445 matches
-
cephalica") și pe unde ajunge superficial în dreptul procesului coracoid, ramura acromială a arterei toracoacromiale ("Ramus acromialis arteriae thoracoacromialis"). Vârful mușchiului deltoid se prinde pe tuberozitatea deltoidiană, iar baza răspunde liniei de inserție a trapezului. La trecerea peste tuberculul mare al humerusului fața profundă a mușchiului deltoid este separată de articulația scapulohumerală prin bursa subdeltoidiană ("Bursa subdeltoidea"), care este constantă și comunică adesea cu bursa subacromială ("Bursa subacromialis"), aflată între acromion și ligamentul coracoacromial, pe de o parte, și capsula articulației, pe
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
făcându-se prin bascularea scapulei. În paralizia mușchiului deltoid, umărul este căzut, luând aspectul de "umăr în epolet", brațul atârnă flasc și balant de-a lungul trunchiului, iar capsula articulară este relaxată, ceea ce poate duce la luxații și subluxații ale humerusului în articulația umărului.
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
pronator rotund ia naștere prin două fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
Falconiformes", "Psittacidae" etc.). Când remigele secundare sunt complete avem de-a face cu fenomenul numit cvintocubitalism (quintocubitalism) sau eutaxie (la "Piciformes", "Passeriformes" etc.). Remigele terțiare sau remigele scapulare sunt inserate pe marginea posterioară a stilopodului (brațului) de-a lungul osului humerus, acoperind umărul și partea superioară a spatelui. Ele nu se pot distinge de cele secundare decât la zburătoarele mari. Remigele policiare sau remigele policarului sunt niște pene mărunte, tari, care se inserează în lungul oasele corespunzătoare primului deget al autopodului
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
superior cuprins între cot și umăr. Brațul este limitat superior de centura scapulară și inferior se continuă cu antebrațul. Absența congenitală a brațelor se numește "abrahie". Din punct de vedere al componenței osoase, brațul este alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
cuprins între cot și umăr. Brațul este limitat superior de centura scapulară și inferior se continuă cu antebrațul. Absența congenitală a brațelor se numește "abrahie". Din punct de vedere al componenței osoase, brațul este alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
a brațelor se numește "abrahie". Din punct de vedere al componenței osoase, brațul este alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
numește "abrahie". Din punct de vedere al componenței osoase, brațul este alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă, radială, olecraniană. Sunt
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă, radială, olecraniană. Sunt împărțiți în mușchii regiunii anterioare și mușchii regiunii posterioare. Mușchii regiunii
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă, radială, olecraniană. Sunt împărțiți în mușchii regiunii anterioare și mușchii regiunii posterioare. Mușchii regiunii anterioare sunt inervați de nervul musculocutan și sunt următorii: Mușchii regiunii posterioare
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă, radială, olecraniană. Sunt împărțiți în mușchii regiunii anterioare și mușchii regiunii posterioare. Mușchii regiunii anterioare sunt inervați de nervul musculocutan și sunt următorii: Mușchii regiunii posterioare a brațului sunt inervați
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. La umăr, tendoanele bicepsului brahial sunt situate în axilă: tendonul capului lung trece prin cavitatea articulară a articulației umărului între capul humerusului și capsulă, fiind învelit de o prelungire sinovială, teaca tendonului intertubercular ("Vagina synovialis intertubercularis"); tendonul capului scurt, lateral de mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), vine în raport cu peretele posterior al axilei, iar anterior este acoperit de peretele anterior al acestei regiuni. În
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
rotundul mare (Musculus teres major) este un mușchi al umărului așezat pe partea posterioară a toracelui. Are o formă dreptunghiulară. Este un mușchi alungit, voluminos și puternic, care se întinde de la unghiul inferior al scapulei, până la creasta tuberculului mic al humerusului. Are originea medial pe unghiul inferior al scapulei ("Angulus inferior scapulae") și pe marginea laterală a scapulei ("Margo lateralis scapula") în jumătatea ei inferioară și pe septurile care îi separă de mușchiul infraspinos ("Musculus infraspinatus") și mușchiul rotund mic ("Musculus
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
infraspinatus") și mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") și are fibre inserate și pe fața profundă a fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
fasciei infraspinoase ("Fascia infraspinata"). Fibrele musculare merg în sus, anterior și lateral, și se termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului ("Crista tuberculi minoris"). Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o bursă sinovială. Marginile
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") peretele posterior a bazei axilei. Între marginea inferioară a mușchiului rotund mare, humerus și capul lung al mușchiului triceps ("Caput longum musculi bicipitis brachii") se găsește spațiul rondohumerotricipital sau trigonul humerorondotricipital (în engleză "triangular interval") prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahiala profunda ("Arteria profunda brachii"). Marginea superioară a mușchiului
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
trigonul humerorondotricipital (în engleză "triangular interval") prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahiala profunda ("Arteria profunda brachii"). Marginea superioară a mușchiului este separată de mușchiul rotund mic ("Musculus teres minor") printr-un spațiu triunghiular cu baza la humerus numit triunghiul birondohumerotricipital (în franceză "espace omo-huméral", în engleză "axillary space"). Acest triunghi este divizat în două porțiuni de capul lung al tricepsului: Fața posterioară a mușchiului rotund mare este acoperită de mușchiului dorsal mare și piele. Fața anterioară a
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
și un rotator intern (medial) al brațului și este sinergic cu mușchiul dorsal mare și antagonist cu mușchiul deltoid. Imprimă brațului și o ușoară mișcare de retropulsie: o mișcarea de "a pune mâinile la spate". Când ia punctul fix pe humerus, basculează lateral unghiul inferior al scapulei, ducând scapula în sus și înainte.
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
coracoideus") al scapulei, unde se inseră printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului ("Caput breve musculi bicipitis brachii"), pe vârful procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos și se fixează pe porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului ("Facies anteromedialis humeri") și a marginii mediale a humerusului ("Margo medialis humeri"), unde se află o impresiune rugoasă (impresiunea coracoidiană) , inferior de creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris"). În treimea superioară a brațului are raporturi identice cu cele ale mușchiului
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
comun cu al capului scurt al bicepsului ("Caput breve musculi bicipitis brachii"), pe vârful procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos și se fixează pe porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului ("Facies anteromedialis humeri") și a marginii mediale a humerusului ("Margo medialis humeri"), unde se află o impresiune rugoasă (impresiunea coracoidiană) , inferior de creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris"). În treimea superioară a brațului are raporturi identice cu cele ale mușchiului biceps ("Musculus biceps brachii") și este acoperit de mușchiul
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și acoperă mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"), mușchiul dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") și mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). În treimea mijlocie a brațului este acoperit de mușchiul biceps ("Musculus biceps brachii") și acoperă humerusul. Situat în bună parte în axilă, el are câteva raporturi principale: medial cu mănunchiul vasculo-nervos axilar: artera humerală ("Arteria brachialis"), nervul median ("Nervus medianus"), nervul ulnar ("Nervus ulnaris") și nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"); lateral vine în raport cu capul scurt al bicepsului
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
(Musculus brachialis) este un mușchi puternic, lung, turtit antero-posterior, situat în partea anterioară și inferioară a brațului, sub biceps; el dă lărgimea brațului în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
dă lărgimea brațului în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Între mușchiul brahioradial și mușchiul brahial trec nervul radial ("Nervus radialis"), artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Fața posterioară a mușchiului brahial acoperă humerusul și fața anterioară a articulației cotului peste care trece. Tendonul de inserție acoperă anterior articulația cotului. Este inervat de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus") (neuromer C—C), mai rar din nervul radial ("Nervus radialis"). Este cel mai puternic flexor al antebrațului
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
digitorum communis) este un mușchi lung fusiform care se găsește pe partea laterală a feței posterioare a antebrațului. Este mușchiul cel mai lateral din stratul superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]