1,133 matches
-
rădăcini în toate domeniile activității naționale. Primul redactor șef al revistei, Paul Zarfipol, îi dă direcția maioresciană. După 1934 conducerea revistei o preia Camil Petrescu și apoi Dumitru Caracostea. În această revistă au publicat: Gala Galaction, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat Bengescu, și alții. În perioada interbelică apar și publicații care promovează avangarda. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit dadaism. Acesta a fost inițiat la Zurich de Tristian Tzara, originar din România. Scriitorii care scriau în
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
cuprinzând medii sociale diferite și problematici mai bogate și complexe ce interesează și cititorul european. Fiindcă multe din aceste romane sunt traduse în limbi europene. Sunt publicate în aceste limbi romane semnate de Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu și alții. Aparița romanului Ion de Liviu Rebreanu în anul 1920 a fost un eveniment editorial. Acesta fiind primul roman românesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia copleșitoare de viață pe care o degaja. Romanele apărute în perioada
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
romanul românesc să devină afluent al fluviului romanului european. Acum apar romanele cu subiecte citadine în care cadrul de desfășurare al acțiunii fiind orașul ce se modernizează împrumutând arhitecura franceză sau germană. Atunci apar creațiile lui George Călinescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu. În acest context se dezvoltă și problematica intelectualului inegalabil ilustrată de romanele lui Camil Petrescu. Garabet Ibrăileanu este unul dintre acei care intensifică dezbaterile cu caracter teoretic în legătură cu romanul. Aici fiind vorba de romanul de creații, care prezintă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
roman acest personaj susține o partitură foarte amplă; de la suspiciunea structurată reciprocă între planul imaginarului și cel al realului la suspiciunea dintre personaje. Gib I.Mihăescu pot să-l încadrez în categoria romanticilor analitici, interesați înainte de toate de psihologic, precum Hortensia Papadag Bengescu. În neprevăzuta trecere de la iluzionare la cruzimea vacuităților psihologice în care se demonstrează a exista Ragaiac, stă toată frumusețea acestui roman. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Pasionalitatea ca reflex al imaginarului în Rusoaica de Gib I. Mihăescu / Al
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
PS Antim NICA, Alexandru CERNAT, generalul care a condus armatele române la Plevna, savantul Constantin LEVADITI, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne, Paul BUJOR, creator de școală în fiziologia animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galațiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului ’’Valurile Dunării’’, pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din Galați, actorii Ion și Alexandru VLĂDICESCU, matematicianul
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
al trăirilor să lase imaginile, ideile să curgă asemenea unei ape line ce-și mângâie fiecare piatră apărută în cale. Uneori, „plutește de cealaltă parte a urii” și, dincolo de toate ușile închise, așteaptă „resemnat să ningă cu flori dalbe de hortensie”, imaginându-și că peste „ruinele din sufletul meu”, această „fosilă” fără viață ... un dibaci „arhitect ar putea proiecta / o mică planetă.” ( Aștept) Poezia erotică, asemenea unei muzici wagneriene, revine să lumineze și să revigoreze decorul inimii prin care clipele înflăcărate
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
prefecților, specifică interdicția pentru evrei de a locui în așezările rurale, de a poseda hoteluri și cabarete și de a-și arenda proprietățile. Alianța Israelită reacționează. Adolphe Cremieux se află în legătură cu secretarul prințului Carol, Emile Picot, el însuși apropiat al Hortensiei Cornu, soră de lapte a lui Napoleon al III-lea. Acesta trimite în România pe arheologul Ernest Desjardins pentru a studia problema evreilor. Carol, influențat de această campanie de opinie, îl trimite pe Picot la Paris. Acesta asistă la ședința
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să asimileze etnicul și morala cu estetica. În prefața din 1936 la volumul al VI-lea al scrierilor sale consacrate literaturii române contemporane, Lovinescu regretă că publicul "înapoiat" nu este în măsură să aprecieze operele contemporanilor, cum ar fi Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Rebreanu, care se îndepărtează de mediocritatea unei scriituri așa-zis naționale... Lovinescu se situează mult mai departe de o simplă polemică literară și de reflecția asupra funcției literaturii, fie ea liberă sau angajată. Poziția sa este aceea a intelectualilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Editura Minerva, 1992; lstoria literaturii române contemporane, I-IV, București, 1926-1929; Scrieri, ediție îngrijită de Eugen Simion, București, Minerva, 1975. Morand, Paul, Bucarest, Paris, Pion, 1935. Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, Editura Eminescu, 1980. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, 1927. Petrescu, Camil, Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, 2 vol., București, 1930. Petrescu, Cezar, Întunecare, vol. I, București, 1927; vol. 2, Craiova, 1928. Quinlan, Paul, "King Carol II, patron of the
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
292, 293, 295, 297, 374, 402 Constantinescu-Iași 220, 289, 337 Constantiniu, Florin 27, 298, 405, 407, 408 Copeau, Jacques 202 Coposu, Cernelki 252, 265, 268, 406 Coresi (diacon) 54 Corfus, Ilie 23 Cornea (general) 256 Cornea, Doina 363, 364 Cornu, Hortensia 111, 131, 399 Corvin, Matei 41, 42, 43 Costin, Miron 21, 22, 25, 31, 39, 49, 50, 394 Costin, Nicolae 22 Coșbuc, George 119, 147, 152, 208, 404 Cozma, Ion 298 Crainic, Nichifor 207-211, 221-228, 247, 248, 289, 293, 404
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Orlando, Vittorio Emanuele 177 Ostrovski 229 P Pacepa. Ion 330, 332, 348, 368 Paleologi (familia) 41 Paleologu, Alexandru 363 Panaitescu, Petre P. 22 Panu 127 Papa Pius 43 Papa Pius al Xll-lea 281 Papacostea, Șerban 32, 48, 49, 51 Papadat-Bengescu, Hortensia 201 Papiu-Ilarian, Alexandrii 19, 97 Papu, Edgar 343 Para, loan 64 Paraschiv, Vasile 331 Paraschivescu, Miron 288, 289, 306 Paris, Henri 294 Pascu, Ștefan 27, 63, 99 Paști, Vladimir 355 Patočka, Jan 328 Pauker, Ana 218, 220, 270-272, 276-278, 283-285
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Richard Sarbu, Maria Sarbu), de stilistica, istoria stilisticii (G. Ivănescu, Ileana Oancea, St. Munteanu, Felicia Giurgiu), istoria limbii (Doina David), dialectologie (Ionel Stan, Vasile Frățilă), morfologie (Rodica Popescu, I. Muțiu). Articole aplicate limbilor franceză, engleza și germană semnează Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Aurelia Turcu, Yvonne Lucuța. După 1990 secțiunile și colaboratorii se diversifica. Semnează cercetători din Italia și Franța (Alexandru Niculescu, Giuseppe Picillo, Teresa Ferro, Nelly Flaux, Walter de Mulder). Crește interesul pentru domeniile moderne ale lingvisticii (lingvistică contrastiva) și pentru
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
metodic producția literară în limba română a exilului. Comentariile critice sunt asigurate, de obicei, de C. Amăriuței, Mihai Niculescu, Eliza Cerbu, care semnează o cronică la romanul Forêt interdite de Mircea Eliade, A. Burileanu, autor al unui eseu despre proza Hortensiei Papadat-Bengescu, Theodor Cazaban, cu un interesant comentariu despre eseistica franceză a lui Emil Cioran, precum și de L. M. Arcade, Nicu Caranica. Într-un Post-scriptum din primul număr, semnificativ pentru precizarea intențiilor publicației, se specifică: „Când atâtea reviste literare românești publicate
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
noi voci literare este la fel de evident ca și în cazul poeziei. Octav Șuluțiu scrie la „Cronica literară” despre un roman al lui Sergiu Dan, Unde începe noaptea, despre Turmele lui Eusebiu Camilar, despre Fantezii răsăritene de Mihail Sadoveanu, despre opera Hortensiei Papadat-Bengescu (Marele Premiu Național de literatură), despre Revolte de F. Aderca, despre un volum de nuvele al Luciei Demetrius, Album de familie. Urmează, în serie, comentarii ale aceluiași cronicar dedicate romanelor Cișmigiu et Co. de Grigore Băjenaru, Soarele negru de
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
contemporanilor pentru arta conversației ieșită din comun, amestec ciudat de insolență și delicatețe, de efuziune și răceală studiată. Dar și pentru legendara sa locuință sau pentru nu mai puțin renumita grădină. Însuși Gallé, inventatorul stilului liberty, Îi ornează interioarele cu hortensii albastre, floarea preferată a contelui. Un subiect ceva mai delicat, pe care Robert de Montesquiou știe să-l protejeze cu discreție, este propria homosexualitate. Poate că aici se află explicația refuzului ferm (și destul de ciudat) de a-l Întâlni pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din A rebours. Iar În realitate, reconstituit de amintirile prietenilor, apartamentul lui Eugène Sue arată nu mai puțin impresionant: vechi vitralii colorate, mobile și bibelouri scumpe din belșug, arbuști exotici exhalând arome Îmbătătoare. Sau grădina contelui de Montesquiou, sufocată de hortensii albastre, compusă și Îngrijită ca o operă de artă, În mijlocul căreia se dădeau recitaluri de poezie. Sau interioarele de-o eleganță simplă, de un alb imaculat, ale lui Drieu La Rochelle. Într-un asemenea spațiu se desfășoară Întregul spectacol al
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
D. are conștiința continuității acestei tradiții, în care se înscriu deopotrivă E. Lovinescu și G. Călinescu, ca și a aceleia mai larg literare, criticul întorcându-se nu o dată spre mari scriitori, precum Ion Ghica, M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu și mai ales I. L. Caragiale, pe marginea operei căruia face observații întru totul notabile. Subliniind perspectiva istorică ce-l preocupă, a ținut să elaboreze un studiu mai larg, atunci când a scris Introducere în opera lui Constantin Negruzzi (1984). Calitățile
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
aplicarea stilului critic, îndelung exersat asupra fenomenului contemporan, la opera unui scriitor aparținând istoriei literare. D. a scris și prefețe la volume din opera lui Ion Ghica, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, M. Sadoveanu, Gh. Brăescu, I. A. Bassarabescu, T. Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, Geo Bogza. G. Dimisianu este opusul criticului paradoxal. Critica lui [...] mizează pe puterea de constrângere a evidenței. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Schițe de critică, București, 1966; Prozatori de azi, București, 1970; Valori
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
DOBROGEA LITERARĂ, revistă apărută la Constanța, bilunar, între 1 aprilie și 1 noiembrie 1925, ca supliment al ziarului „Dobrogea jună”. Din redacție fac parte, între alții, Hortensia Papadat-Bengescu, C. Brătescu, N. Dunăreanu, Al. Gherghel și N. Țimiraș. Publicația urmărea „strângerea energiilor” și reliefarea „notelor locale în sufletul național”, cultivând, cel puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
Papadat-Bengescu, C. Brătescu, N. Dunăreanu, Al. Gherghel și N. Țimiraș. Publicația urmărea „strângerea energiilor” și reliefarea „notelor locale în sufletul național”, cultivând, cel puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa și tot el tălmăcește, din Tristele, poemele Către soție și Către viitorime; se reproduce fotografia statuii lui Ovidiu de la Constanța și se dau informații
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
cinci prozatori de primă mărime, cărora li se aplică cinci abordări net diferențiate: Sadoveanu și arhetipurile îi utilizează pe Jung și pe Northrop Frye; Timpul interior al lui Rebreanu dă o replică autohtonă studiilor lui Georges Poulet asupra timpului uman; Hortensia Papadat-Bengescu la psihanalist aplică freudismul în analiza personajului literar, fiind, până astăzi, cea mai subtilă abordare psihanalitică din cultura noastră, comparabilă cu studiile lui Freud însuși în explicarea unui text literar; Naratologie cu Camil Petrescu pune în evidență implicațiile constituirii
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
Terra e altul. Dar nu poate dovedi nimic. Amintirile deghizate „nu răsar din solicitarea directă a memoriei [...], se iscă din actul de exegeză literară”. Pentru omul timid, de profesie critic literar, „deghizamentul este actul său natural de comportare”. Paginile despre Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Mihai Beniuc reprezintă adjuvante esențiale în înțelegerea operei acelora. Pentru Camil, „autenticitatea constituia mijlocul cel mai simplu de a dărui credibilitate maximă ficțiunii”. Literatura română între cele două războaie mondiale este o operă impunătoare, serioasă
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
și Mircea Vulcănescu; consecvent principiului de reașezare a valorilor, primul (relatează Mircea Eliade) „a executat cu mult brio pe Cezar Petrescu și a fost extrem de dur cu Ionel Teodoreanu, cei mai populari romancieri ai zilei, rezervându-și toate laudele pentru Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu și Mateiu I. Caragiale. Dar Mircea Vulcănescu a arătat în ce sens romanele lui Cezar Petrescu se integrează într-o tradiție literară românească și, ca atare, sunt semnificative, chiar dacă artisticește nu sunt valabile”; au mai conferențiat Haig
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
în literatura veche românească (1520-1743), București, 1975; Vasile Alecsandri-prozator (Profilul memorialistului), București, 1977; Odobescu sau Lectura formelor simbolice, București, 1982; Universul literaturii vechi, Cluj-Napoca, 1994. Ediții: Dimitrie Cantemir, Melanholia neasemuitului Inorog. Povestiri exemplare din „Istoria ieroglifică”, pref. edit., Cluj, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, Sanguine, pref. edit., Cluj, 1973; B. P. Hasdeu, Ioan Vodă cel Cumplit, postfață edit., București, 1978; Ioan Timuș, Ogio-san (Domnișoare), pref. edit., Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Orizonturile vieții în literatură, RL, 1975, 19; Gheorghe Perian, Doina Curticăpeanu
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]