circulatorie păstrată. Nu există însă masaj cardiac fără respirație artificială, deoarece odată cu stopul cardiac se oprește rapid și respirația. Scopul prim și final al resuscitării cardio-respiratorii urmărește oxigenarea suficientă a scoarței cerebrale deoarece în caz contrar, se produc leziuni distructive
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
superficială, cu mai mult de 30 de respirații/minut, percepută ca ineficientă; ortopnee; cianoză, transpirații; tiraj subclavicular, intercostal, epuizant pînă la stadii finale, cu respirație abdominală paradoxală; abolirea murmurului vezicular, imposibil de auzit, datorită sibilantelor, care domină fondul sonor. toleranță hemodinamică mediocră: semne de insuficiență ventriculară dreaptă (turgescența jugularelor, reflux hepato-jugular, hepatalgii); puls paradoxal. toleranță neuro-psihică mediocră: agitație, tulburări de conștiență, care pot merge pînă la comă. Un astfel de tablou clinic sever impune solicitarea serviciului de reanimare, avînd în vedere
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
manevre antiasfixice: așezarea pacientului în decubit lateral pe partea afectată și aplicare de ghiață local. aspirarea secrețiilor faringo-traheale și dezobstrucția cu ajutorul fibrobronhoscopului asigurarea unei căi de abord venos permanent, în cazul în care simptomele evoluează rapid. umplere vasculară, pentru corecția hemodinamică. tratament patogenic vasoconstrictor pe bază de retrohipofiză: se folosesc Diaprid 5UI/oră în p.i.v. continuă (în formele severe 10 UI, sau Vasopresină (Glypresine) administrată la 4-6 ore intravenos lent. Pe piața românească se găsește în prezent preparatul Remestype
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
diazepam) și anticolinergice (atropina s.c.) cu 1-2 ore inainte de PBR. E. Urmărirea clinică post-PBR. Monitorizarea frecventă a TA și pulsului sunt obligatorii imediat post PBR. Se va urmări, de asemenea, apariția hematuriei macroscopice masive. în caz de instabilitate hemodinamică și/sau hematurie macroscopică masivă (examenul macroscopic al urinii!), se vor urmări valorile hemoglobinei serice/hematocritului. Se va efectua ecografie de control (obligatorie), cel mai târziu în ziua următoare puncției. în cazul prezenței unui hematom perirenal, acesta va fi urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]