841 matches
-
făptura umană care lupta disperată să ne salveze de la un dezastru iminent. Era o nouă versiune a lui Haciaturian, de dimensiuni urieșești, neobosită și impresionantă. Cu capul descoperit în vijelia vântului, așa cum se repezise de acasă, cu pieptul rezemat de horn și mâna dreaptă introdusă până la umăr, scotea cu anevoie vreascurile bine înțepenite, călcate și presate de ciori, peste care se depuseseră bucăți de chirpici dislocate de ghearele puternice ale înaripatelor negre. Amestecul acesta de pământ frământat și întărit printre resturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
presate de ciori, peste care se depuseseră bucăți de chirpici dislocate de ghearele puternice ale înaripatelor negre. Amestecul acesta de pământ frământat și întărit printre resturile de lemne uscate se disloca greu. Și-a schimbat poziția, introducând brațul stâng în horn, cât mai adânc, pentru a scoate cât mai multe vreascuri. Acum reușise să creeze o breșă în stratul îmbibat cu țărână cleioasă și lipicioasă. În aceeași secundă și-a retras, zvâcnind, mâna din horn, căci un jet puternic de flăcări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
schimbat poziția, introducând brațul stâng în horn, cât mai adânc, pentru a scoate cât mai multe vreascuri. Acum reușise să creeze o breșă în stratul îmbibat cu țărână cleioasă și lipicioasă. În aceeași secundă și-a retras, zvâcnind, mâna din horn, căci un jet puternic de flăcări îi pârlise urechea și părul. Așa cum era acolo, sus, luptându-se cu elementele dezlănțuite ale naturii, părea un nou Prometeu, înlănțuit pe stânca din muntele Caucazului, drept pedeapsă că dăruise oamenilor focul. Adică, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-o de zidul din spatele casei, în poziție orizontală. Avea ochii înroșiți de fum și hainele pline de pământ lutos, galben. Doamnă, nu-mi sunteți cu nimic datoare nici dumneavoastră și nici copiii. Socotesc că am făcut exact ceea ce trebuia. În ceea ce privește hornul, fiți liniștită, deoarece în momentul de față nu există riscul unei recidive. Hai, Tiberius. Sărut mâna, doamnă. A fost pentru prima dată când am luat contact cu o persoană de o asemenea distincție comportamentală, intelectuală și etică. E posibil ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
au bătut șipcile pe grinzi, au tencuit și pereții și tavanul. Mai rămânea o singură operație de făcut: văruitul. Nu aveți sobă? a întrebat mirat un meșter. Nu încă, domnule, n-am adus-o. S-a uitat prin cameră la horn și a zis: Musai să aducem soba, musai. Veniți! Domnul gestionar se obișnuise cu noi și deja ne cunoștea. Ce-i, măi, băieți, ați venit după sobă, nu-i așa? Da, domnule gestionar. Ne-a dus undeva, într-o altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nevoie de ceva, căutați-mă. Ați înțeles? Da, domnule gestionar. Cei patru meșteri germani au săltat soba în timp ce noi aduceam accesoriile. Ajunși acasă, oamenii aceștia, aparent reci și insensibili, dar inimoși, săritori și buni la suflet, au montat soba la hornul zidit de domnul Muea și, într-o jumătate de oră, focul ardea în sobă, răspândind căldură în casa care nu avea încă geamuri. Meșterii au plecat. Noi continuam să stăm în bordei, însă făceam foc în cameră pentru a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aibă legătură cu cuvântul dat. Cuvintele asociate de copiii pentru cuvântul iarnă de exemlu au fost : ninsoare, sanie, derdeluș, gheața, ceața, viscol, frig, Moș Crăciun, stea, cadouri, brazi; cuvântului sobă i-au asociat cuvintele :căldură, lemn, cenușă, jar, foc, fum, horn, chibrit. Numai calități acest joc îi ajută pe copiii mai timizi să devină mai încrezători, integrându-se mai bine în colectiv. Un copil este așezat în mijlocul cercului pe un scăunel. Pe rând ceilalți copii formulează câte o apreciere pozitivă despre
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
fericirea , o existență într-o colectivitate prietenoasă , o viață sub semnul tradiției care presupune și sărbătoare , dar și munca . Nu stiu alții cum sunt , dar eu , când mă gândesc la locul nașterii mele , la casa părinteasca din Humulești , la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt , de crăpau matele jucându-se cu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care mă țineam când începusem a merge copăcel , la cuptiorul pe care ma ascundeam , când ne jucăm noi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
bea!", "Crâșmărița de la Teiu" ș.m.a. Este obligatoriu să luăm în considerare și ipoteza că documentele salvate de Toader Hrib nu-s decât parte din virtualul "Fond Taniac" și că, pentru fierberea barabulelor rusoaicei din Rădăuți, se vor fi mistuit pe horn cine știe câte alte dosare. Oricum, ceea ce s-a păstrat și ni s-a revelat acum e destul pentru a ne uimi încă odată cât de multe nu știm despre truda înaintașilor. Și pentru a-l adăuga, în Pantheonul bucovinean, pe Filimon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Hesiod, Herodot ș.a. făceau imagologie fără să știe (vezi, printre altele, <endnote id="672"/> și <endnote id="673"/>). O parabolă talmudică arată caracterul paradoxal al modului În care Îl percepem pe celălalt. Se spune că doi oameni au coborât pe horn Într-o casă. Unul s-a murdărit pe față cu funingine, iar celălalt nu. Văzând fața celui curat, cel murdar nici nu și-a putut Închipui că s-a murdărit și, ca atare, nu și-a spălat fața Înnegrită de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului (de exemplu, Moș Nichifor Coțcariul - personaj din nuvela omonimă a lui Ion Creangă - o sperie astfel pe evreica Malca ; <endnote id="457, p. 237
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194)"/> ; sau superstiția, aparent paradoxală, care spune că un evreu Întâlnit În cale de un creștin Îi aduce acestuia din urmă noroc <endnote id="(3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în valea dintre Girdomanul și Tărâța, deoarece pereții erau foarte abrupți, nu era potecă și riscam să ne rupem picioarele pe pietrele extreme de instabile din zonă. Am urcat prin vale până la circa 1700 metri altitudine, unde a găsit un horn abrupt pe care am escaladat până ce am ajuns sus pe muchia Tărâței, undeva după punctul „la custuri”. Am ajuns la cabana Podragu după 12 ore, frânți de oboseală dar extrem de mândri că am reușit să facem ce ne-am propus
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
Ierusalimului intenționeaz) s) construiasc) un nou drum și s)-l desființeze pe cel iordanian. Vestigiile din timpul lui Irod sunt tot ce-ți poți dori - coloane deformate, puternic afectate de trecerea timpului, mormântul lui Absalom, cu acoperișul rotund și un horn ciudat, care se Îngusteaz) spre vârf. Șiruri de morminte În toate direcțiile, la nesfârșit. Un lucru deosebit, care te poate obseda, Îl constituie Înmormântarea, bocetele și somnul de veci sub zidurile Ierusalimului, așteptând ca trompetele s) sune, anunțând venirea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi, și o vei da în mîncare ori băutură unui om, e bună de orice boală și cu deosebire la cei cu boală rea (nevoie). Bob Se crede că cel ce mănîncă bob [un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se uită în cuptor, are să fie frig. Cînd se suie mîța pe sobă și se uită spre ușă, face a frig, iar cînd se culcă în mijlocul casei sau la prag, are să se-ncălzească. Cînd mîța își ascute unghiile de stîlpul hornului sau în alt loc, are să ploaie. Se crede că acel bărbat căruia i-a dat femeia creieri de mîță în mîncare nu-și bate nevasta. Moară Cînd te duci la moară, să nu pui cu ciurul boabe în sac, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în care le lasă nouă zile pe horn, iar după a noua zi începe a bea. n Sau bea boașele unui iepure și matca* unei iepuroaice, pisate mărunt și ținute nouă zile în rachiu la căldură. După a noua zi, bărbatul bea sămînța de iepure, iar nevasta, cea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia el pe mînă și se lovește cu el în ușă, ca să umble pînza la țesut cum umblă ușa; apoi se lovește cu el în cofa cu apă, ca pînza să sporească ca apa; apoi se lovește cu tortul în horn, ca să sporească țesutul cum iese fumul de curînd în sus - și în urmă se mai zice că pînza să meargă așa degrabă pe stative cum merge minciuna prin sat. Dacă intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd zboară vulturii lin. Cînd arde funinginea de pe horn. Dacă cîntă cocoșul la amiază. Cînd cîntă cocoșul înainte de miezul nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșii cîntă întruna. Cînd se suie cocoșul în pătul devreme sara și cîntă. Cînd norii, în timpul verii, sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se crede că va urma o vreme rea. Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tipic iluministe, cum era Ürmösy. O domniță româncă se roagă singură În noaptea de Anul Nou, cerând să se poată mărita cu iubitul ei, sărac și urât de părinții fetei. Aceștia pun o vecină bătrână să-i comunice fetei prin hornul casei, ca și cum ar fi o voce divină, că ruga ei este respinsă. La auzul mesajului, fata va muri de durere. Dincolo de dificultățile lingvistice sau de modificarea prin intermediar, era exact deformarea pe care o putea aduce poeziei un spirit iluminist
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]