432 matches
-
cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul Andropogon, în asociații cu alte specii de graminee, în general pe locuri sărăcite în humus. Pe solurile interzonale de tipul solurilor gleizate și subtipuri gleice sunt identificate specii hidrofile de tipul asociațiilor de Carex, Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
înălțime de până la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei având culoarea albă. Fructul său este achenă. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de înflorire este la începutul toamnei. Este o plantă hidrofilă. Țelina este folosită în întregime ca legumă, fiind consumată atât rădăcina cât și tulpina. În țările cu climă temperată, țelina este crescută și pentru semințe, din care se poate extrage un ulei volatil folosit în industria parfumului și farmaceutică. Semințele
Țelină () [Corola-website/Science/308214_a_309543]
-
era dominat de călduri ce au provocat un fenomen de deșertificare. Acest fenomen era cauzat de lipsa umidității, continentul fiind atât de larg, curenții marinii nu ajungeau decât pe coastele sale, precipitațiile fiind astfel reduse. În aceste condiții neprielnice, plantele hidrofile din carbonifer au început să dispară, fiind înlocuite de gimnosperme, plante cu semințe ce se puteau înmulți mai bine decât ferigile cu spori. Apar insecte noi, cum ar fi coleopterele (gândacii) și dipterele (muștele). Fauna terestră a permianului inferior era
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
de asemenea, sunt mai ușor de degradat sub acțiunea unor enzime proteolitice. Prin îndepărtarea factorilor care au dus la precipitare, proetienele nu revin la forma lor inițială și nu iși pot reface structura moleculară. Proteinele precipitate își pierd din proprietățile hidrofile "obțînînd" proprietăți hidrofobe. Din punct de vedere chimic, proteinele sunt heteropolimeri constituiți din 20 de L-α aminoacizi (așa numiții aminoacizi standard, vezi tabelul), în care grupările carboxil se pot combina cu grupările amino formînd legături peptidice și rezultând lanțurile peptidice
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează neomogenității structurii geologice, regimurilor hidrologice și structurii învelișului de sol.
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
au fost niciodată utile în imprimare. Folosirea unor proprietăți specifice ale materialelor în scopul obținerii de tipărituri nu este o noutate, celebru fiind Alois Senefelder, gravor ceh de etnie germană, care a descoperit din întâmplare, cum poate fi manevrata proprietatea hidrofila a unei pietre de calcar și cum poate fi indusă oleofilia, pe aceeași piatră, folosind un creion de ceară. Rezultatul fascinantului experiment a fost „Lithografia”, știința grafică, care chiar și după trecerea a două sute de ani de folosință se dovedește
Macool () [Corola-website/Science/309725_a_311054]
-
emulsifiere, precum și natura fazei uleioase, și procentele volumice ale diferitelor medii sunt parametri esențiali. Cu toate acestea, o mare parte a aplicațiilor implică domeniul farmaceutic uman: emulsiile apă/ulei/apă au fost cele mai investigate ca vehicule potențiale ale medicamentelor hidrofile (vaccinuri, vitamine, enzime, hormoni), ce pot fi eliberate apoi progresiv. Și în prezent se acordă o mare importanță emulsiilor multiple. Substanțe active pot de asemenea migra din faza externă în cea internă a emulsiile multiple, funcționând în acest caz ca
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
celor utilizate în produsele cosmetice, dar având în plus un compus activ. Emulsiile apă/ulei prezintă un efect de ‘catifelare’, fenomen dorit în cosmetică [11]. Stabilitatea microcapsulelor obținute astfel, poate fi observată prin modificările apărute la eficiența încapsulării de substanțe hidrofile în fază apoasă internă. Autorii care s-au ocupat de acest subiect au arătat că maltodextrina cu suprafață neactivă este un polimer mai potrivit pentru prepararea de microcapsule stabile decât guma arabică cu suprafață activă.
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
spațiul din jurul compușilor pentru a oferi fluiditate sistemului. În contrast cu cristalele lichide termotrope, cele liotrope au un alt grad de libertate, al concentrației, care le permite să inducă o varietate de faze diferite. Un compus care are două părți nemiscibile, una hidrofilă și alta hidrofobă, în aceeași moleculă se numește o moleculă . Multe molecule amfifile prezintă secvențe de faze lichid-cristaline liotrope în funcție de echilibrul volumetric între părțile hidrofilă și hidrofobă. Aceste structuri sunt formate prin segregarea micro-fazelor a două componente incompatibile pe scară
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
să inducă o varietate de faze diferite. Un compus care are două părți nemiscibile, una hidrofilă și alta hidrofobă, în aceeași moleculă se numește o moleculă . Multe molecule amfifile prezintă secvențe de faze lichid-cristaline liotrope în funcție de echilibrul volumetric între părțile hidrofilă și hidrofobă. Aceste structuri sunt formate prin segregarea micro-fazelor a două componente incompatibile pe scară nanometrică. Săpunul este un exemplu cotidian de cristal lichid liotrop. Conținutul de molecule de apă sau alt solvent schimbă structurile auto-asamblate. La concentrații amfifile foarte
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
fără nici o ordonare. La concentrații puțin mai mari (dar încă scăzute), moleculele amfifile se vor asambla spontan în sau . Acest lucru se face în așa fel încât să „ascundă” partea hidrofobă din amfifilă în interiorul micelelor de bază, expunând o suprafață hidrofilă (solubilă în apă) pentru soluția apoasă. Aceste obiecte sferice nu se ordonează ele însele în soluție. La concentrație mai mare, ansamblurile vor deveni ordonate. Un exemplu tipic de fază este o fază colonară hexagonală, unde amfifilele formează cilindri lungi (din
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
soluția apoasă. Aceste obiecte sferice nu se ordonează ele însele în soluție. La concentrație mai mare, ansamblurile vor deveni ordonate. Un exemplu tipic de fază este o fază colonară hexagonală, unde amfifilele formează cilindri lungi (din nou, cu o suprafață hidrofilă), care se aranjează în structuri aproximativ hexagonale. La concentrații și mai mari, se poate forma o fază lamelară, în care foi întinse de amfifile sunt separate de straturi subțiri de apă. Pentru unele sisteme, poate exista și o fază cubică
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
domeniul materialelor de hidroizolare, incluzând "sisteme de hidroizolare integrală" cât și produse hidroizolante mai avansate. Sistemele integrale funcționează în structura betonului de construcție, asigurându-i betonului o calitate de hidroizolant. Sunt două tipuri principale de sisteme de hidroizolare integrală: sisteme hidrofile și sisteme hidrofobe. Sistemul hidrofil folosește uzual o tehnologie prin cristalizare ce înlocuiește apa din beton cu cristale insolubile. Sistemele hidrofobe folosesc acizi grași pentru a bloca porii din beton, împiedicând pătrunderea apei prin ei. Noi materiale de membrane caută
Hidroizolație () [Corola-website/Science/320447_a_321776]
-
diversitate de specii, pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) AT, DE 6240 * Pajiști stepice sub-panonice DE 6410 Pajiști pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caenuleae) DE, LU 6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin DE 6440 Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii DE 6510 Fânețe de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) DE, LU 6520 Fânețe montane AT, DE, FR 7110 * Turbării înalte
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) DE 6240 * Pășuni de stepă sub-panonice DE 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-mlăștinoase sau pe turbării (Molinion caenuleae) DE, FR 6430 Comunități mărginașe de ierburi hidrofile înalte de câmpie și de nivel montan-alpin DE 6510 Fânețe de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) DE 7110 * Turbării active ES, IE 7120 Mlaștină oligotrofă degradată, capabilă încă de regenerare naturală DE, IE, UK 7140 Turbării de tranziție și
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
de origine locală. De obicei materiile organice se află în descompunere, formând depozite cu miros de metan și sulfură de hidrogen. Flora este formată mai ales din anumite forme de alge - rar licheni cu rezistență la variații de mediu și hidrofile. Cu o frecvență mai redusă se întâlnesc și angiosperme, mai ales în partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Pe lângă bacterii aerobe și - mai puțin - anaerobe, fauna include numeroase crustacee, insecte și viermi. Mare parte din aceste vietăți se hrănesc din
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
cu succes în diferite soluri și habitate, înmulțindu-se prin rizomi; se află în echilibru cu mediul în care trăiește și este considerată o buruiană pentru zonele agricole. "Z. odorata" este o specie rară, asemănătoare cu "Z. aethiopica", însă mai hidrofilă și cu un miros asemănător freziei, endemică doar câtorva localități din Africa de Sud. "Z. albomaculata" este o specie răspândită și foarte variată, care crește din nordul Africii de Sud până în Kenya, inflorescențele ei variind de la alb la crem și de la roz la portocaliu
Zantedeschia () [Corola-website/Science/321705_a_323034]
-
de hectare. Aceasta este inclusă în aria de protecție specială avifaunistică - Dealurile Homoroadelor; sit ce aparține rețelei ecologice europene - Natura 2000 în România. reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, heleștee și bălți) ce adăpostește o gamă diversă de plante hidrofile (stufărișuri și păpuriș) și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări migratoare de baltă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor)) sau aflate
Popasul păsărilor de la Sânpaul () [Corola-website/Science/325434_a_326763]
-
reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina și dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile că: rogozul (Carex riparia și Carex hista) și specii de trifoi (Trifolium campestre). În perioada 2000-2010, populația comunei Volovăț a cunoscut o creștere în prima parte a deceniului scăzând drastic în cea de-a doua parte, așa cum este prezentată în
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2,25 hectare. Aria protejată reprezintă o pajiște naturală cu umiditate ridicată aflată în lunca dreaptă a Mureșului, în al cărei areal vegetează specii de plante hidrofile rare; printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), floarea cucului ("Lychnis flos-cuculi"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), târsă-mare ("Deschampsia caespitosa"), bucățel ("Agrostis canina"), vițelar ("Anthoxantum odoratum"), rogoz (din speciile: "Carex vulpina, Carex elongata"), rogojel ("Juncus effusus"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
o suprafață de 498 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 79/409/ CE din 2
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]