694 matches
-
acest sens, a fost elaborat un plan general de informații 48 ce cuprindea următoarele direcții de acțiune: A. Starea de spirit a populației: 1) populația română; 2) naționalități minoritare; 3) supuși străini. B. Acțiuni subversive: 1) mișcarea legionară; 2) acțiunea hitleristă; 3) acțiuni șovine. C. Acțiuni de destrămarea autorității statului: 1) terorism; 2) sabotaj; 3) alarmism; 4) greve; 5) spionaj. D. Activitatea partidelor politice. În afară de Partidul Comunist, toate celelalte partide au fost supravegheate informativ în scopul defăimării și impunerii unor măsuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist și apoi prin lupta PCR împotriva războiului hitlerist. Mântuirea a venit odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
an. În România, de la proclamația către țară a regelui Mihai I din seara zilei de 23 August 1944, aplicată efectiv din dimineața zilei de 24 august, trupele române, supunându-se întru totul ordinului comandantului suprem, au întors armele împotriva armatelor hitleriste, ca apoi să lupte cot la cot cu trupele sovietice până la eliberarea ultimei brazde de pământ românesc, și nu numai atât. Au luptat cu multă bărbăție și devotament, cu gândul la reîntregirea țării, până în munții Tatra. A dat mari jertfe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
2000, 10) uniformele fiind "simboluri tangibile ale capacității structurii politico-economice de a reglementa practicile corporale și, implicit, subiectivitatea și comportamentul". Același sens se desprinde și din cartea istoricului german Irene Guenther (2004, 93), care, analizând codurile vestimentare impuse în timpul Germanei hitleriste (costumul popular german pentru femei și uniforma militară pentru bărbați), vede în acestea o formă de supraveghere și control asupra libertății individuale, în favoarea principiilor naționalismului german. Până astăzi, uniformele militare naziste au rămas înscrise în memoria socială ca un simbol
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vara anului ’40, cu pierderile teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
vara anului ’40, cu pierderile teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
caracterului comun al revendicărilor formulate de către polonezi, respectiv maghiari. "De secole națiunile noastre au fost legate printr-o dragoste de libertate comună". Datorită faptului că acestea au "luptat" umăr la umăr de-a lungul istoriei împotriva "monarhilor agresivi", a "fascismului hitlerist", a "moșierilor autohtoni și proprietarilor de fabrici" și, recent, "pentru democratizarea socialistă" a propriilor țări, "pentru egalitate și suveranitate în relațiile dintre statele socialiste" PMUP se simțea îndreptățit să lanseze acest "ardent apel" către PMM și națiunea maghiară. "Frați Maghiari
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
luarea de hotărâri dictate de nevoile vieții", continua Dej. Nu erau omise nici erorile de care Stalin se făcuse vinovat cu ocazia invadării Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, când acesta, "în ciuda unor avertismente numeroase, a ignorat primejdia iminentă a agresiunii hitleriste, ceea ce a dus la înfrângeri grele, la mari pierderi de vieți omenești, de teritorii și de resurse, în prima perioadă a războiului". Nu a ezitat însă, după finalizarea conflagrației și victoria sovietică, să se erijeze în postura "geniului militar" care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
derută generală în aparatul de stat fascist" (Lecții...: 1960, 449-450). Grupurile de șoc au jucat, se pare, un rol considerabil în aducerea sub control a instituțiilor publice și a populației în general. Împreună cu armata, "care a întors armele împotriva ocupanților hitleriști" și "masele de muncitori și țărani", gărzile "au creat acea forță revoluționară care a dat un caracter larg popular insurecției armate și a asigurat condițiile pentru a ajunge la izbândă" (Lecții...: 1960, 466; Loghin, Petricean: 1974, 28-53). Este vorba despre
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
secția limbi străine. Îmi vedeam cu ochii visul de a deveni profesoară, ceea ce Îmi doream de când nici nu știam să scriu și să citesc. A venit Însă nefasta zi de 22 iunie 1941, s-a dezlănțuit infernalul huruit al avioanelor hitleriste, căci a Început războiul. Sovieticii au părăsit Cernăuțiul, noi am Început să trăim Într-o derută totală, ascunzându-ne În adăposturi. Basarabia și Bucovina au revenit din nou României. Ați simțit antisemitismul? Da, concomitent cu aceste evenimente au Început și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eu când m-am urcat În trenul ticsit de fasciști, ca să ajung la Vindiceni. M-am așezat lângă niște fete localnice, am vorbit cu ele tot drumul rusește, căutând să nu arăt groaza pe care-o aveam la vederea bestiilor hitleriste. Am ajuns la destinație și, În drum spre jandarmerie, l-am Întâlnit pe Mocanu, foarte mirat de prezența mea. Eu, prefăcându-mă radioasă, i-am arătat autorizația și i-am explicat că am venit din nou la Vindiceni ca să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
e un loc mai special, ne-au dat ceva de mâncare, deținuții mai vechi ne-au liniștit, să n-avem nici o grijă, că aici suntem oarecum În siguranță - și realmente a fost un loc cu totul aparte În universul concentrațional hitlerist. La Început am lucrat acolo, deși de șase luni În lagăr n-am Învățat să spun că-s croitor, dulgher sau nu știu ce; am spus că sunt student, elev, și m-au pus la muncă de câmp câteva săptămâni, după care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ia pe omul acela din Timișoara, că el de fapt ne-a salvat - dar l-au luat. Când am ajuns, liberi fiind, În casele nemților, ne-au scos de acolo și ne-au dus Într-o tabără de Hitlerjugend (tineretul hitlerist). Era un lux neînchipuit, cu școală, cu tot... Acolo ne-au așezat Într-o cameră câte 4-5 oameni, dar față de ce a fost era un lux mare. Acel domn din Timișoara, care avea nu știu ce grad, a fost predat: venise o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
are o memorie extraordinară. Adevărul e că eu am rămas foarte, foarte slăbit. M-am ținut... mă rog, eram un bărbat de 26 de ani... M-am dus și eu acolo unde ne-au dus, Într-o școală de juniori hitleriști, o clădire foarte mare, am intrat noi acolo, ne-am simțit bine, dar peste câteva zile mi s-a făcut rău și m-au dus Într-un spital, unde am stat câteva săptămâni. Totdeauna au venit oameni să mă vadă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În diferite locuri strategice, au arme și luptă pentru eliberarea lagărului. - Cum a fost posibil așa ceva? - Lagărul Buchenwald - așa cum am amintit - a fost construit, Înainte de toate, pentru detenția antifasciștilor din Germania, iar apoi și din celelalte țări ocupate de armata hitleristă. Din cadrul luptătorilor antifasciști, obișnuiți cu viața și regulile stricte ale ilegalității, s-a format un comitet internațional care a determinat În bună măsură conduita autoadministrării interne a lagărului, În funcție de evenimentele fiecărei etape. Desigur că din acest comitet au făcut parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
atașat militar în Anglia, deci anglofil. Legionarii au cerut colaborarea partidelor istorice, dar au fost refuzați. Au preluat răspunderea guvernării în acele împrejurări. Alegerilor libere li s-a opus Antonescu, care urmărea alte planuri. Și au stat singuri în fața nazismului hitlerist. Atitudinea lor evidențiază dragostea de neam și țară, dar și conștiința răspunderii în fața istoriei și a lui Dumnezeu. Cererii germane de subordonare a armatei române la războiul antisovietic, legionarii au răspuns: „România n-a făcut niciodată războaie de cucerire. A
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aceasta cu detașare. Evreii sînt foarte sensibili. La urma urmei, experiențele trăite de ei în secolul al XX-lea nu erau de natură să le întărească încrederea în omenire. Cei care nu au cunoscut asasinatele pe bandă rulantă ale genocidului hitlerist nu știau ce înseamnă frica de moarte care umple inimile evreilor și îi face să le fie teamă ca nu cumva istoria să se repete. Dar fără explicarea situației evreilor, istoria României din timpul vieții lui Iorga devine de neînțeles
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sînt cîteva din motivele atitudinii evreilor din timpul Primului Război Mondial. Dar încleștarea nesocotită cu naționaliștii români locali, ca și cea cu Nicolae Iorga trebuie și ea să fie considerată drept inevitabilă și explicabilă. Atitudinea aceasta s-a perpetuat și în era hitleristă. Profesorul Raoul Hilberg explică în monumentala sa carte Nimicirea evreilor europeni că atunci cînd au ajuns naziștii în Europa de răsărit, evreii de acolo erau prea "blocați de obstacole psihologice" ca să facă față primejdiei. Tot ce era bun pentru evrei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
desfășurată la Sibiu în timpul căreia s-a strigat "Heil Hitler!" și faptul că sașii din Brașov au arborat zvastica 105. Într-o scrisoare adresată unui intelectual român din Sibiu, Toma Cornea, apreciind remarca acestuia că preferă un evreu unui saș hitlerist, Iorga scria: "Ați sesizat unde se află adevăratul pericol". Continua spunînd că el era în egală măsură împotriva unei "dictaturi mussoliniene, cît și a uneia hitleriste și a influențelor acestora asupra naționaliștilor români"106. Iorga își amintea de un evreu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
într-un soldat italian"126. Nu putem să nu ne amintim cuvintele lui Goethe: Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat în mod corect natura relațiilor dintre dreapta românească și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît să slujească năzuințelor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat în mod corect natura relațiilor dintre dreapta românească și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît să slujească năzuințelor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (așa cum i-a spus ginerelui său, contele Ciano), națiunile mici nu erau decît niște "pioni" pe tabla
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dar închidea ochii asupra corupției privindu-l pe Regele Carol și pe anturajul său din pricina considerației menționate mai sus. Era contra Legiunii, dar chiar mai ferm împotriva goga-cuziștilor, pentru că aceștia constituiau într-o mai mare măsură decît Legiunea o agenție hitleristă. Era destul de sentimental ca să-și amintească de legătura lui cu A. C. Cuza, deși s-a disociat întotdeauna de poziția pronazistă a acestuia. Iorga era foarte pornit împotriva evreilor care refuzau să se asimileze și va deveni (spre sfîrșitul anului 1937
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
DECRET-LEGE pentru purificarea cadrelor Colegiului arhitecților din România Articolul 1 Arhitecții membri ai Colegiului vor putea fi îndepărtați din acest Corp, daca: a) Au colaborat sub orice formă pentru realizarea intereselor și scopurilor hitleriste sau fasciste în România, precum și cei care, din proprie inițiativă, au participat la manifestațiuni de orice fel, pentru determinarea unei opinii publice, favorabile scopurilor fasciste sau hitleriste; ... b) Au activat sub orice formă în scopul instaurării sau menținerii regimurilor dictatoriale
DECRET-LEGE nr. 627 din 31 iulie 1945 pentru purificarea cadrelor Colegiului arhitectilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143653_a_144982]
-
Corp, daca: a) Au colaborat sub orice formă pentru realizarea intereselor și scopurilor hitleriste sau fasciste în România, precum și cei care, din proprie inițiativă, au participat la manifestațiuni de orice fel, pentru determinarea unei opinii publice, favorabile scopurilor fasciste sau hitleriste; ... b) Au activat sub orice formă în scopul instaurării sau menținerii regimurilor dictatoriale în România; ... c) Au activat în mișcarea legionara sau în alte mișcări cu caracter fascist, hitlerist sau rasial, precum și acei care au făcut parte din organizațiuni politice
DECRET-LEGE nr. 627 din 31 iulie 1945 pentru purificarea cadrelor Colegiului arhitectilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143653_a_144982]
-
orice fel, pentru determinarea unei opinii publice, favorabile scopurilor fasciste sau hitleriste; ... b) Au activat sub orice formă în scopul instaurării sau menținerii regimurilor dictatoriale în România; ... c) Au activat în mișcarea legionara sau în alte mișcări cu caracter fascist, hitlerist sau rasial, precum și acei care au făcut parte din organizațiuni politice sau paramilitare hitleriste sau fasciste ori urmărind asemenea scopuri; ... d) Au luat atitudine antidemocratica, prin orice mijloc de publicitate sau propagandă; ... e) Au comis crime, delicte, acte de teroare
DECRET-LEGE nr. 627 din 31 iulie 1945 pentru purificarea cadrelor Colegiului arhitectilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143653_a_144982]