66,853 matches
-
arta contemporană a secolului 21, așa cum se specific în articolulo Art Citiec of the Future“, publicat în “ The Huffington Post“. Al.Florin Țene, scrie în continuare că, împreună cu Iulian Patca și editoarea Voichița Pălăcean-Vereș, membri al Ligii Scriitorilor Români, au hotărât să editeze această antologie. Cartea cuprinde lucrări literare, memorii, eseuri, articole despre locuri cu încărcătură istorică, culturală și științifică, despre personalități care au făcut istorie aici într-o paletă diversă a activităților umane, dedicându-și viața învățământului, promovării culturii, artei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
indicii potrivit cărora domnia sa dirijează campania de distrugere a românismului în Serbia de Nord-Est, el fiind permanent întâlnit în grupurile deocheate din zonă care sunt infestate de morbul puterii, persoanele ce le compun, inși fără carte, suspect de dubioase, fiind hotărâte în octombrie să ajungă, cu orice preț, în Consiliul Național al Minorității Naționale Române (CNMNR). De asemenea, sunt dovezi că dl Nițu susține teza vlahă a minorității naționale române, el participând alături de un alt tânăr diplomat la înființarea unui ONG
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
demersului nostru, acestea (ziarul, revista) prezintă interes în măsura în care sunt dedicate exclusiv unui scop social, nu unui scop comercial. Tot proiecte jurnalistice pot fi considerate și rubricile, domeniile, emisiunile dedicate constant și pe o durată minimă (asupra căreia urmează să ne hotărâm) unei idei, unui adevăr, unui concept, unei descoperiri, unei acțiuni civice etc. Să luăm următorul exemplu: „Jurnalul Național” nu poate fi considerat proiect jurnalistic în perspectiva și termenii hotărâți de UZPR, dar „Mișcarea de Rezistență”, sau Festivalul „Folk You! - Florian
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
UZPR, dar „Mișcarea de Rezistență”, sau Festivalul „Folk You! - Florian Pittiș”, ambele promovate prin „Jurnalul Național” - da. Și unul, și altul sunt concepute și susținute de jurnaliști, cu instrumentele specifice presei. SCOPUL ȘI MODALITATEA Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a hotărât să instituie și să instituționalizeze „proiectul jurnalistic” ca formă de implicare a sa în acțiunile societății civile, dar și ca formă de reabilitare a imaginii jurnalistului român în ochii opiniei publice. Instituirea și instituționalizarea „proiectului jurnalistic” (pornind de la modelul Mihai
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
ca și literatura propriu-zisă, este o formă creativă de manifestare a spiritului uman și că UZPR merită un statut similar cu cel al USR (Uniunea Scriitorilor Români). În scopul realizării celor de mai sus, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a hotărât să acorde premii proiectelor jurnalistice inițiate și susținute de jurnaliști români, membri sau nemembri ai UZPR. Vor fi selectate, pentru nominalizare, proiecte jurnalistice din presa scrisă, radio, televiziune și social-media („blogosfera”). Se vor lua în considerare și proiectele mixte, realizate
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
se vor încheia Jocurile Olimpice de la Soci, Rusia își va scoate mănușile. Și, apoi, a doua întrebare, ce puteți face pentru a ajuta România să intre în Zona Schengen? Pentru că ați spus și în trecut că, până la urmă, statele membre vor hotărî... Întrebare: Legat de aderarea la Schengen, despre care ați spus în trecut că este un obiectiv pe care vreți să-l realizați până la sfârșitul mandatului, v-aș întreba dacă veți face personal vizite la Berlin sau la Haga, pentru a
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
acest acord și că vor să îndeplinească obiectivul asocierii la UE. L-am primit de curând pe domnul prim-ministru Leancă, care mi-a confirmat acest obiectiv; și, acum, continuăm procesul în vederea semnării acordului. Sperăm că autoritățile moldovene să poată hotărî singure, fără presiuni externe, ce vor să facă. Contez pe suveranitatea partenerilor noștri. Nu vreau să fac niciun fel de speculații despre ceea ce alții ar putea să facă. Un lucru este foarte clar: respectăm suveranitatea partenerilor noștri. Dacă o țară
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
mai știind, nu mai pot să vreau mîntuirea. Și cu cît voi îmbătrîni (și va fi atît de repede!) în această literatură și indiferență spirituală, cu atît mai greu îmi va fi să parvin a înțelege ceva. Imposibil, va fi. Hotărăsc să fac, totuși, toate eforturile să rămîn treaz. Voi lupta împotriva tuturor grăsimelor cărnii și ale sufletului. Bătrînețea este grăsime. Indiferența este grăsime. Inerția este grăsime. Moartea e o coborîre în pămînturile grase. Diavolul este grăsime. Burghezia este grăsime (în
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
o pată purpurie, din care s-a dezvoltat apoi întreg romanul. A.V.: Asta-i chestiunea fundamentală pe care mi-am pus-o, mi-am pus-o chiar de când am început să scriu. Și tot în aceeași clipă m-am hotărât să nu mi-o mai pun, fiindcă știam că dacă continuu să mă mai gândesc la chestiunea asta va trebui să nu mă mai opresc. Deci eu nu puteam să continuu să scriu decât dacă mă lăsam purtat complet. Mai
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
cînd a văzut că nu mai este nici o speranță de a redobîndi spațiul lui m-a chemat și mi-a spus că Ťsoluția se află în mîna meať fără să îmi spună ce a decis. în luna martie 1963 a hotărît să înceapă a treia grevă a foamei, care de rîndul acesta i-a fost fatală." Toate acestea sînt fapte cunoscute și comentate de toți biografii lui Voiculescu. Valoarea de noutate a documentului, unul din numeroasele adresate în acea vreme de
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
înfăptuirea unirii provinciei cu restul țării. Odiseea familiei sale (aflată ulterior de scriitor și descrisă cu mare forță de evocare în romanul din 1943, Pe urmele destinului), începe din satul natal, trece prin Buzău, București, Galați și Iași, de unde autoritățile hotărăsc evacuarea refugiaților de diverse naționalități dincolo de Nistru, în Ucraina. Cu smerenie, răbdare și o uimitoare capacitate de adaptare, membrii familiei Cioflec parcurg, cu trenul, apoi cu vaporul, distanțe și rute incredibile: Elisavetgrad, Poltava, Harkov, trec Donul, Samara, Celeabinsk, Kurgan, Omsk
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
Paul Cornea? Un Bătrîn? C'est vite dire! Dacă măsurăm vîrsta omului după tonusul interior și după ritmul activității lui intelectuale, atunci Paul Cornea este orice afară de un ,om bătrîn": a atins punctul cronologic al maximei dezvoltări, dar s-a hotărît să rămînă acolo și, de aceea, pentru mine, el se situează în afara timpului, posesor ,fără vîrstă" al unei înțelepciuni a științei. Punerea între paranteze a cronologiei verificabile devine, în cazul lui Paul Cornea, unicul principiu metodologic acceptabil. Dacă spunem că
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
Joyce, cu cele patru anotimpuri ale existenței avîndu-și, fiecare, bucuriile și tristețile lui. Și, iarăși, la Grădina potecilor ce se bifurcă, parabola lui Borges despre alegerile de tot felul. Ai vrea să pleci, ai vrea să și rămîi. Și te hotărăști să rămîi, cît ți-o îngăduie cele nici două sute de pagini, în lumea complicată a unei cărți de interior, care îmbătrînește ireal de încet.
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
al doilea. - Cioburile ar fi putut să cadă peste cineva în stradă, mai continuă femeia, am avut noroc mare, continuă femeia: puteam să ne pomenim cu cine știe ce pocinog și mai mare! "Norocul mă-ti!", mai scrâșni din dinți Oskar și hotărî să nu mai vorbească, până mâine, nici un cuvânt cu soția. Fără să se uite măcar la ea, cotrobăi în debara, își luă cleștele și o șurubelniță mare și curăță rama de bucățile de sticlă rămase. Apoi măsură și notă cifrele
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
văzu răposata mamă târguindu-se cu un vânzător. Fu atât de mișcat, încât i se făcu rău și căzu lat. - Să nu ne învinovățească pe noi că l-am omorât cu geamul tău! îi șopti la ureche soția. Și el hotărî să nu-i mai vorbească alte trei zile. Geamul acela deveni prilej de senzație și fu exploatat ca atare nu numai de către presă, dar și de către oficialități. Grupuri de istorici, de etnografi, de fizicieni, de juriști gestionau, fiecare conform propriei
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
Paul Diaconescu Inimioara De două zile era nervoasă și nu știa de ce. Poate fiindcă dormise cam prost. Dar în seara asta doamna Marinescu era hotărâtă să se culce de vreme, fără să mai vadă serialul de joi pe care-l urmărea de la începutul anului. Făcu o baie caldă, se spălă la cap și, în timp ce-și usca părul, se gândi să-și facă și
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
ipostaza de critic literar: "Cea mai mare parte a concurenților (cu excepția unuia) au prezentat lucrări în versuri, de factură foarte variată, unii menținîndu-se încă pe linia unei poezii îmbibată de un sentimentalism dulceag, alții arătînd că au înțeles să pornească hotărîți pe drumul unei poezii sănătoase a poporului muncitor, expresia dorinței lor de a participa prin mijloace artistice la lupta clasei muncitoare. Autoritatea criticului se sprijinea pe faptul că el însuși pășise, încă din anul precedent, pe drumul poeziei sănătoase. în
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
a se naște. ascult muzică. this is the road to hell. nimic din tot ce a fost nu mai este la fel. la răspîntii, mă iau după indicatoare: pe aici către dumnezeu, pe aici către soare, pe dincoace către nimic. hotărăsc în ultima clipă. trag de volan, derapez, ies în decor, încerc imposibilul, mă zdrobesc de un nor. aerul, la etajul șapte, e tare. this is the road to hell. muzica se aude, în continuare. * adevărata viață începe abia după ce ai
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
dada, în accepțiunea lui originară — anume "cal", în graiul infantil, și, ulterior, la figurat, "marotă" —, și de paisprezece, de dada-ul cestălalt, adică "denumirea adoptată în 1916 de un grup de scriitori și de artiști potrivnici absurdității vremii lor și hotărîți să pună sub semnul întrebării toate modurile tradiționale de expresie." — De remarcat că locul "calului", la ei, a fost luat de "bicicleta" lui Tzara, obiect prin excelență... călăribil! De vreme ce expresia oui-da e, actualmente, proprie limbajului hazliu și colocvial, — "ba bine
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
poticnire prin viclenia tinereții și puterea sîngelui lor clocotind gata să spargă vinele brațelor lor încă fragede cucerind Cetatea bătrînilor lor cu întregul domeniu văzîndu-i așadar prea mare grija pentru noua bogăție ce va să prospere-ntre ziduri ele au hotărît în sfatul din templul înălțat pe locul în care au așezat piatra Eben-Ezer să-l alunge ca stăpîn al domeniului teamă n-aveau domeniul era bine știut doar neliniștea că dacă totuși vor fi ele cele alungate în cele din
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
alungate în cele din urmă domeniul să rămînă fără fisură neîmpărțit iar tot ce au agonisit pînă aici risipit să nu fie drept mărturie să stea zidirii lor în poem la urechile lui ajunseseră însă toate acestea astfel că atunci hotărî printr-un semn știut și văzut doar de cele în pîrgă să cheme la el în ceas de seară tîrziu din locul ei de pîndă de la marginea marginilor poema apoi ridică podul un țipăt ca al femeii născînd clătină punctul
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
madam Rifca“), izvorâte din dorința discreditării rânduielilor curente („Să șterpelești ouă din toate cuiburile/ și dacă doamnei societăți îi ghiorăie mațele/ și-și ascute dinții...“), ca să ajungă a profera nedeghizate amenințări („Să scuipi pe stăpâni“), epurate cu tact în forma hotărâtă pentru publicare. Ceea ce nu înseamnă că se șterg definitiv orice tendințe de emancipare. Tonalitatea aspră a versurilor pune pe gânduri și atrage atenția asupra unei coincidențe; apăreau concomitent în „Azi“ tălmăcirile lui Zaharia Stancu din Esenin. Un transfer direct de
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
se ocupe în scris de această lucrare și, poate, nici de autorul ei”. Prefața... este deci expresia unei duble năzuințe a autorului: aceea de a conferi esteticii statutul unei științe, asemenea „oricăreia dintre științele naturii și ale spiritului” („m-am hotărît să public o lucrare științifică și nu un manifest” ) și de a formula în același timp o filozofie a artei. O asemenea dublă năzuință - către știință și către filozofie - este proprie - cum am avut prilejul să remarc altă dată - întregii
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
câine - și mă gândeam patetic că meseria asta de director nu e pentru mine, că nu sunt apt nici să primesc porunci fără să explodez și nici să dau comenzi, nu eram croit nici să fac sluj și nici să hotărăsc asupra sorții altora - am adormit târziu, într-o cumplită stare de agitație și, îmi amintesc, în noaptea aceea n-am mai visat ca altădată îngeri. *** Dintr-un carnet de însemnări din epoca aceea, păstrat într-un sertar ascuns și prăfuit
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
remunerat decent dar incomod, grevat de servituți nepotrivite structurii mele păcătoase și o ciosvârtă de catedră de doi bani în schimbul unei libertăți, unei comodități ispititoare dar incerte - cadristul între timp se iritase, mă obișnuisem cu temperamentul lor coleric, „te-ai hotărât?” a mârâit descoperindu-și caninii îmbrăcați în viplă, i-am spus că da, simțeam fiori de gheață pe spinare, bărbatul a scos o hârtiuță din sertar, a iscălit-o, „să mergi la secretariat pentru ștampilă, a lătrat scârbit schițând un
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]