484 matches
-
motocicletă e mai simplu. Mă strângi tare în brațe, ca pe o pernă, și te ițești după umărul meu. Când ți-e frică, închizi ochii și strigi, eu o să cred că de bucurie. O să ne înțelegem bine. Porniră și ea icni scurt, odată cu motorul. Pe urmă îi plăcu. Simțea cum îl strânge mai tare când motocicleta se apleacă la curbe, așa că alese dinadins străzile întortocheate. — De ce nu mergi drept ? întrebă ea, atât de aproape, încât parcă îi șopti la ureche. Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
astfel, i se sugera că, în lumea cea nouă, nici el nu mai exista. Îi privi pentru întâia oară în ochi. Își primi fiecare partea lui. Păreau acum mai mulți. Pașii veneau, care afundându-se în noroi până la glezne și icnind să se smulgă, care bocănind pe lespezi, cu bocanci clăpăugi, fără șireturi, și lăsând pe ziduri ecouri ascuțite, care alergând speriați, care împleticindu-se, care târându-se în pulberi, pe drumul deportărilor. Pământul celor morți se scutura ca o cergă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nimic acolo. Parcă nici n-ar fi fost... — Exact ce-ți spuneam. Îmi vine să vărs, șopti Jenică. Maca se aplecă și-i strânse fruntea între palme. Dă-i drumul, spuse. Altfel nu trece. Jenică se aplecă într-o parte, icni de câteva ori, spuma alburie mânji frunzele uscate. Pântecul i se mai strânse, convulsiv, de câteva ori, până ce se întoarse cu fața spre cer, respirând adânc. — Nu trece oricum, spuse Tili. Asta ușurează doar stomacul. Se priviră. Bătrânul avea dreptate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de neînduplecat. Lozul câștigător se tot furișa printre celelalte, mai ascuns, mai la fund sau într-o margine. Jenică se dezlănțuise. Se lăsă în patru labe cu fața lipită de podea, privind grămăjoara din toate cele patru direcții. Se năpusti, icnind, astfel încât lozurile să nu aibă timp să se regrupeze. „Te prind, mă, te prind !“, șuiera, rupând sau smulgând peticul golemului din lozurile pe jumătate rupte. Dar peticul nu conținea litera care trebuia și golemul rămânea tot amenințător și de nedomolit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
își iau fața de la înalta judecată merită să ajungă în căcat, așa cum spune și Wottila. GRETE: (plină de ură, se apropie de Erna): Daaa, ce păcat că Hitler, la timpul lui, a uitat de polonezul ăsta episcop von lebărvurșt. (Erna icnește și se repede la Grete. Începe o încăierare nemiloasă. Mariedl încearcă să se roage, dar se întrerupe mereu din cauza sughițurilor. Brusc, luptătoarele încremenesc o clipă. Se depărtează încurcate una de alta și încep să se dichisească. Mariedl începe să se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Deal din cotiga cărui Stolojan se vede Parlamentul. Poate chiar cel european, că altfel n-ar zbura Flutur prin floarea țării, cu grăbirea întoarcerii în activitate. Cărare, "Cărăruie care suie-n vârf de munte", cu afișe de pe spinarea telegarului central, icnește a răzbunare mai ales că vasluienii n-au nimic eligibil pentru că Europa nu-i de nasul lor... Politicul țâcă nu-i prea învățat cu tărbaca și mârâie-n barbă că s-a băgat unde-i ia foc hardughia și rămâne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în stomac, gol care crescu cât ai clipi, mistuitor, scoase mâna din buzunar, avea ceva ce sclipi o clipă în mână, pentru el nu mai avea acum nici o importanță ce, și se repezi cu tot corpul în malul acela care icni, scoase un guițat ascuțit și se prăvăli pe o parte. Nici nu se uită la cel căzut, nici nu l-ar fi văzut, golul se răspândise în întreaga lui ființă luând locul la ceva nedefinit care se dărâmase cu zgomot
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu lumina coborâtă acum, ca sâmburele unei candele. Necunoscutul îl lăsă ca să cadă pe un scaun și ieși afară fără să mai scoată nici un cuvânt. Se auziră apoi niște zgomote de bușteni rostogoliți urmați de toporul care începu să cadă icnit pe lemn. Omul se uită prin încăpere curios. Se vedea că este o casă de burlac. Un singur pat lung, neasemuit de lung și îngust ca a unui marinar, acoperit cu o cuvertură țesută în casă, se profila pe latura
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu lancia întinsă, asupra spidermanului care nu prea avea cum îi face față cu singurul braț rămas. Credeți ce vreți. Eu așa-s fericit. Nu te simți cîteodată furios cînd Radu îți trage una și-apoi afișezi un zîmbet? a icnit batmanul, lăsîndu-și mantia din plastic în mîinile supermanului, pentru a sări în sprijinul spidermanului. Ba da. Îmi vine cîteodată să... să-i dau în cap pînă nu se mai scoală. Și? Și nimic. Aștept. Spusese prea multe. Poate n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Închise ușa, vântul amuți, și ploaia de nisip se auzi și mai deslușit izbind în geamuri. Motorul tuși, apoi se opri de-a binelea. Îndelung solicitat de demaror, porni în cele din urmă și șoferul îl făcu să urle, accelerând. Icnind puternic, mașina se urni din loc. Din mulțimea zdrențăroasă și nemișcată a păstorilor se înălță o mână care, o clipă mai târziu, pieri în urma lor, pe drumul din ce în ce mai prost. Din pricina zguduiturilor, arabii se clătinau întruna. Janine simțea cum o cuprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
vinovat, bâlbâindu-se. — Am o alergie, știți. Cel mai mic... cel mai slab... cel mai slab curent mă, mă aiurește, pur și simplu, pufni el, ieșind de după birou, grăbindu-se spre ușă. O împinse, deși era închisă. Se ghemui, tremurând, icnind, răpus, zvâcnind, zguduit, în seria de salve, aplecat, parcă împușcat, deasupra mânerului ușii. Încercă pași mari, împiedicați spre fereastră. Se sprijini de fotoliul femeii, pipăi marginile de lemn, pervazul, închizătorul ferestrei, toate erau la locul lor... totuși strănuta, parcă și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
tulbure în memoria deținutei ? Grotescul scenei nu mai putea fi ameliorat. Strănuta continuu, prelung. Iritarea și slăbiciunea întregii ființe sensibilizaseră parcă, dintr-odată, toate membranele care vibrau, rănite. Plăcerea strănutului ! Parcă i-ar curăți și i-ar regenera toate mucoasele. Icnea, purificat. Întinerit, golit. Nu se mai putea liniști, sleit de puteri. Căzu într-un târziu peste birou, zdrobit. Palma luneca pe sticlă tremurând, bâjbâind. Căuta butonul lămpii, s-o stingă. În întuneric, vocea reveni sfioasă, obsedantă. Se amețise din ce în ce mai rău
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ofticoșilor. Nu va fi așa, bineînțeles, ci o solemnitate patetică, disciplinată, pregătită atent. Balaurul, ritmând versuri militare, trepidând, zăpăcit, de onoruri sub privirea blazată și ironică a regizorului - amic și inamic cu care se însoțește totdeauna. Strănutul unui unchiaș pipernicit, icnind, cu urechile ridicate iepurește și umezi ochi negri, la pândă ? Călăi și victime, împreună, amestecați, arzând fiara și putreziciunea din noi. „Revoluția... șansa noastră de regenerare și tinerețe !“ Visul devenit minciună, speranța devenită minciună, lepra prezentului incendiată cu aceleași cuvinte
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și bătut de ape; amețită începuse să se dezmorțească dându-și seama că existau numai ei doi, căzuți în balta universului; restul omenirii dispăruse în negurile cerului! Mașina porni din nou și femeia încurajată își scoase pardesiul contorsionându-se și icnind de efort în acel spațiu îngust, punându-și involuntar în evidență pieptul. Moliciunile trupului se expuneau rând pe rând, sânii îi tresăltau victorioși cum își dezbrăca mânecile pardesiului. Bărbatul nu a văzut mai mult decât știa dar a fost suficient
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
hohotească de plâns. Era un soldat aproape bătrân. Iahuben îl privi cu milă. Simți descleștîndu-i-se din inimă o mânie surdă. Se întoarse să se uite după preot: scaunul lui se legăna ușor la umbra zidului regal. Deodată Iahuben auzi ceva icnind. Întoarse repede capul spre curtea palatului și scoase un strigăt: în clipa aceea soldatul se prăbușea la pământ cu un cuțit în pieptul însîngerat. Și-l înfipsese singur. Iahuben își acoperi ochii cu palma și nu mai vru să se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mișcare nașpa. Chiar și de pe scaunul meu de bar, doar utiându-mă la ceafa lui Bladesey și la gâtul lui care se Înroșește Îmi poda seama că-i pe nasoale. E distrus când termină de vorbit la telefon. Puțoiu tremură. — Bruce, icnește el, cred că de fapt o să trebuiască să mă duc Înapoi... Bunty e supărată, iar a primit un telefon din ăla. N-ar fi trebuit să plec de lângă ea... — În nici un caz! Ie vacanța ta, ce pula mea! — Vrea numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ușurare când țipătul ăla oribil umple camera semnalizând că a terminat, iar io simt cum cureaua de la gât Își slăbește strânsoarea și Îmi răsucesc șoldurile cu Îndemânare, Începând să-mi trimit unde trebuie și sperma mea. — Ce pizda măsii Chrissie... icnesc eu În timp ce ejacularea mi se diminuează ca pulsul unui muribund, iar mișcările mele de rotație se opresc. Mă prăbușesc pe ea, mă rostogolesc alături și ațipesc pentru o vreme. Mă trezesc primul și inspectez stricăciunile. Vasele de sânge din ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și gândindu-se că avusese dreptate să se simtă imensă și greoaie în Singapore, pentru că așa și era. Dar, încercând să se ridice, își dădu seama că suferința fizică era mai acută. Durerea care îi săgetă brațul era chinuitoare și icni, simțindu-se scăldată în sudoare rece. Își spuse că își va reveni într-un minut, că era de vină șocul și că nu fuseseră atât de multe scări, așa că, dacă o lua încet, totul avea să se rezolve. Dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
era în stare să miște încheietura. Nu se poate, murmură ea. Nu se poate să fi fost atât de proastă și de neîndemânatică încât să-mi fi rupt mâna, nu? Nu aici. Nu acum. Atinse cu delicatețe partea umflată și icni din nou de durere. N-are rost să rămân aici, își spuse. Trebuie să mă ridic și să mă duc la un doctor. Dar pe când încerca să se ridice de pe jos, își dădu seama că, pe lângă că-și lovise încheietura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
am nimic, repetă Darcey iritată. Minette îi aruncă o privire piezișă. —Ești foarte palidă, ma petite, zise ea. — Spre deosebire de tine, care te-ai înroșit toată de atâta amor, i-o întoarse Darcey. —Pentru Dumnezeu! Minette schimbă brusc viteza, iar Darcey icni de durere simțind hurducătura mașinii. Doar nu ești geloasă că mă distrez puțin cu Malachy, nu-i așa? — Sigur că nu! exclamă Darcey. Știi că te-am încurajat mereu să ieși în lume și să te distrezi de când tata a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
RTE ca să vadă dacă postul național făcuse vreun reportaj pe tema asta. Tipic RTE, se gândi ea, după ce trecuse în revistă mai multe știri și nu menționase nimic despre Ennco. Lumea internațională a afacerilor nu apare pe radarul lor. Apoi icni îngrozită la vederea unei transmisii de la biserica din Rathfinan; imaginea se focaliză pe reporter. —Știrea din Statele Unite de săptămâna asta, conform căreia Mike Horgan, directorul firmei financiare americane Ennco, a fost arestat sub acuzația de fraudă, are efecte negative pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de filosofic! Bărbatul se agăță mai tare de scaun. —N-ai ce-i face, zise ea ridicând din umeri. E ca și cum ai rămâne blocat în lift. Poate c-o să fie bine, poate nu. Nu schimbi nimic dacă îți faci griji. Icni și ea când aeronava se îndreptă dintr-odată spre pământ, coborând cu repeziciune; dar de îndată se opri și începu să zboare la același nivel. Ar fi un adevărat șoc pentru InvestorCorp să piardă și fostul, și actualul director de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mea ar fi fost perfectă. M-am folosit de el ca să-mi justific fiecare greșeală. Dar el e acum alt om și eu la fel. Așa că bineînțeles că nu-l mai iubesc. Smucitura cea mai puternică scutură avionul, iar Darcey icni. Deși de obicei nu avea o problemă cu tulburările atmosferice, nu i se mai întâmplase niciodată așa ceva. Și probabil că nu era exclus ca pilotul să facă vreo greșeală elementară, transformând zborul banal înapoi spre Dublin într-un titlu de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
butoiașul, apoi îl închise cu zgomot. — Nu-i decât un singur glonț în revolver. Te simți norocos, Hacksaw? Hacksaw răspunse - Ham! — N-o să-ndrăzniți! exclamă femeia. Lee puse revolverul la tâmpla câinelui și apăsă trăgaciul. Nimeri o cameră goală. Femeia icni și se îngălbeni. Lee anunță: — Au rămas cinci. Pregătește-te să ajungi în raiul câinilor, Hacksaw. Lee trase a doua oară. Mi-am reținut hohotele de râs când revolverul trase în gol, în timp ce Hacksaw își lingea ouăle, plictisit de toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
culoarea? — Cred... cred că era neagră și veche. Îți amintești în ce bar l-ai întâlnit? Lorna înălță capul. Am văzut că lacrimile i se uscaseră pe obraji. Cred că era pe Aviation Boulevard, lângă uzinele alea de avioane. Am icnit. Zona aia din Gardena era ticsită de taverne, saloane de pocher și bordeluri care lucrau cu acceptul tacit al poliției. Când ai văzut-o ultima oară pe Betty? întrebă Harry. Lorna se îndreptă spre scaunul ei, încercând să-și stăpânească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]