620 matches
-
moravurile moderne au creat trei tipuri de ființe: Omul care muncește; Omul care gândește; Omul care nu face nimic. Așa au apărut trei formule de existență suficient de cuprinzătoare pentru a reda toate felurile de viață, de la romanul poetic și hoinar al boemului și mergând până la istoria monotonă și adormitoare a regilor constituționali: Viața ocupată; Viața de artist; Viața elegantă. 1. Despre viața ocupatătc "1. Despre viața ocupată" Tema vieții ocupate nu are variante. Muncind cu toate degetele de la cele două
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
că ei sunt semnalați în sudul Moldovei, apoi dincolo de Nipru, indică faptul că duceau o viață seminomadă sau nomadă, ca și cumanii. Dealtfel, numele lor sugerează această viață nomadă, care înseamnă a pribegi, a rătăci, așadar o populație de pribegi, hoinari. Faptul că se aflau în compania cumanilor și predilecția lor pentru zonele de stepă din nordul Mării Negre, care la începutul mileniului II erau locuite de populații turce, duce la concluzia apartenenței lor la familia popoarelor turanice.22 Simbioza româno-pecenego-cumană Cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1848, N. Bălcescu îl trimite comisar de propagandă în județul Prahova. Un patetic Adio la 1848 avea să apară în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Trecând în Transilvania, C.-D. îndeplinește o serie de funcții administrative și școlare. Marele hoinar, mai cumințit acum, se consacră publicisticii, desfășurând o vie activitate în domeniul instrucției și educației, cum și pe tărâm cultural. A fost adjunct pretorial, vicecăpitan de Făgăraș, secretar al comisiei averilor mănăstirești, vicepreședinte al Astrei. Ca deputat de Hațeg în
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
împărat], București, 1975, Märchen [Basme], Berlin, 1975, Der Zauberkater [Cotoșman năzdrăvan], București, 1982; Emil Gârleanu, Das Pferd. Der Hasenfuß. Die Kämpfer. Die Rehgeiß. Flaterhaft. In meinem Hof. Pock! Pock!. Wenn der Herr nicht zu Hause ist [Calul. Fricosul. Luptătorii. Căprioara. Hoinar. În curtea mea. Cioc! cioc! cioc!. Când stăpânul nu-i acasă], București, 1971 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București, 1973; Marta Cozmin
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
Supravegherea în toate mediile va beneficia de o gamă foarte largă de senzori, care vor urma un proces continuu de miniaturizare. Toate tipurile de muniție inteligentă (racheta de croazieră, muniția multisenzor, rachetele cu dirijare prin fibră optică, muniția de tip "hoinar" cu dirijare semiactivă prin laser sau bomba inteligentă de aruncător etc.) vor spori puterea de lovire, precizia și capabilitatea structurilor luptătoare 84. În plan conceptual, este evident că, în fața vulnerabilităților asimetrice, își va dovedi viabilitatea și eficiența combinarea inteligentă a
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nu mai e apă! Dumnezeu a binecuvântat locul în care l-a ridicat la El pe cel mai bun dintre voi și l-a transformat într-un izvor de lapte dulce, ceva ce nu a mai văzut nici măcar Guulun cel hoinar, care a cutreierat Câmpia în căutarea Zeilor. Privești la fântâna aceea și te intrigă forma ei rotundă. Dintotdeauna ți-a plăcut discul soarelui și siluetele celor trei Luni și te-ai întrebat nu o dată dacă ar fi sa nu fii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
rostise într-o ceremonie similară. - Augustin, Întemeietorul și Întâi Făcătorul de Dumnezeu, a pornit lucrarea sfântă a Abației acum patruzeci și șapte de generații. Străbătând deșertul vechii Europe, din praful Pannoniei i s-a arătat Dumnezeu, care luase chipul unui hoinar încălecat pe o ticăloasă mașinărie. "De ce te temi, Augustine?" a întrebat Domnul. "De mânia ta, Doamne!" "Ba nu Augustine", i-a răspuns atunci Domnul, "te temi de suferința pe care știi că o poți îndura în numele Meu. Ți-e frică
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vede hegemonia contestată, apoi chiar dispărând. După ce Alexandru moare î323), generalii săi își dispută leadership-ul. Nu este de muncă, nu există proiecte pentru gestionarea mizeriei și a sărăciei generalizate, se practică deportarea în colonii a indivizilor deveniți peste noapte vagabonzi, hoinari, cerșetori și delincvenți, precum și angajarea drojdiei societății în trupele de mercenari care, pentru un blid de linte, sunt în stare să se dedea la asasinate: Grecia se îndreaptă către sfârșitul ei; de altfel, după Epicur, filosofia încetează să mai fie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu secolul și oamenii lui, I-II, București, 1967-1972; Timp răstignit, București, 1969; Ucigașul și floarea, București, 1970; Operațiunea 0,17. Escale mediteraneene, București, 1972; Insula cu orhidee mov, București, 1973; Jurnalul unei pasiuni, București, 1975; Călărețul albastru, București, 1975; Hoinar pe meridiane, București, 1976; La echinox de toamnă, București, 1977; Fata din Piața Sfârșitului, București, 1980; Singur cu îngerul, București, 1982; O invitație romantică, București, 1983; Răstimp între cuvinte, București, 1984; Poeme, București, 1985; Noapte bună, Săgetătorule!, București, 1989; Strategie
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Contemporanul” - scotea în evidență programul cuiva care „pornește” de la literatură spre a ajunge la analiză socială și politică (cum va proceda I. însuși). Cartea despre Panait Istrati, Spre alt Istrati (1986), este de fapt o reconstituire biobibliografică a tinereții acestui hoinar din Balcani, căruia i-a fost dat să fie una din marile conștiințe literare ale epocii lui, fără să ajungă la momentul dezvăluirii adevăratei fețe a socialismului, dar conducând într-acolo. Panait Istrati este pentru I. în primul rând un
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
de plăcere, București, 1940; Dâmboviță, apă dulce..., București, 1941; Furtună în iad, București, 1942; O noapte cu ghinion, București, 1942; Preot fără voie, București, 1943; Măgarul ciobanului, București, 1944; Cartea pustnicilor, I-II, București, 1945; Chimiță R. Ilie, școlar și hoinar, București, 1947; Doi colegi, București, 1947; Haine vechi..., București, 1947; Jocul satanei, București, 1947; O anchetă, București, 1949; Ucenicii Sfântului Antonie. Necazurile părintelui Ghedeon. În căutarea unei parohii. Dragoste și smerenie. Alegere de stareță, pref. Dumitru Micu, București, 1958; Amintiri
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Agonie fără moarte, I-II, postfață Nicolae Florescu, București, 1998-1999; Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, pref. Constantin Amăriuței, București, 1999; Sorana Gurian, Ochiurile rețelei. Jurnalul meu din România, I-II, pref. Nicolae Florescu, București, 2002-2003; René Eucher, Hoinar în veac, postfața trad., București, 2003. Repere bibliografice: Dinu Pillat, „Mihail Sebastian”, RITL, 1969, 1; Șerban Cioculescu, Mihail Sebastian - criticul, RL, 1972, 44; Al. Dobrescu, „Momente ale romanului”, CL, 1973, 17; Antoaneta Tănăsescu, „Momente ale romanului”, RL, 1973, 35; Ion
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
mai pestrițe policromii". Ernst Jünger, Pe falezele de marmură. Colecția Civilizația romanului, coordonată de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2002. Omul naturii O altă colecție a Editurii Paralela 45, Proiectul iluminist, nu putea debuta decât cu Rousseau. Visările unui hoinar singuratic, materie de studiu școlar și universitar a apărut în traducerea lui Mihai Șora, cu o prefață de Vera Călin, fiind astfel un sine qua non al bibliotecilor noastre. începute în 1776, Visările au rămas neterminate, scriitorul sfârșindu-se din
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
Hume asupra filosofiei romantice sunt cunoscute), consideră că nu e �făcut pentru societatea civilizată", caută adevărul propriu, și totodată natura. Lumea plantelor e pentru el o lume ideală pentru că e o lume a singurătății tihnite. Iată de ce, citind Visările unui hoinar singuratic, ajungi să prețuiești simplitatea pregnantă a inscripției de pe mormântul lui Rousseau de la Ermenonville (de unde avea să fie dus la Pantheon): Aici odihnește omul Naturii". Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic. Traducere de Mihai Șora, Prefață de Vera Călin. Colecția
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
o lume a singurătății tihnite. Iată de ce, citind Visările unui hoinar singuratic, ajungi să prețuiești simplitatea pregnantă a inscripției de pe mormântul lui Rousseau de la Ermenonville (de unde avea să fie dus la Pantheon): Aici odihnește omul Naturii". Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic. Traducere de Mihai Șora, Prefață de Vera Călin. Colecția Proiectul iluminist, coordonată de Mircea Martin. Editura Paralela 45, București, 2002. Epistole, didahii, ode... Suntem avertizați chiar de autori că avem de-a face cu o istorie literară - nici disciplină
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
1998; Câteva crochiuri și evocări, Craiova, 2000; Filosoficale. Filosofia ca viață, București, 2000; Mai avem un viitor? România la început de mileniu. Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, cuvânt înainte Sorin Antohi, Iași, 2001. Traduceri: Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic, pref. Vera Călin, București, 1969; Jean-Paul Sartre, Cu ușile închise. Diavolul și bunul Dumnezeu, în Jean-Paul Sartre, Teatru, pref. Georgeta Horodincă, București, 1969. Repere bibliografice: Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 348-353; Moraru, Semnele, 281-288; Steinhardt, Critică, 41-45; Mihai Zamfir, Discreția și
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
micile târguri moldovenești, în timpul primului război mondial și în anii imediat următori, e „exploatat” cu oarecare relief și farmec, fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
Sanda Anghelescu, tr. Monica Pillat, Ion Stăvăruș, Demostene Botez, A. Pop-Marțian, Ștefan Bălcești, V. [Basil] Munteanu, Elisabeta Isanos, Victoria-Ana Tăușan, cu ilustrații de Teodor Bogoi, București, 1987; Memorii, îngr. și tr. Aneta și Ion Stăvăruș, pref. Ion Stăvăruș, Cluj-Napoca, 1989; Hoinari în țara zânelor, I-II, tr., îngr. și pref. Ileana Scipione, București, 1991; Mi-am pus iubirea, tr. Demostene Botez, Timișoara, 1995; Hélène Vacaresco, une grande Européenne, îngr. și pref. Constantin I. Turcu, București, 1996; Romanul vieții mele, îngr. și
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
chiar se identifică, asemenea lui Gherasim Luca, explicit cu aceasta: „Noi - îi zice poetul câinelui părtaș la foame - suntem frați și regi/ între nebunii de jos”, iar altă dată se întreabă: „Când o să mă întorc/ La câinele meu Stelaru?”. „Geniul” hoinar face, uneori, haz de necaz în stilul lui Jean Richepin: „Era un flăcău, hai, hai -/ Azi cerne în vatră mălai”; „La ora patru dinspre zori,/ Trei pești zburători/ Din nu se știe ce ocean/ Rămaseră fără un ban./ O-la-la”. Câteodată
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
bine v-ați gândit Știți pe cine-a păcălit ? 6. Fusese-odată un cocoș Mândru tare și zelos Și umblând pe-o potecuță, El găsise o punguță. Știe oare cineva Cam câți bani erau în ea ? GHICITORI Ca să intre-n circ ,hoinarul, Și -a vândut Abecedarul. Pinocchio-Carlo Collodi A fost odată un cocoș Ce s-a întors bogat la moș. Punguța cu doi bani-Ion Creangă Știu un moș cu coada-n clește Fiindc-a vrut să prindă pește. Ursul păcălit de vulpe-Ion
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
etapele vieții, aducătoare de peisaje, situații, oameni și întâmplări, o cozerie alertă, trimițând, într-un fel, la Pseudo-cynegeticos de A.I. Odobescu. Retras într-o așezare din Munții Retezat, unde vânează, pescuiește, citește, scrie, meditează, însinguratul își notează reveriile, experiențele de „hoinar singuratic”, reproduce textele publicate în „Vânătorul și pescarul sportiv”, pe când dirija acest periodic, derulează rememorări cinegetice și piscicole, evocă momente din copilărie și adolescență, scene și conversații (la Mogoșoaia, la mare, în Deltă și în alte locuri) cu scriitori și
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
parțial publicată postum, în 1986), tratatul Stilistica românească și cartea de însemnări Drumuri oltene. Un amplu memorial intitulat Viață, rămas neîncheiat, a fost tipărit în 2001 de Liviu Papuc, care a mai reeditat și alte scrieri ale cărturarului bucovinean, precum Hoinar (2001) și Eminescu. Note pentru o monografie (2001). Format în climatul luptei pentru păstrarea identității culturale românești a provinciei ocupate de Imperiul Habsburgic, M. își consacră și el toate puterile acestei sarcini. Ca atare, la început se orientează către folclorul
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
1941; Astra Bucovinei, Cernăuți, 1941; Veronica Micle, Cernăuți, 1942; Miron Costin, Cernăuți, 1942; Epaminonda Bucevschi în corespondența lui C. Porumbescu, Cernăuți, 1943; Bucovina turistică, Cernăuți, 1943; Iraclie și Ciprian Porumbescu, I, îngr. Vasile D. Nicolescu și Vasile Vasile, București, 1986; Hoinar, îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001; Viață, îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001. Culegeri: De la noi, Suceava, 1915; ed. îngr. și pref. Petru Rezuș, București, 1983; Cimilituri, Suceava, 1930; Lu frați noștri. Libru lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn-Suceava
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
această liniște fericire./ Poți numi această lumină?” (Anii ’80). Aceste procedee, ce caracterizează gruparea brașoveană „mașcriistă”, se grefează la O. pe un orfism histrionic prelucrat după tiparele unui baladesc de sorginte romantic-barbiană, eufemizat prin metrică și discursivitate: „Hai! Cântă odată, hoinarule zănatec!/ Potrivește-ți glasul. Găsește cuvântul. Să-mi întorci/ iubirea, să îmi dai puterea șarpelui lunatec,/ De ce nu cânți tu, menestrel? Dulce să cânți și-ncet,/ doar pentru mine. Hai, nu cânți? De ce nu ai lăuta?” (Solo de tamburină) SCRIERI
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
șef al Secției de folclor a Institutului de Cercetări al acestei Academii (1985), fondator (împreună cu Paul Simionescu) al Asociației Sociologilor și Etnologilor (1987), afiliată Casei Românești din Paris, este și membru al Asociației Ziariștilor Români-Vest (1991). P. debutează editorial cu Hoinar prin Bucegi (1957), jurnal de drumeție al unui împătimit al muntelui, călător cu spirit de observație, atent la detaliul semnificativ și la tabloul de ansamblu, posesor al unei bune tehnici a suspansului. Medic la Boișoara este un jurnal cu însemnările
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]