753 matches
-
490 Mențiunea colecției(R) Blocul 5 500 Note generale(R)501 Note « cu »(R) 502 Note privind tezele de doctorat(R) 504 Note bibliografice(R) 505 Note analitice structurate(R) 506 Note privind consultarea(R) 507 Note privind scara documentelor iconografice(NR) 508 Note generice privind producția sau creația(R) 510 Nota citărilor sau a referințelor(R) 511 Notă privind participanții sau interpreții(R) 513 Notă privind genul raportului și perioada acoperită(R) 514 Note privind calitatea datelor(NR) 515 Notă
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
gambei la șezut) Procesul de predare- învățare cuprinde explicația profesorului cu privire la denumirea exercițiului și modalitatea acțiunii segmentelor corpului (membre inferioare, membre superioare, trunchi, cap, etc.) pe structura unui pas dublu de alergare. Urmează demonstrația profesorului (și/sau utilizarea unor materiale iconografice) și exersarea mișcării de către elevi. Se remarcă exersarea frontală, pe grupe, pe perechi și/sau individuală, însoțită de corectări, indicații metodice și încurajări pe tot parcursul exercițiilor. Exercițiul este util pentru amplitudinea posterioară a pasului alergător, localizând mișcarea de pendulare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
oferi oricând controlul obiectiv Pe parcursul orespundă greutății și forței sportivilor: un ciocan ușor folosit pentru un sportiv cu capacități crescute un nivel mai l an de concurs, înco în încercarea de a-l arunca vor determina un me ele materiale iconografic * învățarea prizei pe mânerul ciocanul lui fără * însușirea piruetelor; * formarea ritm . demonstrația profesorului cu privire la priza la ciocan se pot executa următoarele exerciții pentru învățarea prizei corecte și acomodarea u obiectul de aruncat: * se apucă mânerul ciocanului cu mâna stângă (pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
văzut pe mine l‑a văzut pe Tatăl 50. Prin urmare, Fiul este chipul Tatălui, așa încât, între Noul Testament și chipul lui Cristos, icoana lui Cristos, există o strânsă legătură. Teologia creștină găsește ultimul și cel mai adânc suport al reprezentărilor iconografice chiar în Sfânta Treime: Dumnezeu, izvorul originar și sursa a toate, are în Fiul, Cuvântul cel veșnic, chipul său desăvârșit întru toate. Con‑ form învățăturii patristice, această afirmație indică în primul rând că imaginea lui Dumnezeu este pentru ființa umană
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ca un simbol al apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este un spațiu care poate fi necinstit și pân‑ gărit, curățat și restaurat, pustiit și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația. Cu toate că aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Isaac, scara lui Iacob, trecerea Mă‑ rii Roșii, primirea celor zece porunci etc.), din Sfintele Evanghelii și din cele deduse din biografiile sfinților, cât și din sfânta Tradiție 65. Aceste reprezentări constituiau imagini care erau izolate ori înfățișate în dipticuri iconografice (mai ales perechi de chipuri, printre care cele mai frec‑ vente erau acelea ale lui Isus și ale sfintei Fecioare Maria), ori reunite în ci‑ cluri de scene care erau ordonate în mod cronologic, și care creau de multe ori
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de‑a lungul secolelor în aceeași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi transpare o spontaneitate primitivă prin scheme compoziți‑ onale simple, originale prin maturitatea lor care vor rămâne o particula ritate a picturii iconografice în secolele care vor urma. Cucerirea Constantinopolului de către cruciați în 1204, a însemnat o schimbare profundă pentru cultura și arta religioasă; are loc un exod al artiș‑ tilor în orașele Europei producându‑se astfel o expansiune a acestei arte, în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și 1526 lucrau în Creta mai bine de 120 de pictori având de executat lucrări comandate de o masă largă și variată de oameni cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
al XX‑lea se face cunoscută o nouă influență provenind din ve‑ chea pictură (în mod special cea din secolul al XVI‑lea), îndreptându‑se către un stil de pictură dreaptă și simbolică. În anul 1902, pentru a păstra tradiția iconografică, comisia de supraveghe‑ re a iconografiei, fondează școli în acest domeniu care au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
văzut pe mine l‑a văzut pe Tatăl 50. Prin urmare, Fiul este chipul Tatălui, așa încât, între Noul Testament și chipul lui Cristos, icoana lui Cristos, există o strânsă legătură. Teologia creștină găsește ultimul și cel mai adânc suport al reprezentărilor iconografice chiar în Sfânta Treime: Dumnezeu, izvorul originar și sursa a toate, are în Fiul, Cuvântul cel veșnic, chipul său desăvârșit întru toate. Con‑ form învățăturii patristice, această afirmație indică în primul rând că imaginea lui Dumnezeu este pentru ființa umană
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ca un simbol al apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este un spațiu care poate fi necinstit și pân‑ gărit, curățat și restaurat, pustiit și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația. Cu toate că aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Isaac, scara lui Iacob, trecerea Mă‑ rii Roșii, primirea celor zece porunci etc.), din Sfintele Evanghelii și din cele deduse din biografiile sfinților, cât și din sfânta Tradiție 65. Aceste reprezentări constituiau imagini care erau izolate ori înfățișate în dipticuri iconografice (mai ales perechi de chipuri, printre care cele mai frec‑ vente erau acelea ale lui Isus și ale sfintei Fecioare Maria), ori reunite în ci‑ cluri de scene care erau ordonate în mod cronologic, și care creau de multe ori
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de‑a lungul secolelor în aceeași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi transpare o spontaneitate primitivă prin scheme compoziți‑ onale simple, originale prin maturitatea lor care vor rămâne o particula ritate a picturii iconografice în secolele care vor urma. Cucerirea Constantinopolului de către cruciați în 1204, a însemnat o schimbare profundă pentru cultura și arta religioasă; are loc un exod al artiș‑ tilor în orașele Europei producându‑se astfel o expansiune a acestei arte, în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și 1526 lucrau în Creta mai bine de 120 de pictori având de executat lucrări comandate de o masă largă și variată de oameni cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
al XX‑lea se face cunoscută o nouă influență provenind din ve‑ chea pictură (în mod special cea din secolul al XVI‑lea), îndreptându‑se către un stil de pictură dreaptă și simbolică. În anul 1902, pentru a păstra tradiția iconografică, comisia de supraveghe‑ re a iconografiei, fondează școli în acest domeniu care au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]