1,474 matches
-
revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au măsurat acest loc, din colțul uliței ce desparte drumul porței cei mari și Ulița cea Mare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu fănar de-a curmeziș pe lângă drumul porței cei mari, până în zidul Curței gospod de lângă ceasornic,... pe care loc fiindcă și dumnealui doftoru vra să facă o spițerie de peatră cu a sa cheltuială pentru odihna de obște”. --Din acest hrisov aflăm multe lucruri noi: că lângă “Curtea gospod” se afla “bașca”, apoi “stâlpul cu fănar” și despre “Ceasornic”, dar nimic despre “spițeria doftorului Fotache”. Iată însă că, după 18 ani, adică la 6 septembrie 1794, doctorul Fotache vinde o bucată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce suntem, trebuie să luăm în seamă doar cele scrise. Uite, spre pildă... Știam că undeva pe lângă Spiridonie a existat Curte domnească, dar nu știam cum s-a ajuns acolo. Din hrisovul lui Alexandru Ioan Calimah voevod, din 3 septembrie 1795, însă, aflăm: “Deci socotind... că... ce mai întăi trebuință de a să pune la cale, pentru ca și domnii să aibe unde să șază și supărare a să lua casăle unora și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii divanului urmează “poronca” măriei sale și întocmesc o anaforă în care spun: “După ce s-au văzut... scrisorile” celor ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru pomenire domn Grigorie Alexandru Ghica voievod, pentru punerea la cale a Academii de aice din... Ieșii, care arată că s-au zidit din temelie lângă Mitropolie, prin a domnii sale cheltuială... îndestulată și cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în Iași, ci și în toată țara de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură și cu fapte bune... Și prin acest al nostru domnesc hrisov hotărâm plată și lefile dascălilor și chiverniselile ucenicilor celor streini” pentru care hotărăște: “Iară pentru douzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală , cu bucătariul și apariul lor prin purtare și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în școală 375 lei, și la vivliothicariul 120 lei, și psaltului 250 lei... Și la această rânduială ci s-au făcut pentru dascalii școlilor, din zioa Sfântului Gheorghii ce vine să înceapă rânduiții epitropi a purta de grijă după hotărârea hrisovului domnii meli”. --De mare laudă este faptul că vodă le-a făcut învățăceilor internat cu cantină, asigurându-le și rechizitele celor “douâzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală, cu bucatariul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
academia avea chiar și un “vivliothicariu”, adică bibliotecar. --Câtă înțelepciune a avut acest voievod! Să mergem mai departe cu scormonirea trecutului... --Și nu va fi fără folos... --De această dată, aflăm că Alexandru Ioan Calimah dă în ianuarie 1797 un hrisov pentru cumpărarea “spre trebuință a consulatului... să nu să mai supere nime cu luare casălor... găsându-să de vânzare casăle dumisale Theodorașco Balș vel vornic ce sânt în Mahalaoa Măjilor la Ulița Mare s-au și cumpărat... dându-i-să bani gata triizăci
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de lei, bani gata”. Acum nu te grăbi să pleci.Mai stai, pentru că mai ai treabă cu doftorul Moisi... Da’ sunt sănătos tun, părinte. Îi fi tu sănătos tun dar pe „doftorul Moisi” ai să-l mai găsești pomenit în hrisovul lui „Io Duca voievod, domn al łării Moldovei” de la 19 noiembrie 1669 (7178), în care se spune: „A venit înaintea noastră...Iane cîntăreț,...și a făcut tocmeală și schimb cu rugătorul nostru Ghedion egumen...de la sfînta mănăstire a celor Trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aibă a-și zidi o biserică de piatră, după putința și starea lor...pe locul acel, unde au fost și mai înainte biserica acea de lemn”. Ei da! Așa parcă mi-ai uns inima cu miere, fiule, pentru că din acest hrisov am văzut mărinimia lui Grigorie Alexandru Ghica voievod! Din nou am rămas surpins de sufletul cald al bătrânului. El însă nu m-a lăsat să meditez prea multă vreme la spusele lui, ci a reluat vorba despre cele ce se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
feredee sunt puși niște oameni anume - meșteri suiulgii - care au grijă ca toate să fie la locul lor... Da, da. Îmi amintesc de cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Voievozii au avut și au mereu grijă de ei.Chiar hrisovul din 20 noiembrie 1756 (7264)al lui Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod dovedește acest lucru. În acest hrisov vodă spune că cei doi frați „s-au arătat cu vrednici slujbe...la apa haznalelor, asemine și la multi lucruri ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Da, da. Îmi amintesc de cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Voievozii au avut și au mereu grijă de ei.Chiar hrisovul din 20 noiembrie 1756 (7264)al lui Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod dovedește acest lucru. În acest hrisov vodă spune că cei doi frați „s-au arătat cu vrednici slujbe...la apa haznalelor, asemine și la multi lucruri ce au făcut domniia mea, cînd s-au rădicat curtea domnească și firideul dispre doamna, iată dară că, pentru slujba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dinaintea porții sfintei mănăstiri,...numai peste Ulița Mare, și alături cu o pivniță ce este despre capul Podului Vechiu, pentru care locu ne-au poftitu numitul egumen Neofitu,...să facem schimbu...Pentru aceea, iată că noi încă am datu trei hrisoave domnești ce au fostu la mîna noastră...Așijdere și noao...ne-au datu...un zapis de cumpărătură pre acel loc de școale de la răposatul Vasile voievod”. Acum îs lămurit, părinte, de unde până unde a ajuns mănăstirea Trei Ierarhi stăpînă pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dacă-i așa, atunci să nu întârziem o clipă. Hai să coborâm fuguța până sub iazul domnesc și am să-ți arăt locul unde are casă și dugheană Petrea sârbu. Loc dăruit de Grigorie Ioan Calimah voievod. Mi-am amintit hrisovul lui vodă din 16 septembrie 1762 (7271), în care, se arată: „Facem știre cu această carte a domniei mele...că...am făcut milă cu Petre sârbu, carele fiind om strein și căsătorindu-să aicea în țară și așăzîndu-să ca unul din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și abia apoi am vorbit: De ce se cheamă această uliță Podul Spânzurătorilor? Apoi am mai vorbit noi de asta, fiule, dar nu am spus că spânzurătorile erau așezate „la capătul ...de sus” al Podului Spânzurătorilor, fapt ce se vede din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum, dacă nu ți-i cu supărare, fiule, spune-mi cum s-a numit înainte această uliță? Întâi trebuie să spun că lângă „Poarta din gios” a Curții domnești se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
foc, iar pe cenușa rezultată s-a ridicat o cruce ce este știută ca fiind „Crucea lui Ferentz”. În timp ce depănăm acestea, privesc cu interes la casa și dugheana lui Petre sârbul, iar bătrânul mă face atent: Trebuie să știi că hrisovul lui Ioan Grigorie Calimah vodă a fost întărit și de Grigorie Alexandru Ghica voievod. Știu asta. Dacă nu aș ști, aș mai îndrăzni să stau pe lângă sfinția ta? Ca drept dovadă, ascultă ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în cartea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
biserici sau mănăstiri au fost zidite abia după ce vodă a dăruit ctitorului un loc pentru aceasta. Îmi amintesc de asemenea fapte, părinte. Dacă-i așa, atunci spune-mi care ar fi cea mai veche danie despre care ai citit în hrisoavele domnești? Poate or fi fost și altele, dar de una îmi aduc aminte sigur. Văd că ai început să te încălzești. Așa te vreau, fiule! Ia să auzim noi ce spune hrisovul de care îți amintești. Actul este scris la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai veche danie despre care ai citit în hrisoavele domnești? Poate or fi fost și altele, dar de una îmi aduc aminte sigur. Văd că ai început să te încălzești. Așa te vreau, fiule! Ia să auzim noi ce spune hrisovul de care îți amintești. Actul este scris la 1434 (6942) mai 25 și în el se spune: „Noi Ștefan voievod, domn al łării Moldovii,... i-am dat acestui adevărat popă Ioil o pustie, la Cârligătura, unde este fântâna de lângă Balosin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și în el se spune: „Noi Ștefan voievod, domn al łării Moldovii,... i-am dat acestui adevărat popă Ioil o pustie, la Cârligătura, unde este fântâna de lângă Balosin, peste Diba, să-și facă mănăstire”. În timp ce eu declam cele scrise în hrisov, bătrânul mă urmărește cu ochii mijiți de parcă nu i-ar veni a crede ce spun. El însă ticluia o nouă întrebare și nu a întârziat să o pună: Despre care Ștefan e vorba aici, dragule? Păi acest Ștefan al II
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
risipit, și apoi al Galatei din Deal, pe care o vedem și astăzi, a dăruit locul pe care Melentie Balica a ridicat mănăstirea Frumoasa. În virtutea acestui fapt, Frumoasa a purtat - o vreme - numele de Galata de Gios, nume întâlnit în hrisoavele domnești. Frumoasa i s-a spus după 1723, an în care un călugăr îl însemnează - în grecește - pe o Evanghelie a mănăstirii. Între timp însă mănăstirea a purtat și numele de Balica, după numele ctitorului. Aș mai spune că și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Hadâmbul, cum i se mai spune astăzi, a fost zidită tot pe un loc dăruit de un voievod ctitorului Iane Hadâmbul, care a ridicat-o în 1659. Cine a fost acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul de danie de la 1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al łării Moldovii,... am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ascultam pe călugăr gândind totuși că același voievod avea o adâncă înțelegere asupra învățăturii. Așa că mai-mai să-l iert pentru cele spuse mai devreme, împărtășindu-mi gândul și bătrânului. Sfinția ta știe prea bine că acest voievod, așa cum spune în hrisovul din 20 februarie 1735 (7243), era un iubitor de școală. Este drept, dar pe vorbe nu te pot crede. Dacă îmi și dovedești acest lucru, atunci toate-s la locul lor. Iaca ce spune vodă: „De acum înainte sfânta Mitropoliia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia și la sfârșitul hrisovului spune: „Și această milă să fie nestrămutată în veci”. Ia să vedem dacă știi ce se mai petrecea în anul 1761, an în care se punea piatra de temelie a Mitropoliei Vechi cu hramul Sfântul Gheorghe? Cred că știu, sfințite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scrie la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen de la... mănăstire Galata... să aibă a lua mortasipie de pe vitele ce s-or vindi la vreme iarmaroacelor ce să fac la Târgușor, după hrisoavele domnești... Într-alt chip să nu fie”. Afară de discordia pe care o avea cu mănăstirea Frumoasa, peste mănăstirea Galata din Deal a mai dat o nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de grijă a „rugătorilor noștri”, s-a întâmplat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care o avea cu mănăstirea Frumoasa, peste mănăstirea Galata din Deal a mai dat o nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de grijă a „rugătorilor noștri”, s-a întâmplat „ardere de foc” înăuntrul mănăstirii Galata. Asta o aflăm din hrisovul domnesc de la 19 octombrie 1762 (7271), în care se spune: „Facem știre cu acest hrisov al domniei mele... de vreme ce la sfânta... mănăstire Galata... s-au întâmplat înăuntrul bisericii ardere de foc, de au ars atât catapeteazma de sus și până
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de grijă a „rugătorilor noștri”, s-a întâmplat „ardere de foc” înăuntrul mănăstirii Galata. Asta o aflăm din hrisovul domnesc de la 19 octombrie 1762 (7271), în care se spune: „Facem știre cu acest hrisov al domniei mele... de vreme ce la sfânta... mănăstire Galata... s-au întâmplat înăuntrul bisericii ardere de foc, de au ars atât catapeteazma de sus și până gios, cât și toate sfintele vase, și veșmintele ce au avut, cu totul s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]