723 matches
-
comunicării sunt numeroase: semantica, antropologia culturală, sociologia, socio psihologia. În funcție de felul semnelor, există mai multe forme de comunicare. La antici predominau semnele naturale și semnele convenționale, dar relevante, din punctul de vedere al temei puse în discuție, sunt și semnele iconice (imaginile), semnele indiciale (fumul indică focul), semnele simbolice (semnul balanței este simbolul justiției). De asemenea, nu putem exclude semnele verbale (textele scrise sau vorbite) care pot fi însoțite de semne paraverbale (rostirea afectivă a cuvintelor, sensul tăcerii...) sau semne nonverbale
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
anatomia frământărilor de conștiință ale intelectualității tehnice în procesul de industralizare (Iarbă rea), trecând prin evocarea sacrificiilor luptătorilor în ilegalitate (Pentru fericirea poporului, scrisă alături de N. Moraru) și încheind cu miracolul colectivizării (Într-o noapte de vară), repertoriul de instantanee iconice răspunde comenzii sociale a RPR. Textul dramatic se alătură marilor narațiuni fondatoare, iar spațiul discursiv este populat de spectrele lumii vechi și de aripile angelice ale luptătorilor lumii noi. Schematismul este reabilitat, în numele angajării în marea luptă pentru conștiințe pe
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Piccagliani. Mult alb, ceasuri peste tot, o atmosferă à la Garcia Lorca. Alb negrul ajută. "Fotogra fiile fac dreptate producției. Totul era alb, un alb în care am decupat figuri antropomorfe, ceasuri umanoide și personaje de poveste, într-o Spanie iconică. Iar Viorica arăta precum o spa nioloaică, brună, conturată, nu mai vorbesc de sonoritatea numelui... O femeie frumoasă. Asta a fost prima impresie. O femeie foarte caldă. De asta m-am convins mai târziu, motiv pentru care am și avut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ar fi răspunsul meu, tot pe bună dreptate. Așadar... — Hello, Mrs. Bumbry? Da, vorbesc la telefon cu nimeni alta decât Grace Bumbry, una dintre cele mai fascinante cântărețe ale secolului trecut, Carmen, Eboli, Tosca, Lady Macbeth, Amneris, Salomeea și Venus iconice. Alături de Leontyne Price, Martina Arroyo și Jessye Norman, a deschis larg porțile afirmării în teatrul liric pentru artiștii afro-americani. Alături de Shirley Verrett, a șters granițele între distincțiile tradiționale "soprană/mezzosoprană", melanjând repertoriile și, cel mai adesea, ieșind învingătoare din această
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
unul olimpic. Posibilitatea cunoașterii duce doar spre succes, niciodată nu există aceea de eșec sau de pedeapsă, impunitate. Reclamele încep ca semne prohibitive, semne de îndrumare în instituții publice (man / woman), în spitale (programe), semne rutiere (trecerea interzisă), completând semnele iconice (pictogramele) cu semne verbale și non-verbale. Unele științe se dezvoltă pe canal optic (astronomia, artele vizuale, pictura corporală, machiajul teatral, aranjamente capilare, musculatura sportivului) și modificările depind de chirurgia plastică sau de arta picturii, dar autenticul mod al transformării spirituale
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
unui lexic. Mitul propune un limbaj, dar acesta stă mai presus de orice expresie lingvistică. În acest fel, Platon a fost constrâns să introducă o unitate intermediară între semnificat și imaginea semnificantă pentru a asigura relații nearbitrare la nivelul comunicării iconice. El operează aici, pe un alt registru, în manieră gnostică, introducând intermediarii. Imaginea mitică este o realitate intermediară care se mișcă relativ liber între oameni și zei. Levi-Strauss vorbește despre o mare unitate constitutivă numită mitem care are, în plan
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
caz, trecută și înregimentată la capitolul „divertisment”. Imaginea este, în această viziune, un detaliu ludic al existenței. Totuși omul occidental se naște și moare înconjurat de imagini care îi conduc opțiunile de-a lungul întregii sale existențe. „Importanța acestei «manipulări iconice» (relativă la imagine) nu îngrijorează încă; și totuși de ea depind celelalte valorizări, incluzând-o pe aceea a manipulărilor genetice.” Care este, la drept vorbind, esența acestor manipulări și care pot fi consecințele lor imediate la nivelul cotidianului? Ne lovim
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
așa cum este Dominique Quessada pare prins în această capcană. Într-o lucrare care propune o analiză a funcționării și efectelor publicității confruntate cu proiectul platonician, acesta se face vinovat de o înțelegere deficitară a codajelor la care invită orice orizont iconic. Reiterăm aici ideea conform căreia în tradiția Academiei conceptul de eikôn are un înțeles mult mai larg decât cel acreditat prin conotațiile sale moderne. Această manieră de a privi lucrurile creează o impresie de identitate, cât se poate de falsă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a celui vizual refuzând să recunoască semnului vizual un statut semiotic deplin, cu argumentul că în cazul reprezentărilor vizuale, demersul semiotic nu e aplicabil decât unui ansamblu, unui tablou. Se poate reproșa aici lui Eco o neatentă tratare a semnului iconic, care este în mod nepotrivit identificat cu semnul vizual. Mai bogat în sensuri și mai penetrant în planul conștiinței este iconicul. Căci, spre deosebire de intelect, ochiul nu-i refuză sensului nici un glisaj. În plus, în virtutea experiențelor istorice, omul percepe limba ca
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu e aplicabil decât unui ansamblu, unui tablou. Se poate reproșa aici lui Eco o neatentă tratare a semnului iconic, care este în mod nepotrivit identificat cu semnul vizual. Mai bogat în sensuri și mai penetrant în planul conștiinței este iconicul. Căci, spre deosebire de intelect, ochiul nu-i refuză sensului nici un glisaj. În plus, în virtutea experiențelor istorice, omul percepe limba ca pe un fel de metainstituție, un mediu al propagării puterii sociale și al dominației. Din start se poate vorbi de un
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din această incompatibilitate: sufletul vine cu un adevăr care se naște cumva împotriva limbii. Totuși, el are ceva de spus. Cum poate deveni această aventură silențioasă a sufletului o aventură istoric-destinală? Ce conexiuni simbolice suplimentare și inaccesibile logos-ului promite iconicul ? A comunica este, între altele, o formă specific umană de exercitare a puterii. Omul a iscodit în marginile propriei istorii tenebrele gloriei discursive. Numai „omul regal” poate disprețui temeinic cuvântul. Pentru că e conștient de orgoliile sale. Poetul ispitit de idei
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fapt mult mai multe în comun decât crede Umberto Eco. Celebrele speech acts, concept tradus cu oarecare superficialitate prin „acte de limbaj” (alți autori observă că mai potrivit ar fi termenul de „acte de discurs”) scot în evidență importanța trăsăturilor iconice în interiorul procesului cotidian de comunicare. De asemenea, contextul unui enunț și spațiul comunicațional este azi într-o mare măsură iconicizat. Iconicitatea care marchează în mod tradițional semnul vizual refulează cu forță în orizontul semnului lingvistic. Înțelegând discursul ca un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întrunească un cât mai larg sufragiu. Teama lui Platon față de efectul destructurant al producțiilor și artelor novatoare se explică tocmai prin această „teamă” civilă față de criterii noi asupra cărora este dificil de păstrat un control politic. Mai mult decât cuvântul, iconicul poate fi un vector de sporire a libertății: totuși în absența unei sintaxe, a unor canoane interpretative, imaginile pot da naștere unor entități semantice mult diferite pentru una și aceeași entitate suport. Imaginile vizuale se combină mental mult mai ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lingvistico-semantice, care sunt obligate la un număr limitat de configurații rezultate din constrângerile de natură sintactică și din cerința de consistență logică. Numai aici aflăm explicația justă a „egiptomaniei” platoniciene, a înclinației sale accentuate pentru canonism și schematism. Conectarea produsului iconic la o pedagogie convergentă a virtuții permite un anume control al interpretărilor. Și tocmai din acest motiv, fie că ne place, fie că nu, Platon nu era un adept al democrației. Gramatica limbajului e, oricum am privi lucrurile, mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a privitorului / lectorului cu o serie de convenții, înțelese ca modalități de a efectua anumite acțiuni pe baza unor acorduri sociale ori a unor referințe istorice. Descrierea unor convenții picturale ar putea fi asociată cu noțiunea semiotică a unui semn iconic în care semnificantul (ca semn fizic sau calitate materială) are anumite asemănări cu ceea ce semnifică, în condițiile în care, în interiorul unei culturi, un anumit semn se potrivește cu un anumit obiect material, extinzând astfel conceptul de convenție la acela de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
auto-reflexivitatea modelului propus) și generalitatea artei și culturii se consumă la nivelul unui "spațiu psihologic" în care actul "privirii" operei ("seeing") înseamnă "a înțelege" arta ("seeing"), câtă vreme construcția realizată pe baza acumulării de unități comprehensive nu are o semnificație iconică 172. Un alt artist conceptual care ia în considerare întrebuințarea teoriei ca material de bază al operei este Dan Graham, care introduce termenul de "in-formație" pentru a accentua caracterul invizibil al procedurilor formale și al conținutului material al procesului propunerii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a strălucit. b)Cerul a fost acoperit. c)A plouat. d)A bătut vântul. e)A nins. Dezvoltarea răspunsului : Soarele a strălucit. (Când a strălucit?; Unde a strălucit?; Ce fel de cer?) ...Luni, soarele a strălucit pe cerul senin. -Modelul iconic sau învățarea prin modelare își motivează necesitatea aplicativă prin caracterul concret intuitiv și acțional al gândirii școlarului mic, la care acțiunea mintală derivă din acțiunea externă, pur obiectuală (cu deosebire în clasele I - II). Această metodă tradițională capătă noi valențe
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
termenul ekphrasis în contextul mai larg al convergențelor textului spre imagine. Tipurile de relații text/imagine se clasifică în trei categorii: combinație, integrare și transformare 20. Ekphrasis-ul ilustrează acest ultim tip de relație și se definește în opoziție cu proiecția iconică. Proiecția iconică presupune a decoda realitatea obiectelor din lumea înconjurătoare ca și când aceasta ar fi un tablou 21. Textele circumscrise proiecției iconice sunt acele texte care descriu sau integrează realitatea ca pe o imagine, în timp ce ekphrasis-ul implică texte care descriu sau
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în contextul mai larg al convergențelor textului spre imagine. Tipurile de relații text/imagine se clasifică în trei categorii: combinație, integrare și transformare 20. Ekphrasis-ul ilustrează acest ultim tip de relație și se definește în opoziție cu proiecția iconică. Proiecția iconică presupune a decoda realitatea obiectelor din lumea înconjurătoare ca și când aceasta ar fi un tablou 21. Textele circumscrise proiecției iconice sunt acele texte care descriu sau integrează realitatea ca pe o imagine, în timp ce ekphrasis-ul implică texte care descriu sau interpretează imagini
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
combinație, integrare și transformare 20. Ekphrasis-ul ilustrează acest ultim tip de relație și se definește în opoziție cu proiecția iconică. Proiecția iconică presupune a decoda realitatea obiectelor din lumea înconjurătoare ca și când aceasta ar fi un tablou 21. Textele circumscrise proiecției iconice sunt acele texte care descriu sau integrează realitatea ca pe o imagine, în timp ce ekphrasis-ul implică texte care descriu sau interpretează imagini reale sau fictive. Odată cu poziția lui Hans Lund, ekphrasis-ul se plasează în domeniul mai extins al transformării literare. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
text. The text refers to an element or a combination of elements in pictures not present before the reader's eye", Hans Lund, Text as Picture, traducere de Kacke Götrick, Canada, The Edwin Mellen Press, 1992, pp. 8-9. 21 Proiecția iconică înseamnă "the act of decoding a framed field of vision in the exterior concrete world of objects as if it were a picture", Idem, p. 73. 22 "I propose a definition simple in form but complexe in its implications: ekphrasis
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în economia ei. McCloud propune o interesantă schemă piramidală în care plasează stilurile creatorilor de bandă desenată între trei poli majori polul asemănării cu realitatea (stiluri "realiste" în care desenul se apropie de fotografie), polul sensului (în care stilul este iconic, abstract) și în fine, polul pictural (în care arta devine obiect, iar liniile, formele, culorile, "devin ele însele și nu au pretenția că sunt altceva").518 Randall Harrison propune o altă schemă tridimensională a desenului (în care include, pe lângă bandă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o existență aproape fizică, o "certitudine" pe care nu o au în realitate, însă pot conține și semne de punctuație care traduc emoții neformulate în cuvinte, care intră în imagine și participă atât la planul lingvistic cât și la cel iconic (odată cu trecerea la banda desenată realistă bula își găsește tot mai greu locul, întâmpinând aceeași problemă de care se lovise pictura care trece și ea la realism din secolul al XIV-lea și găsește tot mai dificil loc pentru aura
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
devin simboluri, care la rândul lor devin semnale pentru lectura benzii (chiar dacă există diferențe notabile între autori în privința utilizării și semnificației lor), semne "cabalistice" care marchează gândurile și vorbele tari, iar metaforele limbajului curent sunt extrase din cuvinte și recreate iconic (stele verzi, păsărele etc.).536 Fig. 5 Metafore cotidiene cu "carnație": de observat "porcul de câine" (imagine în imagine) Limbajul intern al benzii desenate, esențialmente vizual, funcționează prin interacțiunea "ideogramatică" a desenului, a scriiturii și a semnificanților referențiali fonici ai
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cotidianului, clișeu antic, din descrierea lui Thales făcută de Socrate), toposul geniului (munca lui e solitară iar condiția sa e a artistului romantic), sau de gradul al doilea, definite ca "ceva ce se știe, dar prin care se exploatează valențele iconice, ironice ori ludice", conform aceluiași Dufays, și prin care are loc o distanțare ironică față de stereotipurile de gradul întâi.776 Din aceste "obligațiuni" ale poveștilor super-eroice, Reynolds conturează o caracterizare complexă și inclusivă a super-eroilor, operațională în discursul propriu acestor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]