645 matches
-
restrictiv; ● ind. 61 - conținutul de CaCO(3) total pe 0-50 cm; ● ind. 63 - reacția în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 69 - gradul de saturație cu baze în Ap (indicator ajutător); ● ind. 133 - volumul edafic; ● ind. 144 - rezervă de humus în stratul 0-50 cm; ● ind. 181 - excesul de umiditate la suprafață. În afara indicatorilor menționați, în tabelul nr. 4 se vor completa coloanele următorilor indicatori ajutători: ● ÎI b - tipul de sol; ● III b - subtipul de sol; ● IVb - familia de sol; ● V
NORME TEHNICE din 3 iunie 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
zonei. De asemenea, vor fi prezentate cantitatea medie multianuala a precipitațiilor și repartiția lor sezoniera. Regimul eolian va fi tratat în funcție de frecvență și intensitatea vanturilor pe direcții. 2.3. Vegetația, sursa de bază a resturilor organice care participă la formarea humusului, va fi prezentată după următoarea structura: - vegetația lemnoasa; - vegetația ierboasa; - vegetația cultivata. 3. Solurile și caracteristicile acestora Vor fi prezentate în raport cu condițiile naturale și repartiția teritorială a acestora. Se vor menționa particularitățile solurilor determinate de condițiile, factorii și procesele pedogenetice
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
pantă și expoziție, textura solului în orizontul de suprafață (primii 20 cm) și în secțiunea de control, rocă mama și rocă subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare rocă dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reacția solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de săruri, gradul de saturație în baze V%. Legendă unităților de sol trebuie completată, unde este
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
și rocă subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare rocă dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reacția solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de săruri, gradul de saturație în baze V%. Legendă unităților de sol trebuie completată, unde este cazul, cu date privind alunecările sau alte forme de relief, inundabilitatea terenului prin revărsare, excesul de umiditate de suprafață
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
restrictiv; ● ind. 61 - conținutul de CaCO(3) total pe 0-50 cm; ● ind. 63 - reacția în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 69 - gradul de saturație cu baze în Ap (indicator ajutător); ● ind. 133 - volumul edafic; ● ind. 144 - rezervă de humus în stratul 0-50 cm; ● ind. 181 - excesul de umiditate la suprafață. În afara indicatorilor menționați, în tabelul nr. 4 se vor completa coloanele următorilor indicatori ajutători: ● ÎI b - tipul de sol; ● III b - subtipul de sol; ● IVb - familia de sol; ● V
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
Se va alege un sort de mărgăritar cu granula între 1 - 7 mm cu o curbă granulometrică, cu pantă continuă, (deci să nu lipsească granule între 1 - 7 mm). Se va spăla activ până la eliminarea completă a prafului, materialelor argiloase, humus sau alte materiale organice. Este preferat mărgăritarul rulat de râu decât cel provenit de la concasaj. În foraj se va introduce până la talpă o țeavă sau un furtun, fără racorduri (eventual cel folosit la spălare) care va fi legat la apă
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
un proces de încălzire. Perioada mai - septembrie este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse , favorizând insolația, creșterea strugurilor și acumulare a zaharu lui. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viță de vie, cu o textură luto nisipoasă, bogate în humus și baze schimbabile. Iată de ce, Grasa de Cotnari, de exemplu, nu s-a adaptat în nici o altă podgorie din România sau din lume. Podgoria a fost mereu dăruită cu „buna potrivire de oameni înțelepți și de la natura”. (Mihail Sadoveanu ). Tehnologie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și toți cu chef, nici unul teafăr, Și cum sfârșim să-ncepem iarăși. Răpiți paharele cu palma, Iar pe pahar să strângă pumn Și să cântăm cu toți de-a valma Diac tomnatic și alumn; Cântăm adânc un: De profundis. Perennis humus erit rex. Frumoase vremi! Dar unde-s? unde-s? S-au dus pe veci! Bibamus Ex. (1878) Casa memorială Mihai Eminescu. ION BĂNUȚĂ ( n. 1914 la Siliștea, comuna Căteasca, județ ul Argeș , d. 1986) Ion Bănuță în vizită la Editura
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și moarte. Mecanismul chimic al acestor procese constă în afinitatea mare a mercurului față de proteinele care conțin sulf. Asupra solului, efectele negative ale mercurului constau în inhibarea proceselor biologice din sol, ceea ce se reflectă în reducerea capacității de formare a humusului, precum și în reducerea în intensitate a proceselor de descompunere a materiei organice. Pe de altă parte, atâta vreme cât mercurul rămâne strâns legat de constituenții solului și deci accesibilitatea lui pentru plante este redusă, efectele dăunătoare sunt și ele reduse; atunci când poluantul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pe termen scurt, excesul de apă sol conduce la apariția fenomenului de gleizare, care împiedică aerarea solului, contribuind la reținerea unor compuși toxici care scad capacitatea productivă a solului. 3. Practicarea irigației prin aspersiune, provoacă, în cazul solurilor sărace în humus, formarea de cruste superficiale care influențează negativ capacitatea productivă a solului, stânjenind sau împiedicând total germinarea semințelor sau creșterea plantelor. Extinderea sistemelor de irigație la scară planetară, constă în creșterea rapidă a consumului de apă. Legat de problema creșterii consumului
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sau exploatate irațional; • aciditatea ridicată (afectând aproximativ 3,4 milioane ha), asigurarea slabă și foarte slabă cu fosfor mobil (6,3 milioane ha), asigurarea slabă și foarte slabă cu potasiu mobil (0,8 milioane ha), rezerva mică - extrem de mică de humus în sol și carențele de microelemente (zinc) pe suprafețe întinse (1,5 milioane ha) caracterizează situația agrochimică a solului. Pășunatul intensiv și necontrolat duce și el, nu numai la degradarea solului dar și a peisajului, ca în cazul multor masive
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
Combinația bacterie/drojdie reduce concentrația de vinil și etil fenol . Acizii fenolici cu unități de acid cinamic sunt și componente ai solului, ca urmare a descompunerii părților constituente ale plantelor, sub acțiunea microorganismelor, fiind asociați cu procesul de formare a humusului în matricea de alumino- silicați. Punerea în libertate a manganului din probele de sol, în urma transferului de electroni de la acizii fenolici la oxizi metalici, constituie o dovadă a oxidării acizilor fenolici. Pe lânga reacțiile de oxidare în sol au loc
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
sus, și propune termenul de comunicare culturală, deoarece scopul ei nu este să convingă de ceva anume, ci să dezbată idei, să solicite opinii, într-un cuvânt, să propună abordări care să antreneze și, în felul acesta, să creeze un humus psihologic atât de necesar revitalizării comunității și creării condițiilor pentru o comunicare autentică. Vom avea o asemenea comunicare, pare a spune autorul, când vom avea comunități autentice. Ceea ce pare puțin probabil, pentru că primul factor care lucrează pentru dezagregarea acestei experiențe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ale aculturațiilor fecunde. Aceea a unui Ev Mediu care nu a fost numai timpul tuturor nenorocirilor, dar și cel al tuturor nașterilor și renașterilor și al impregnării cu valori creștine care, oricare ar fi opțiunile noastre filosofice, constituie încă astăzi humusul mentalităților și sensibilităților noastre. Aceea a Timpurilor moderne în care, uneori cu exces, se instalează cîteva mari personaje ale istoriei noastre, descoperirea colonizării, capitalismul, Statul, știința și rațiunea, în care în înfruntare și durere, de la Reformă la școala republicii trecînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai caracteristice, precum versanții estici ai dealurilor Budu, Mitoc ș.a. Spălările se pot observa cel mai ușor primăvara și toamna, când solul este lipsit de vegetație, sub forma unor pete de culoare deschisă, care indică îndepărtarea orizontului A,bogat în humus, al solurilor cernoziomice. Existența în substrat a unor argile și marne sarmatice mai bogate în săruri duce la apariția unor sărături puse în evidență, la suprafață, prin evaporarea apelor subterane capilare în perioadele secetoase, ce apar sub forma unor pete
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
factor activ al dinamicii reliefului actual,contribuind la formarea glacisurilor coluviale, la colmatarea iazurilor - lucru evident pe teritoriul comunei Șipote- la mărimea debitului solid al pâraielor în perioadele cu precipitații abundente, ca și la subțierea orizontului de sol bogat în humus. Procesele de eroziune liniară sunt prezente pe mulți versanți ai văilor din zonă, sub forme avansate apărând și pe coasta Miletinului. Au frecvență și amploare maximă pe sectoarele contrare înclinării statelor geologice, atât în partea de nord (râpa Coroleuca,hârtopul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase, pe interfluvii înguste, pe pante mijlocii înclinate. Este solul cel mai răspândit, cu o fertilitate apropiată de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
s-au format următoarele tipuri de sol: cernoziomul cambic tipic și moderat erodat, solul aluvial molic și lăcoviștile salinizate. Cernoziomul cambic tipic, lutos, format pe depozite löessoide și luturi cu următoarea secvență morfologică Am-A/B-Bv-Cca este mijlociu aprovizionat cu humus (3,12 g %) și azot total și slab aprovizionat în fosfor mobil (18,4 mg %). Reacția este slab acidă către neutră (pH = 6,6 - 7,2). S-a format pe platouri și versanția slab înclinați, reprezentând tipul de sol cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu arealul cel mai mare de răspândire în cadrul fermei. Cernoziomul cambic moderat erodat, foarte profund, format pe depozite loessoide, lutoargilos, cu secvența morfologică Am-A/B-Bv-Cca. Solul are o reacție neutră - slab alcalină (pH = 6,9 - 8,4). Conținutul în humus este mijlociu (2,78 g la %), media în azot total, 0,198 g la %, foarte slab aprovizionat în fosfor mobil (1,2 mg la %), mijlociu aprovizionat în potasiu mobil (11,7 mg la %). Ocupă versanții cu pante mici (3-5%) caracterizați
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
potasiu mobil (11,7 mg la %). Ocupă versanții cu pante mici (3-5%) caracterizați prin climat mai arid decât împrejurimile. Solul aluvial molic este slab salinizat, lutoargilos, format pe depozite aluviale. Morfologia este de tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între 8,1 -8,3. S-a format pe albiile majore ale pâraielor. Lăcoviștile salinizate sunt luto-argiloase, formate pe argile. Secvența
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai mari există condiții potențiale de manifestare a fenomenului cu o intensitate moderată până la puternică. Experiența s-a amplasat pe un cernoziom cambic format pe depozite löessoide, cu textura lutoargiloasă și fertilitate mijlocie spre bună, cu un conținut moderat în humus, relativ ridicat în azot total, mediu aprovizionat în fosfor mobil, bine aprovizionat în potasiu solubil și cu reacție slab acidă spre neutră (tabelul 29). III.6. CERINȚELE ȘI COMPORTAMENTUL ECOLOGIC AL NĂUTULUI Năutul (Cicer arietinum L.) crește și se dezvoltă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pânză și în pungi de hârtie după ce sămânța s-a condiționat și s-a adus la umiditatea de 14%. La experiențele în vase de vegetație s-a utilizat un cernoziom cambic cu: pH = 7,3; argilă mg/100g = 32,5; humus mg/100g = 3,76; Ntotal mg/100g = 0,20; P2O5 mg/100g = 16; K2O mg/100g= 19; raport gravimetric carbon/azot = 13; salinitatea mg/100g = 0,13. în fiecare vas s-au însămânțat 6 semințe la adâncimea de 4 cm
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
poetul Jalobei instaurează, în opinia lui Eugen Simion, "tirania ochilor în poezia română". Trei din componentele pasiunii erotice, după cum observă criticul, din sîn izvorăsc și anume: nurii, blîndețea și dulceața. Eugen Simion cercetează la primii noștri poeți figurile erosului bolnav, humusul din care se corporatizează conștiința lirică. Primii noștri stihuitori sînt într-o permanentă ardere, supuși focului mistuitor al iubirii, plini de oh-uri și suspine. Pentru a-și cuceri aleasa inimii întregul univers este erotizat. Dorind să impresioneze, să-și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dacă umiditatea este 40 zile, în funcție de temperatură și umiditatea solului. Dacă umiditatea este prea redusă, ouăle nu mai eclozează și pier. Apar larvele, care la început sunt transparente. În primul și al doilea an de existență larvele se hrănesc cu humus și substanțe organice în descompunere. La sfârșitul celui de al doilea an își pierd transparența, regumentul devine chitinos și capătă o culoare galbenă-portocalie. emperaturile ridicate din timpul verii și uscăciunea pronunțată întrerup activitatea larvelor, care coboară în straturile mai profunde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În cazul lichenilor, rădăcina fanerogamelor În cazul micorizelor). Ciupercile saprofite, fragmentând resturile vegetale, participă la formarea humusului și fac astfel solul fertil - celulele miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule mici, rezultate din degradarea moleculelor organice mari cu ajutorul enzimelor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]