513 matches
-
iugoslav, nu odată au fost adresate critici Bucureștiului.178 Această aveau loc în contextul în care, cu ocazia Congresului PCUS organizat la Moscova, în 1960, când s-a dat citire pasajului privind "revizionismul iugoslav, delegații dădeau din picioare, fluierau și huiduiau."179 RPR, ca tară condusă de un partid muncitoresc (comunist) nu putea să facă abstracție de aversiunea care urma să o aducă poziția adoptată în aprilie 1958 de către UCI în cadrul partidelor comuniste din lagăr și Chină și, chiar dacă avea un
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
-te numai cumcă tu prețuiești acele Mari calități s-alese (numește-le cum vrei), C-o frază lingușește deșertăciunea lor Și pe-umeri te vor duce, sacrificând averea, Viața pentru tine. Dar spune-li-adevărul: Te-or răstigni pe cruce, te-or huidui cu pietre Și te vei stinge mizer de nimenea jălit. Se vede Că puteau șireții ca să găsească-n viață Alt preț decât acela să-și împlinească pofte Pe sama altor... Apoi este și drept, cuminte, Ca proști să ducă greul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Fii dinainte sigur, la rele el urma-va, Cu sânge și cenușă pământul presăra-va. Ferește-te de una:... Să te ferească ceriul Ca-ntr-un moment de-uitare să li spui adevărul... Te-or răstigni pe cruce, te-or huidui cu pietre, Vor risipi cenușa iubitei tale vetre. Și te vei stinge mizer... de nimenea jălit... Nu vezi ce drept e astfel? Ce bine e-mpărțit Pămîntul? - Proști de-o parte, de alta cei șireți Și patimelor rele aceștiia dau preț
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au spus că nici în ruptul capului nu pot fi de acord cu un astfel de furt pe față și au făcut semn echipei să părăsească terenul în semn de protest. Unde ați mai pomenit așa ceva? Tribunele au reînceput să huiduiască, o parte abandonul Stelei, cealaltă parte pe jucătorii dinamoviști care zăceau trîntiți pe gazon. Pînă la urmă toată lumea a trebuit să-și ia tălpășița, cazul urma să fie rezolvat la comisii. Ei, și cînd spiritele păreau că se potolesc și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că omul nu poate fi slugă la doi stăpâni. La o lectură de la Cody’s, în Berkeley, cineva din publicul altfel respectuos îl întrebă cum răspundea insinuării din presă că studiile lui de caz personalizate ar încălca etica profesională. Publicul huidui întrebarea, însă cu o încântare mascată. Weber bâlbâi un răspuns care altădată era automat: creierul nu era o mașinărie, nici un motor de mașină, nici un computer. Descrierile pur funcționale ascundeau la fel de multe pe cât dezvăluiau. Nu puteai înțelege nici un creier individual fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și răcoroasă, pe care trebuia s-o străbatem. Dincolo de ea, era foarte multă lumină. Sanowsky tocmai ieșea dincolo, era ca la cinema, când unul se ridică în picioare și îi vezi umbra jucând pe ecran. Atunci publicul fluieră și îl huiduie, însă aici umbra lui Sanowsky era tot ce aveam. Când ușile s-au deschis, lăsându-l să treacă, am auzit zgomotul străzii: claxoane americane și voci spaniole. Pe urmă ușa s-a închis în spatele lui și înăuntru s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Pleci cu Învățătoarea pe câmp, În lungul căii ferate, și acolo, În dreptul unei căpițe de fân o Îmbrățișezi, și ea se lasă moale În brațele tale și ți se dăruiește pe loc. Fânul uscat Îi Înțeapă pulpele, locomotiva șuieră și huiduie, aruncă În voi cu cotoare de măr, cu sticle, cu bucăți de pâine, dar sunteți destul de departe, puțin Îți pasă, te bucuri doar că femeia aceea Îți Înțelege durerea și neputința, și rămâneți În continuare Îmbrățișați Într-un lung sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de respect față de public ; dar Alagna a acuzat publicul de lipsă de respect față de el! Și-atunci? Unde-i Solomon să spună că ambii au dreptate? Am asistat, nu o dată, la asemenea dezacorduri : unii-și dau sufletul pe scenă, alții huiduie, chirăie și rîgÎie În stal. Ce-i de făcut? CÎteodată, actorii se opreau din declamat și făceau morală publicului. CÎnd o făceau cu tact & pricepere, publicul prost era Îngenuncheat ; cînd nu, spectatorii marcau noi puncte În „poarta adversarului”... În Antichitate
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
p.182), Îi spunea Elenei Șavrova:”... Nu e nimic deosebit.În ansamblu, aș zice că sunt un dramaturg mediocru” (nov.1895). Ca și În cazul piesei Ivanov, premiera Pescărușului a fost o cădere :”...publicul a izbucnit În rîs, apoi a huiduit și a fluierat.La finele primului act, cîteva aplauze slabe s-au pierdut În strigătele de protest. În actul al doilea, harababura devenise asurzitoare.[...] Dezorien tați, paralizați, pierduți, actorii Își uitau rolul și jucau În gol. [...] Toți erau de părere
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
poți bate cu el ca un bou. Sau ca o maimuță care dă cu laba ca să șteargă luna de pe oglinda apei. Răul există. E înduioșător de primitiv să-l delimitezi, să-l izolezi, să-l arăți cu degetul, să-l huiduiești cu ipocrizie, să-i arăți fața în ziare și să i-o hulești la televizor, să-l bagi la închisoare, să-l schingiuiești, să-l electrocutezi, să-l omori în chinuri cumplite. Răul e aici, face parte din noi, se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pășind foarte demn, exact așa cum se va Îndrepta spre propria-i moarte, În Atena, când va fi executat pentru pierderea războiului. Pe chei, guvernatorul civil grec, Aristides Sterghiades, se urcă Într-o șalupă care să-l scoată din oraș. Mulțimea huiduie și-l batjocorește, amenințând cu pumnul. Generalul Hajienestis privește scena cu calm. Mulțimea obturează vederea spre mal și spre cafeneaua sa preferată. Nu vede decât marchiza cinematografului la care, cu zece zile Înainte, fusese să vadă Le Tango de la Mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cârciumi. Atunci era jale. Jale mare. Mii de bărbați, cei mai mulți tuciurii (mai tuciurii decât plăvanul ăla, Damaschin, care avea pielea de cacao), se simțeau deodată înșelați de iubita lor cu nume băiețos, Rapid, și începeau să fluiere, să înjure, să huiduie, să amenințe și să blesteme, încât mă temeam (eu, nu și tata) că o să pună foc, o să-și pună capăt zilelor sau o să pună mâna pe răngi. Și nu m-am temut degeaba. Într-o duminică dimineața, însorită, veselă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
niște marionete uriașe, sunt puse până la a se masturba în fața unui Hans Sachs cu mâinile legate, ceea ce ar da imaginea parodică a disputei dintre cei vechi și moderni. Katharina Wagner nu pare să dea înapoi, răspunzând ziariștilor că a fi huiduit face parte din caietul de sarcini al unui director. Alți critici vorbesc mai indulgenți de „umor, parodie și deriziune“. Cert este că pretendenta la funcția de director al Festivalului a fost huiduită și aplaudată în același timp; după opinia unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
să dea înapoi, răspunzând ziariștilor că a fi huiduit face parte din caietul de sarcini al unui director. Alți critici vorbesc mai indulgenți de „umor, parodie și deriziune“. Cert este că pretendenta la funcția de director al Festivalului a fost huiduită și aplaudată în același timp; după opinia unui cronicar de la britanicul „The Telegraph“, cantitatea ar fi fost aproape egală, poate cu un spor neînsemnat de huiduieli. Că drama comică a lui Wagner a fost bulversată, aproape că nu interesează pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
e democrație, nu poți spune că cei care au acum 30-50 de ani au făcut crime, ca în 89 erau copii, în liceu sau facultate, nu vezi că trăiți cu noi și când Băselu a vorbit de condamnarea comunismului au huiduit, Iliescu e președinte de onoare, om bun, a fost și la noi prim secretar, punctul 8 de la Timișoara, a căzut. CDR s-a desființat, PNȚcd nu există, Emil nu a mai candidat și nu e băsist, e la Antenă, nu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
său pe podea. După câteva zile de delir la spital, Ruletistul își reluă viața obișnuită. Mi-e greu să uit chipul său torturat zăcând cu fața în sus pe covorul de Buhara de la picioarele lăzii. Altădată, ruletistii care scăpau erau huiduiți, uneori și bătuți de acționarii disperați; acum însă, amicul meu era aplaudat ca o mare vedetă de cinema, corpul său cufundat în inconștiență era înconjurat cu venerație. Fete tinere se-nghesuiau spre el plângând isteric și erau fericite dacă îl
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ar fi să apară pe ecran doamna Stela Popescu sau Arșinel sau alte multe ADEVĂRATE VEDETE alături de "asemenea vedete"?!; cu toate că s-a Încercat și asta. Nu credeți că românul cu bunul său simț conservator va ști să aplaude sau să huiduie?! Să credeți pentru că "simplul cetățean" are simțul bunului gust chiar foarte dezvoltat. Dar să continuăm cu OTVul. Aici, cei interesați, puteau să asiste la o lecție de psihologie bine fundamentată și cu rezultate benefice pentru cei ce o aplicau, susținută
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mână mai repede, mai repede, strigai tu, și ea se ghemuise pe bancheta din față, coșul era tras, dar, degeaba, ei tot o vedeau. Și cum mai amenințau cu bastoanele ! Mână, birjar, mai repede, mai repede, strigai tu, și ei huiduiau ! Au și lovit cu bastoanele în trăsură, te rog să-ți astupi urechile, mi-ai spus, și, la un moment dat, ceva tare s-a izbit de coșul trăsurii, vai, ce-am țipat ! Soyez tranquille, mi-ai spus, il n
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
explodeze ca un balon cu heliu. Cel dinainte era un băiețel ciudat și păros al cărui număr era alcătuit aproape în totalitate din imitații din Beavis și Butthead. Audiența fusese neiertătoare. În timp ce urlau „Huo, dă-te jos de pe scenă“ și huiduiau, inima lui Ashling se strângea pentru Ted. Apoi a venit rândul lui. Ashling și Joy și-au strâns mâinile ca niște părinți mândri, dar, în mod firesc, emoționați. În câteva secunde, mâinile lor au devenit atât de alunecoase din cauza transpirației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a ajutat cândva să triumfe în lupta împotriva vechilor divinități și să dobândească astfel tronul ceresc. Ingratitudinea oamenilor față de cel care le-a adus focul apare și la Alexandru Philippide în poemul Izgonirea lui Prometeu din volumul Aur sterp (1922). Huiduit de muritorii pentru care s-a sacrificat altădată, titanul se revoltă împotriva foștilor săi protejați ca și împotriva zeului suprem sfidat de dragul acestora. El își rupe lanțurile, sugrumă vulturul și se aruncă în flăcările astrului ceresc, nu înainte de a le
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
studentelor și le-a legat între ele cu sârmă, blocându-le cu o bară transversală. Mulțimea s-a adunat să urmărească spectacolul unei duzini de femei stânjenite care încearcă să iasă din încurcătură, să plece cât mai repede. Fluieră și huiduie veselindu-se când una din ele cedează și încalecă pe bicicletă „ca un bărbat“. Foarte bine, băieți! strigă o gașcă de indivizi în jachete și pantaloni de crichet, formând un grup compact, marcați de veselia momentului, de comicul situației. Jonathan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îi îndeamnă pe turiști să vadă Turnul Eiffel, să meargă să vadă Teatrul Huchette și Ionesco. A devenit un monument, o curiozitate, mai mult decât Comedia Franceză. Vă deranjează această faimă „comercială“? Deloc. Mai ales că la început am fost huiduiți. Păream niște nebuni care puneau în scenă tot felul de bazaconii. Se dovedește că am avut dreptate. Acum ne luăm revanșa. Au fost oameni care m-au numit „țicnit“, un măscărici al artelor: acest măscărici a avut intuiția să descopere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
p.; ,, Lumea în care trăim”, București, Editurile Universalia, 2002, 914 p.; ,,Cărțile schimbării”, București, Editurile Universalia, 2002, 740 p. etc. Venit la Vaslui, în campanie electorală, în cadrul unei manifestări la Casa de Cultură, prof. univ. dr. Emil Constantinescu a fost huiduit serios, chiar dacă organizatorii s-au străduit să-i asigure ordine și liniște. L-a impresionat că atunci când am realizat transmisia în direct la TV.V. s-a făcut liniște, liniște, și a comunicat ce credea adecvat momentului. ,,Dom’ profesor, dar ai
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
corectă ar fi: ce au făcut guvernul și Parlamentul ca acea condamnare să aibă rezultate concrete? Ce a făcut guvernul nu știu, dar membrii Parlamentului au acționat cum au crezut de cuviință în momentul citirii raportului amintit: fie l-au huiduit pe cel ce condamna comunismul într-un cadru oficial, fie au tăcut laș ori interesat. ...Aș mai avea câte ceva de spus, dar rămâne pe săptămâna viitoare. Până atunci poate îmi găsesc și bârna din ochi. LA LOC teleCOMANDA Efectul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
pasive“. Bătând din palme, Polster mi-a explicat motivul acestui exercițiu, ca primă parte a unui test. Singurul elev care știa deja să deseneze - „Sascha cu femeia sa dinamică“ - a fost rugat să pozeze. Când ceilalți băieți au Început să huiduie, el și-a ridicat mâna. Nu era cazul să creadă că mă bucuram de un privilegiu. Cam neîndemânatic, Polster s-a cățărat pe gratiile de la geam. Nedumiriți, l-am urmărit cum a desfăcut una dintre draperii și a coborât cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]