688 matches
-
bilanț al activității lui Țaicu dar și a lui, spunând în ultima ședință de bilanț următoarele: „...am reușit ca în 1937 să deschidem topitoria de cânepă dând de lucru, astfel, la 154 de oameni. N-am reușit să pietruim străzile Iarmaroc (acum Libertății n.n.) și Mihail Kogălniceanu așa că atunci când plouă nu se poate circula. Am reușit să săpăm puțuri în Bustea pentru alimentarea orașului cu apă”. După cum vom vedea în acest modest studiu, lucrările de modernizare a străzilor vor fi finalizate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și consolidarea „celei de-a doua libertăți românești”, statul medieval de sine stătător Moldova. În calitatea lor de locuri de târg, aceste așezări au îndeplinit și funcția de debușeuri comerciale pentru producția internă de mărfuri. Luând forma comerțului periodic - târguri, iarmaroace -, aici s-a desfășurat un schimb intens între produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi, ceramică, piei, țesături, alte produse ale economiei casnice. Deloc întâmplător, chiar și în zilele noastre, în jurul orașelor moldovenești gravitează o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar marea majoritate a așezărilor - cu excepția orașelor Iași și Galați - „nu erau decât niște târguri, mai mult sau mai puțin mărunte”. De-a lungul acestei perioade, singura „instituție” românească ce s-a păstrat nealterată a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost desființate de autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al XX-lea). Practica întâlnirilor periodice cu mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce s-a păstrat nealterată a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost desființate de autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al XX-lea). Practica întâlnirilor periodice cu mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor administrative, reușind să salveze peste timp firavele comunități urbane. Începutul secolului al XIX-lea va găsi aceste comunități lipsite de autonomie, vlăguite economic sub povara unei fiscalități excesive, ocupând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
realitate începând cu iulie 1912, atunci când primarul Vasile Pavli a scos la vânzare de veci, prin licitație publică orală, mai multe loturi parcelate. Tot în această zonă, un an mai târziu, o mică suprafață din terenul pe care se desfășura iarmarocul de vite, a fost destinată pentru înființarea Lazaretului și a cimitirului de holerici. Procesul de extindere a suprafeței intravilane a fost asigurat și prin intermediul inițiativelor private. De pildă, pe data de 2 ianuarie 1914, Alecu Mârza, proprietar și pensionar din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a comerțului cu produse agricole și animale era oborul de cereale - situată între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. În această locație erau organizate atât târgurile săptămânale (tradiționalul târg din fiecare zi de joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș au fost organizate dou) iarmaroace (29 iuniecare dura 10 zileși 29 augustcare dura 15 zile); începând cu anul 1933, tot aici, s-au mai desfășurat și iarmaroacele din zilele de 25 martie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. În această locație erau organizate atât târgurile săptămânale (tradiționalul târg din fiecare zi de joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș au fost organizate dou) iarmaroace (29 iuniecare dura 10 zileși 29 augustcare dura 15 zile); începând cu anul 1933, tot aici, s-au mai desfășurat și iarmaroacele din zilele de 25 martie - de Buna Vestire - și 26 octombrie - de Sf. Dumitru. Pentru locuitorii satelor din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș au fost organizate dou) iarmaroace (29 iuniecare dura 10 zileși 29 augustcare dura 15 zile); începând cu anul 1933, tot aici, s-au mai desfășurat și iarmaroacele din zilele de 25 martie - de Buna Vestire - și 26 octombrie - de Sf. Dumitru. Pentru locuitorii satelor din vecinătatea Bacăului, întâlnirile periodice din acest spațiu reprezentau tot atâtea prilejuri de a-și pune în vânzare produsele specifice muncii lor. Erau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
condițiilor - dar și din perspectiva formelor de solidaritate comunitară, a momentelor de expunere colectivă a unui anumit tip de identitate locală. În general, luând forma unor obiceiuri de sociabilitate de tip rural, acestea au fost găzduite în cadrul tradiționalelor târguri și iarmaroace. Totuși, în absența unei tradiții urbane solide, în lipsa propriilor „idoli”, identitățile citadine s-au construit, mai curând, în jurul valorilor naționale, prin celebrarea și rememorarea succeselor înregistrate, cu precădere, de istoria recentă. În mod evident, acest festivism citadin cu iz patriotic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atunci când antreprenorul teatrului „Royal Randvoll”, Ștefan Scherer, a solicitat primăriei autorizarea spectacolelor sale chino-matografice (14-17 mai 1904). Totuși, este foarte posibil ca, în cadrul activităților antreprenoriale desfășurate în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia manifestărilor prilejuite de organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf permanent, Bacăul anilor ’20 a avut trei astfel de așezăminte - cinematografele „Clasic”, „Lux” și „Victoria”. Prezența
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un „supliment” de dinamism, prin afluxul populației din mediul rural. Așa cum am mai precizat, în aceste zile, punctul central al orașului devenea Oborul de cereale - situat între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. Aici se desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Așa cum am mai precizat, în aceste zile, punctul central al orașului devenea Oborul de cereale - situat între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. Aici se desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de a obține un profit cât de mic fiind, aproape, nelimitate, spectrul „meseriilor” atingea adesea și zona ciudățeniilor, a bizareriilor. Totul era permis, atâta vreme cât cei ce obțineau câștiguri materiale plăteau către casieria comunală taxele stabilite prin regulamente. Spre exemplu, în timpul iarmarocului din 29 iunie 1903, băcăuanii Kon Sura și August Grubesitz au fost obligați să plătească o taxă de 2,50 lei fiecare, „pentru că au expus spre vederea publicului, primul - o copilă de 26 ani cu un corp de copil de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doilea - o copilă uriașă”. Descriind spectacolul ce se derula în fața privitorului, criticul și istoricul literar Constantin Călin, în monumentala sa lucrare „Dosarul Bacovia”, concluzionează: „domina o atmosferă de defulare, trivială, isterică. Finalmente, pentru foarte mulți, îndeosebi pentru creduli, mersul la iarmaroc constituia o experiență amară”. Printre modalitățile de agrement, s-au aflat și participările la spectacolele de circ - denumite în epocă „circ de varietăți” sau „teatru de scamatori și ilusiune”. În general, locul cel mai căutat pentru instalarea trupelor de circ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
După cum am arătat, exceptând universul domestic, viața cotidiană a băcăuanilor s-a derulat sub forma unui veritabil spectacol, în care locuitorii orașului au fost atât protagoniști cât și spectatori. Strada, sălile cinematografelor, scenele teatrelor, arenele de sport sau de circ, iarmaroacele, până și ștrandurile Bistriței au fost spațiile sale predilecte de desfășurare. CONCLUZII Lucrarea de față a avut ca punct de plecare dou) constatări provocate de avântul înregistrat de istoriografia românească după 1989: pe de o parte, opțiunea clară, dar, din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
îngustă și lungă vreo șase-șapte familii. Intrarea dinspre șosea în curte se făcea printr-o poartă de lemn, alături de care era alta mai mare, pentru căruțele cu lemne sau cu fân, struguri pentru vin toamna sau cu porci cumpărați de la iarmaroc, pe care-i tăia la sărbătorile de iarnă locatarii din curtea noastră. Într-o zi, sora mea mai mare, care pe atunci era o mogâldeață de fetiță, s-a apucat așa, din proprie inițiativă, să culeagă în poala rochiței ouăle
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Frumos, ceea ce înseamnă: frumosul târg. E, într-adevăr, un punct dominat de negoț; fiecare casă e o dugheană; la fiecare intersecție, în fiecare piață, în fiecare cartier mărginaș se găsesc grupuri de cai și de vite de vânzare. E un iarmaroc permanent, cu atât mai important cu cât Târgu Frumos este singurul târg notabil cale de zece leghe de jur-împrejur; s-a format aici un centru de schimb între produsele din Moldova de sus și mărfurile ce urcă de la Galați prin
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
știu, vere. Îl știu. Numai că pe vremea lui execuțiile nu se mai făceau pe Podul Spânzurătorii, ci pe Movila Sarandei, aflată în fața porții dinspre nord-est a mănăstirii Frumoasa, care se cheamă chiar “Poarta Spânzuraților”. Pe Movila Sarandei se țineau iarmaroacele și execuțiile aveau loc în zilele de iarmaroc. De ce se chema “Poarta Spânzuraților”? Fiindcă înaintea execuției, oricât de nelegiuiți ar fi fost condamnații la spânzurătoare, primeau totuși binecuvântarea preotului mănăstirii Frumoasa. Până aici ai notă maximă, dar spune-mi cum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lui execuțiile nu se mai făceau pe Podul Spânzurătorii, ci pe Movila Sarandei, aflată în fața porții dinspre nord-est a mănăstirii Frumoasa, care se cheamă chiar “Poarta Spânzuraților”. Pe Movila Sarandei se țineau iarmaroacele și execuțiile aveau loc în zilele de iarmaroc. De ce se chema “Poarta Spânzuraților”? Fiindcă înaintea execuției, oricât de nelegiuiți ar fi fost condamnații la spânzurătoare, primeau totuși binecuvântarea preotului mănăstirii Frumoasa. Până aici ai notă maximă, dar spune-mi cum îl chema pe ultimul călău al târgului? Îi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acest fel: market (marketing) este înrudit, mai de aproape sau mai de departe, cu marfă (< magh. marha „vită“ < v. germ. marhat < germ. actual Markt „piață“ < lat. mercatus „piață“), cu miercuri (< dies Mercurii „ziua lui Mercur, zeul comerțului la romani), cu iarmaroc (< ucr. jarmarok < germ. Jahrmarkt „bâlci“, compus din germ. Jahr și Markt < lat. mercatus „comerț“, derivat al lat. merx „marfă“), cu marchitan (înv.) „negustor (ambulant) de mărunțișuri“ (< pol. markietan < germ. Markender < it. mercante „negustor“ < lat. mercatus), cu comerț (< lat. commercium, adaptat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
primitive 38. Artist angajat care îmbrățișează cu ardoare, ca și Maiakovski, din care creează un mare număr de piese, cauza revoluției ruse începând din 1917, Meyerhold visează la un teatru revoluționar care să țină în același timp de baraca de iarmaroc și de parada populară, fără ca prin aceasta să piardă ceva din grandoarea eroică. De aceea el proslăvește "teatrul convenției conștiente", în care actorul, care nu trebuie să se lase furat de joc, știe permanent că scena este artificială, astfel încât spectatorul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în plus cu o ortografie aparte, să zicem, "neconvențională": Simpatice domnule Jenică, Desigur că numai o întâmplare incandescentă și bizară pe care un mare scriitor francez pot zice genial lea numit fatalism a făcut pe mămica să mă ducă la iarmaroc la Roman unde am avut plăcerea să te cunosc și reciproc. Te rog a mă escuza că răspund deabea acum la ambele matale două epitole dar nu mam putut mișca din casă deoarece ma rănit o ghiață și nu mam
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de-a lungul așezării. Oamenii trăiau într-o liniște desăvârșită, întinată de larma copiilor, care se întorceau, în fiecare după amiază, de la învățătura dascălului Ioan, de la mănăstirea aflată nu departe de marginea cătunului. Satul se anima la trecerea carelor spre iarmarocul de Sf. Ilie, de la Lespezi, când toată suflarea aștepta cu mâncăruri alese și băuturi meșteșugite oaspeții care adăstau în acel loc feeric, desprins parcă din scrierile evlaviosului călugăr Zagavei, despre viața de apoi. Ca orice așezare omenească, satul era condus
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
femeia își sumeți mânecile și se apucă a deretica prin odaie, primenind așternuturile, ștergând colbul și alungând păianjenii, ce se aciuase prin colțurile încăperii. Apoi, se îmbrăcă cu straiele cele noi, se încălță cu cizmulițele, cumpărate de Fetea tocmai de la iarmarocul de la Lespezi, de la un ciubotar neamț vestit prin acele locuri, neuitând să-și așeze broboada albă de lâniță, primită în dar de la răposatul taică-su. Fetea și copiii o așteptau la poarta cea mare, așezați în lada săniei, la care
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Gândul bătrânului se îndrepta spre căsuța clădită din bârne de lemn, care-l aștepta, împreună cu boscorodelile babei. Iar tânărul...el deja visa la ochii albaștri ai Irinucăi, fata pândarului, care-l ispitea molcom, făcându-l să uite tristețea apăsătoare a iarmarocului. Ghiță a lui Neculai Hriscu întorcea pe toate părțile plicul adus de aprodul primăriei. De dimineață, i se zbătu ochiul stâng. „ Nu-i a bună” își spuse omul, care, la cei treizeci și cinci de ani, avea trei băieți, cam negricioși, dar
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]