2,402 matches
-
botanică din Iași august , Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică noiembrie, Sala Victoria, Iași Frescă în timp - Expoziție de artă plastică Pictură, grafică, artă decorativă, sculptură 1980 In colaborare cu lectorul Dumitru Căileanu a organizat la Gura Humorului, Tabăra de creație pentru sculptură, cu studenții din anul I Decembrie, Sala Victoria Anuala 1980 Expoziție de artă plastică, pictură, sculptură, grafică, arte decorative 1981 Vaslui, Casa de cultură Expoziție de Artă plastică Participă cu lucrările Adolescentă și Galerie sportivă
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
hîș kingdom among two unworthy daughters while disiheriting Cordelia, hîș youngest daughter, who loves hîm but refuses to flatter hîm. Hîș hypocritical daughters Goneril and Regan later refuse to honor the terms and conditions of their inheritance and refuse to humor their father, who wants to retain hîș royal retinue and who demands to be treated like a king, even though he has given away all of hîș power and authority. No tragic hero has ever made a graver error în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în continuare mândru că am trăit și eu acele momente înălțătoare alături de acest popor care acum este din ce în ce mai umilit de oricine i se scoală peste noapte vreo idee. Eram atunci militar în termen într-o unitate de infanterie de la Gura Humorului și tocmai începusem de câteva zile școala de gradați. În noaptea de 19 spre 20 august, cred că era pe la trei sau patru noaptea, când ni s-a dat alarma și pe platoul de adunare, colonelul ne-a vorbit despre
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să înfățișeze în operele lor realitatea înconjurătoare, apelează la modalități încifrate de exprimare, la "vorbitul în dodii" cum spune Monica Lovinescu: "Vorbim în dodii să ne înțeleagă prietenii și să nu ne audă dușmanii. Nu era lipsit de un anumit humor sinistru și reproșul de "încifrare" care bântuia în ultimul timp prin presa literară. Dar ce altceva decât o permanentă "încifrare" a fost viața cotidiană în ultimul sfert de veac în România?"303. În țară vorbesc deschis doar eroii și martirii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
când pelerinul-student veghease acolo "pe fânul clopotniței în care a dormit tânărul Eminescu". Într-un concis prolog, Prinos la Putna, se schițează sensul noii panorame: "Ea (Putna) este modelul pentru întreaga Moldovă, tiparul, înainte de a fi fost Mănăstirea Neamțu, Voronețul, Humorul, Sucevița, Moldovița, Dobrovățul, Stănileștii, Arbore, Căpriana și celelalte. Aici la Putna s-a săvârșit cea dintâi frumusețe românească deplină de măreția Bizanțului sau a Evului Mediu european după Curtea de Argeș a Basarabilor, rămasă permanență o jumătate de mileniu până la noi". Lăcașul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pomană! Noi îi spunem... îi vorbim... și el, în loc să ne asculte, vorbește cu Ovidiu! Octav: Și ai dreptate, Ovidiu, trebuie să înțeleg... realitatea nu e totuna cu închipuirile noastre... Așa e... Marieta: Așa, dă-i 'nainte! Octav: (între oboseală și humor) Mamă, am hotărît... Nu te mai trimit la mănăstire... Tu ești în stare să înnebunești toți călugării... și călugărițele... și chiliile... și clopotele... Te las în lume... și fii așa cum ești... Marieta: Știi ce? N-o mai fă pe deșteptul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de prezența pe malurile apei a vegetației de paltin. Există mai multe localități, care se află în această situație, cunoscute fiind denumiri ca Paltin, Păltinata (de pe Valea Trotușului), Păltiniș (cunoscuta stațiune turistică de lângă Sibiu), Păltineasa și Păltinoasa (lângă orașul Gura Humorului, din județul Suceava). Et.: ap. paltin d. lat. platanus + suf. colectiv -iș. PIETRICICA, culme subcarpatică, situată între văile râurilor Bistrița, Trotuș și Tazlău (586 m. înălțime și 35 km. lungime). A fost cunoscută și cu numele Culmea Tazlăului și Pietricica
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
un rezultat exclusiv al "junglei" în care trăiește, ci dimpotrivă, el însuși determină acest mediu, îl creează. Cele patru capitole ale studiului au ca tematică: determinarea cauzală a "senzaționalului" memoriei la Creangă; felul de a povesti și inspirația prozei sale; humorul; portretul și filosofia de viață. Iorga își explică în altă parte modalitatea de lucru, în transpunerea "noii critici" aflate atunci în voga epocii: "Artistul trebuie să fie deosebit în același timp și superior mediului; a doua însușire singură nu-l
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de Iorga în proza lui Creangă, fapt ce-i permite să-l situeze în primplanul literaturii noastre moderne: "Nici unul din humoriștii noștri moderni n-a avut ca dânsul darul înnăscut de a lega la un loc, într-o capodoperă de humor, limba cea mai comică posibilă în care un singur cuvânt pus bine e de ajuns ca să producă impresia dorită de dânsul, cu schimonosirea ce trebuie adusă realității pentru a deveni ridiculă". Întreg demersul exegetic tinde spre o atare concluzie: "rezumat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
favorabilă asigurată scriitorului în fișa ce-i este consacrată. Creangă e văzut aici ca o "fire independentă", îndepărtat din lumea clerului pentru aplecările spre "pușcă și teatru", iar în povești se remarcă prin "noutatea dialogului", "hazul graiului moldovenesc", "un extraordinar humor", "naturaleță a dialogului vioi și mucalit", "un scriitor popular având toate însușirile genului", schimbându-și brusc epica în Moș Nichifor Coțcarul și Amintiri, "în stilul lui Rabelais din Pantagruel", cu viziuni "de un enorm comic" și galeria unor "drăcoși de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fiului de țeran de supt muntele Neamțului, pe care n-o stricaseră, și n-o putuseră măcar amesteca, anii de școală, ucenicia de seminariu, rostul bisericesc și ocupația zilnică și, puțin și silnică, la școala lui primară, iscodește scenele, de humor..." E. Lovinescu năzuia la "definiții" date scriitorilor, G. Călinescu închipuia ficțiuni pe seama lor, iar mai nou N. Manolescu vrea să surprindă "imaginea" unui autor, adică sinteza întregii sale receptări critice. Tehnica de a crea imagini a fost una din pasiunile
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
trebuie notată o rară ascuțime de sensibilitate), dar de a pătrunde în alte zone sufletești, mai grave, mai complexe, și de a ni le face cunoscute cu o preciziune analitică extremă. Aceeași poezie amară a vieții, aceeași oboseală tragică, același humor făcut din elemente ingenue și grotești, același realism minuțios contrastând cu același simț al fantasticului și al visului toate marile calități inițiale se găseau în Inimile cicatrizate. Cred doar că li se adăuga de astă dată un efort mai strâns
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
page=16 http://www.adhd.ro/RO ADHD Content 1.jsp?page=14 http://www automatismromania.ro http://w.w.w.articole.famouswhy.ro/integrarea copiilor cu deficiente senzoriale multiple/ În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România, Aurel Stan • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 143, mai 2009, nr. 5, p. 27-29. Șerban Foarță, Iolanda Malamen. Cozerii în lila. Iași: Eis Art, 2008. SOROHAN, Elvira. Estetica grotescului. În: Vitraliu (Bacău), 17, nov. 2009, nr. 3-4, p. 5. SOROHAN, Elvira. Humorul ca artă de a trăi. În: Convorbiri literare, 142, febr. 2009, nr. 2, p. 31-34. Harald Höffding. Humorul ca sentiment vital. Traducere din limba germană de Val Panaitescu. SOROHAN, Elvira. I.D. Sîrbu. Date pentru un muzeu de literatură. În: Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în lila. Iași: Eis Art, 2008. SOROHAN, Elvira. Estetica grotescului. În: Vitraliu (Bacău), 17, nov. 2009, nr. 3-4, p. 5. SOROHAN, Elvira. Humorul ca artă de a trăi. În: Convorbiri literare, 142, febr. 2009, nr. 2, p. 31-34. Harald Höffding. Humorul ca sentiment vital. Traducere din limba germană de Val Panaitescu. SOROHAN, Elvira. I.D. Sîrbu. Date pentru un muzeu de literatură. În: Convorbiri literare, 143, nov. 2009, nr. 11, p. 31-33. I.D. Sîrbu. Jertfe. Petroșani: Editura Fundației Culturale, 2009. SOROHAN, Elvira
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care nu știu să deschidă un computer...), și tot ea ne îndeamnă să-l citim pe Amos Oz cu zâmbetul pe buze: "Prin ceea ce scrie, dar și prin ceea ce spune, Amos Oz repre-zintă, individualizat, ceea ce marele psiholog danez Höffding numea "humorul ca sentiment vital". Cu certe premise intelectu-ale, "marele humor" înseamnă energie psihică, dar și seriozitate instinctual-practică, în acest caz de conținut antidogmatic." Sună ca un program personal, introspectiv, ca de altfel și opțiunea autoarei pentru Dezordinea preventivă a lui Matei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ea ne îndeamnă să-l citim pe Amos Oz cu zâmbetul pe buze: "Prin ceea ce scrie, dar și prin ceea ce spune, Amos Oz repre-zintă, individualizat, ceea ce marele psiholog danez Höffding numea "humorul ca sentiment vital". Cu certe premise intelectu-ale, "marele humor" înseamnă energie psihică, dar și seriozitate instinctual-practică, în acest caz de conținut antidogmatic." Sună ca un program personal, introspectiv, ca de altfel și opțiunea autoarei pentru Dezordinea preventivă a lui Matei Vișniec, roman al unei episteme deconstructiviste, cu totul atipice
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
doar inițiații știau: "Ceea ce interesează, după didascalii [...], este funcția personajelor, în raport cu figura centrală și construcția dialogului, care trebuie condus spre o finalizare a discursului textului, oricum adresat unei elite cunoscătoare." (Subl. n. Șt.B.) Elitiste și (s)elective sunt și științele humorului sau ale ironiei, pe care, de pildă, autoarea le descoperă la Cimpoeșu: nu oricine le are și nu oricum se ajunge la ele; se ajunge la ele prin disciplină de sine și prin cultivarea unor facultăți histrionice, diafane, care țin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de vapori" a lui Felix Barbereau, ori la "fabrica de stearină" din Iași. Spirit lucid, realist, el recomanda multă chibzuință în stabilirea proporțiilor lucrării, sugerând pentru început "înființarea unei fabrici de fier mici", după modelul celei de la Bucșoaia, de lângă Gura Humorului, a cărei construcție, plus "întreaga instrucție", necesitase, la început, mai puțin de 5.000 galbeni, în condițiile înfruntării unor dificultăți sporite, generate fie de lipsa brațelor de muncă (a "locuitorilor supuși"), fie de cea a combustibilului, respectiv a lemnului trebuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
știuleților pe plantă, chiar în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând până în apropierea suprafeței solului; sistem foliar foarte sărac, cu număr redus de Populație de porumb din rasa Hăngănesc, cultivată de țărani în localități din vecinătatea orașului Gura Humorului frunze, cu suprafața foliară mică; știuleții de porumb prezentau o mare neuniformitate în creștere și dezvoltare. Cu toate acestea au putut fi identificate și lanuri cu plante mai bine dezvoltate, sănătoase și cu rezistență mai bună la cădere. Asemenea situații
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cu litere chirilice numele donatorilor din Toplița, din anul 1851. În prezent pereții sunt din lemn și cărămidă și i s-a mai adăugat un pridvor pentru arsul lumânărilor. Pictura În frescă a fost realizată de Nicolae Gavrilescu de la Gura Humorului În anul 1983. Printre preoții care au slujit la altarul bisericii se numără: dr. Liviu Racoțianu, (1926 - 1929), Ioan Petraș (1930 - 1935), Emil Roșca (1935 - 1938), Simion Sarlea (1938 - 1940), Octavian Neamțu (1940 - 1944), care administra biserica de la Toplița, și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zeci și unități, din sute, sute + zeci, sute + zeci + unități etc.), precum și substantivele comune compuse, ceea ce oferă posibilități de diversificare a exercițiilor de recunoaștere și aplicare. Posibile exerciții : 1. Transcrie numele următoarelor localități și reține scrierea lor : a)Baia Mare, Gura Humorului, Cetatea Neamțului; b)Târgu-Mureș, EforieNord, Bistrița-Năsăud. 2. Formează cuvinte compuse din cuvintele : a)Ana + Maria = b) floarea + soarelui = Ionuț + Alexandru = ciuboțica + cucului Mircea + Vodă = regina + nopții = Moș + Crăciun = gura + leului= Baba + Dochia = calea + valea = c)nici + o + dată = unt + de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
mai revăzut din 1993, de la Chișinău... Dar de acolo țin mai bine minte "excursia" pe care am făcut-o până la Cricova, cu Mercedesul lui Nicolae Breban, împreună cu Andrei Pleșu. Ce zi minunată! Andrei Pleșu este de o delicatețe și un humor infinite, parcă-i născut să se bucure de tot și de toate ale lumii acesteia și, în plus, să aducă bucurie. Probabil că de aceea tu spui că ar fi fost discipolul preferat al lui Constantin Noica. Dar cine se
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
chiar și mai bine, să mergi la o piscină! Nu te trimit la barurile cu streeptease, că, peste tot în lume, acolo e ultimul loc în care poți întâlni frumusețea corporală... Dorin Popa: OK, pasiunea nu trebuie privită decât cu humor, nu? Până acum, pentru mine, Stockholmul, Medellinul, Las Vegasul, Acapulco, Parisul, Amsterdamul, Tokyo, LA & NY, Vancouver (vezi că nu așez aici Londra sau Munchen) .... au pălit, cum se spune, din punct de vedere al frumuseții, mai bine spus al densității
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
realizărilor excursiei, concluzii, tema pentru acasă. PROIECT DE EXCURSIE 1. Data și durata excursiei: 1-2 mai 2007 2. Tema: "Monumente istorice, culturale, turistice din nordul Moldovei" 3. Traseul: Iași Pașcani Suceava Rădăuți Putna Marginea M-rea Moldovița Voroneț M-rea Humor Pașcani Ruginoasa Iași 4. Tipul excursiei excursie cu caracter recapitulativ pentru studiul Moldovei În cadrul Istoriei antice și medievale a Românilor 5. Clasele: a IV-a și a V-a din com. Grajduri 6. Obiectivul general: de a recapitula, de a
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]