704 matches
-
de giușă De mătușă Un tăios, un aspru :hârrși...” ( I.Barbu- După melci) Oximoronul este figura de stil care constă în asocierea neașteptată a doi termeni contradictorii sau cu semnificații opuse, cu scopul obținerii unor efecte expresive surprinzătoare. Exemplu: "De la holdele din Bărăgan Cu spicul greu Atârnând în sus Am învățat Că tot ce ne calcă pământul Devine pașnică recoltă.” ( M. Sorescu- Astfel) Personificarea este figura de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii, unor idei abstracte însușiri
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
german (fie el și numai la nivelul discursului) era surprinzătoare. Să trecem însă peste aceste elemente insolite pentru orizontul de așteptare al epocii din partea unui formator de profi destinați pregătirii "forței de muncă" din marile combinate și de pe câmpiile vălurindu-și holdele în jurnalele de televiziune precum și educării "pentru muncă și viață" a unui tineret a cărui îndoctrinare începea cu statutul de "șoim al patriei" și se încheia, la început selectiv (ca o încununare) apoi tot mai lărgit (ca fenomen de masă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
învățători cu temeinică pregătire în școli normale vestite. Valea Bistriței, care începe din Dorna Românească și cuprinde o serie de localități ca Broșteni, Cotârgași, Săbasa și Fărcașa, coboară spre județul Neamț, dezvăluindu-ne numeroase vetre de folclor. De aici (din Holda) s au ridicat frații Gheorghe și Simion Kirileanu, apoi Ion Teodorescu-Broșteni, Petru Gheorgheasa, Mihai Băcescu, Ion Grințescu și alții, pilde de conduită pentru elevi și săteni, de patriotism, iar pe câmpurile de luptă, prin fapte de arme, răsplătite cu înalte
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Vlahuță, uluit de frumusețea peisajelor. Am dormit o noapte la Cotârgași, dar greu, pentru că „auzeam” liniștea, care mă tulbura. Practic, a fost o noapte albă. L-am întâlnit acolo și pe Ștefan Kirileanu, ultimul dintre frați, în viață. Venise din Holda, la conferință. Când mă satur de larma Sucevei, o iau încetișor spre Fălticeni, partea dinspre Oprișeni, Buciumeni și Fălticenii-Vechi, pentru 307 Am lucrat la Fondul memorial documentar „S. Fl. Marian”, din 1978 până în 1985, când am ieșit la pensie. 308
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
existenței unui haos primar, o idee cosmologică împrumutată de la gânditorii greci Anaxagora și Empedocle. A descris în manieră panteistă legenda "marelui foc", mânia cerului și a naturii dezlănțuite: "Râuri ieșite din matcă, s-aruncă pe câmpuri întinse Și laolaltă duc holde și arbori, și vite și oameni Case și temple cu sfinte valoare" (Metamorfoze, I, p.287) Se succed apoi legendele pedepselor mitice, eroii evocați de fantezia colectivă a lumii antice, care sunt preschimbați în pietre, plante și animale, unde Daphne
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lângă o mică baltă, aștepta sluga cu căruța. Cum ne-am urcat, a dat niște bice zdravene cailor și căruța a pornit în goană pe drumul care duce la Panciova. La vreo trei kilometri, sluga ne-a lăsat într-o holdă, iar el, ca să ascundă oamenilor din sat pentru ce a îmhămat caii, a tăiat în grabă niște nutreț pentru vite, l-a pus în căruță și apoi s-a întors. Timpul era rece. Ploua o ploaie măruntă și deasă, iar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
jandarmii îi descoperiseră a fi legionari. La ei acasă nu ne puteam întoarce, dar vom dormi peste noapte în casa omului care a venit cu el, iar dimineața vom vedea ce este de făcut. Ne-am întors în sat tăind holdele, iar când am ajuns la marginea lui, ne-am strecurat pe lângă garduri, căci tocmai încetase ploaia și ieșise o lună frumoasă. Ca niște umbre am intrat în curtea omului și apoi în casă. Aici ne-a condus într-o odaie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am luat ca punct de orientare malul Dunării, care se vedea foarte bine, deoarece era apărat de un dig. N-am mers pe drumul ce da spre Panciova, pe care-l cunoșteam din ziua precedentă, ci am tăiat direct prin holde și arături. A fost un mers greu și obositor, prin pământul cleios și încă plin de apă prin multe locuri... La teama de jandarmii, care puteau să apară în spatele nostru, se adăuga și teama de oamenii de pe câmp. Ajungând la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
auzi un tropot de cal care se apropia. Când tropotul ajunse foarte aproape de ei, s-au trântit pe burtă în grâu. După ce s-a depărtat, au pornit din nou la drum, schimbând puțin direcția față de traseul șoselei. Mergeau direct prin holde și arături. Au găsit un ochi de apă de ploaie stătută, în fundul unui șanț și cum erau însetați, li s-a părut un dar dumnezeiesc. Așezându-se în patru labe au sorbit cu nesaț și parcă se învioraseră. Luminile îi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
văzut un om îmbrăcat cu o cămașă lungă, fugind ca un iepure. Nicolae Petrașcu stătea pitulat în colțul lui, nemișcat. Respirația îi revenise la normal. Se făcuse liniște și nu se auzea decât clipocitul apei pe frunze. Mergând spre marginea holdei simte o mișcare spre dreapta. Mai târziu reconstituind clipă cu clipă, împreună cu Comandantul cele întâmplate și-au dat seama că trecuseră unul pe lângă altul, fără să-și dea seama, și fugind fiecare de celălalt. Mergând liniștit spre sud, satul a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de vară, îți aduc aminte de sinuozitatea sufletului și al reliefului românesc, prins de Lucian Blaga în cartea sa „Spațiul Mioritic". între satele Daia și Roșia se întindea o tablă de pământ, frumoasă și netedă ca masa. De aici, peste holdele unduite în valuri și peste dealurile rotunjite de la Nucet și Săcădate, ca o creastă de cocoș se vede culmea zdrențuită a munților Făgărașului. Spre nord, în depărtare, e Vurpărul. Satul, ascuns după coline, abia dacă se zărește printre vârfurile pomilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se transmită până la a nouă generație. Ca și ceilalți români, de Paști ei vopsesc ouă. Având ca ocupație de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca în a doua zi de Paști să facă o procesiune pentru binecuvântarea holdelor. O altă mare sărbătoare este hramul bisericii din cătun cu care ocazie se face un mare panaghiur (bâlci). De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care îl serbează în familie și între neamuri. Există și un protector al
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în veci unirea Unirea și înfrățirea De muncitori funcționari Și de harnicii plugari Și alăturați de boi Înco roată măi flăcăi Hăi, hăi De veți trăi și vom meni Și la anul vom veni Și atunci să vă găsim Cu holde bune și bogate Coșarele înfundate Cu grâu și cu popușoi Ia opriți pe loc flăcăi La anul și la mulți ani Aho Conpus de Vasile I. Plugar Hârsova Vaslui”. h. Cum a „câștigat” la Vaslui alegerile din noiembrie ’46, Blocul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
râdeau de înfloriți ce erau. Pe cea de-a doua fată a numit-o VARA, fiidcă avea părul de culoarea spicului de grâu și ochii ca albastrul cerului senin. Când a venit pe lume VARA, pământul s-a îmbrăcat în holde, iar soarele și-a prins cercei de cireșe la urechi. VARA este mândră și frumoasă și pe unde trece aduce dogoarea arșiței. Pe cea de-a treia fiică a numit-o TOAMNA. Ea avea ochii de culoarea mătăsii de porumb
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
An cu trei fete. PRIMĂVARA lua de bărbat pe MUGUR. La nunta lor auvenit toți ghioceii, toporașii și brândușele. Și împreună au avut trei flori: Martie (Mărțișor), Aprilie (Prier) și Mai (Florar). VARA prinse drag și ea de SOARE, și holda de grâu le-a fost casa și împreună au avut trei raze aurii: Iunie (Cireșar), Iulie (Cuptor) și August (Gustar). TOAMNA îl îndrăgi pe Belșug, când crengile copacilor se aplecau să mulțumească pământului pentru roade. Și nu după mult timp
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
care vin aici să-și clocească oăle și să-și crească puii. Unele își regăsesc cuiburile așa cum le-au lăsat, altele își construiesc alte cuiburi. Oamenii încep să scoată plugurile pentru arat, să arunce sămânța sub brazdă ca să fie iar holde bogate la toamnă. Pomii din livezi îmbracă alte haine, cu flori albe, ca pentru sărbătoare. Iar copiii ies cu mieii la păscut. Primăvara, mulți copii se pregătesc să planteze pomi și flori în grădini. Tot în acest anotimp împrospătăm și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
de gâze care mișună încolo și încoace fără încetare. Păsări care zboară deasupra noastră, ciripind mereu iar unele rămân pe jos printre frunze și flori și cu mișcări fulgerătoare apucă câte o gâză. Peste tot predomină verdele ierbii și galbenul holdei de grâu. Se aude foșnetul spicelor de grâu legănate de mișcarea aerului și clipocitul apei curgând și chiar foșnetul frunzelor. Peste tot e o mireasmă de flori, de pământ jilav, de fân cosit. Pe câmp, lanurile aurii de grâu așteaptă
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
nota meditativă. SCRIERI: Rostiri tari (în colaborare cu Arcadie Cerneanu), Rădăuți, 1933; Afania, pref. Vera Marian [Ghedeon Coca], Rădăuți, 1933; Apoteoz, Cernăuți, 1933; Eu-s virgină, Rădăuți, 1934; Minois, Rădăuți, 1934; Trestia Barcan, pref. George Demetru Pan, Rădăuți, 1934; Hora holdelor, Rădăuți, 1935; Stihuri, metafore și imagini românești, Rădăuți, 1935; Marathon, București, 1936; Acteon, Fălticeni, 1938; Artur Gorovei, Brașov, 1938; Insurgențe, Fălticeni, 1938; Nord, Fălticeni, 1938; Portrait de la Bucovine, Paris, 1939; Nerv, București, 1940; Sânge și crini, Cernăuți, 1942; Beatitudini, Cernăuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Te strânge ghem, că o să-ți fie frig”. Izbăvirea vine tot de sus, când va călători „ca Saul spre Emaus” și „va sparge singurătăți de smalț” cu ajutorul Atoatefăcătorului. Adesea P. descoperă totuși, cu smerenie și bucurie, lumea înconjurătoare (Freamăt de holde, 1944). Spațiul pierdut al satului natal se suprapune cu cel al copilăriei, aici găsindu-și loc chipuri de odinioară: Ion, Maria, popa Ilie cădelnițând pe cei duși în cimitir. Și viața pare un cerc al seninătății, trasat pe pământul sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
canotează”), fiind experimentate procedee care coboară versul în anodin. SCRIERI: Cuib și zbor,București, 1938; Luceferi de rouă, București, 1939; Fuga în azur, București, 1940; Noi, de la infanterie. Poeme de pe front, Deva,1943; Răsărit de Luceafăr, Corabia, 1943; Freamăt de holde, București, 1944; Arhitectura ploilor, București, 1972; Acustica rănilor, București, 1980; Vitralii de voci, București, 1996; Născut în Capricorn, București, 1997; Riposta rocilor, București, 1997; Strigătul statuilor, București, 1997; Viitoristica mea. Profiluri lirice, București, 1997; Viteze de viziuni, București, 1997; Daliile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
risipește Lumea iar pe scen-apare și aleargă nebunește. Lunca fumegă alene rotocoale lucii-albe; Murmurul drăguț al apei, tacticos s-aude-n vale; Din tufișuri înverzite se ivesc pe jumătate Animalele fricoase, ce privesc în gol... departe. Muncitorul pleacă vesel cu uneltele spre holdă Aruncând privirea-n treacăt către azuria boltă Un copil în cămășuță, duce vaca la pășune, Altul merge, cu ghiozdanul să primească-nțelepciune. La răspântia din vale, gârbovit de zile grele, Un bătrân și-oprește pasul, sprijinit între proptele. Nepoțelul, ce
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Să vezi cum o fost... O vin't poruncă de la Vodă, ca tătă suflarea să se băjenească la codru... Și la noi o vin't porunca aiasta... Da' mai 'nainte, tăt rumânu, singur-singurel, să-și pună foc la bojdeucă, la holdă, la fâneață, la tăt, la tăt, îngână Gheorghiță cu obidă. Și la noi o vin't porunca aiasta, că, când or vini turcimea, un pustiu de scrum și cenușe să se caște 'nainte, să n-aibă nici apă după ce bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apărare. Să mă scuipe între ochi care mă ia la hărțuială, se laudă Mihail. Cale de trei zile înaintea turcilor, dăm pradă focului tot, tot, fără milă! spune cu glasul plin de durere, dar aspru, nestrămutat. Ardem tot! Târguri! Sate! Holde! Fânețe! Acareturi! Tot! Tot! Fiecare, singur, cu mâna lui să-și pună foc casei, țarinei, agonisitei! E cu durere... dar altfel nu se poate! Vom ridica alte târguri, alte sate, mai mari, mai frumoase! E poruncă! Cine nu o împlinește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu altul. Așa? D-apoi cum!" Cu același glas vioiu, cu acelaș râs potolit. După ce ne despărțim de el în vatra satului, prin înserarea liniștită urcăm iarăși un deal, pe lângă un pâlc de mesteceni, pe-o cărare care trece prin holdele oamenilor, după aceia odată cu întunerecul intrăm în satul Bălțătești, trecem pe drumul cu brazi nalți de o parte și de alta. Femei, bărbați se strecoară repede prin întunerec. În fund, sub deal, la băi, s-a aprins lumină electrică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
depărtările Podoliei, vechea așezare îi apare de dincolo ca o surprinzătoare viziune învăluită în abur de vis. La malul apei cetățuia medievală, a străvechilor străji sorocene, care păzeau hotarul moldovenesc, doarme într-o netulburată și adâncă melancolie. Pe maluri, între holdele pârguite de soarele de Iulie dincolo, ori între șiragurile de copaci dincoace, aproape nu se zărește mișcare. Peisagiul parcă dormitează. Cu toate acestea suntem pe un front de războiu. Dincolo e haosul de anarhie al Ucrainei, dincoace de pe înălțime stăpânesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]