938 matches
-
de iconuri populare moderne, care ne înconjoară în viața de zi cu zi, de la steagul național, monumente și clădiri oficiale, la mașini, telefoane, televizoare, ipod-uri, bluejeans și jucării. * Încercarea de a sugera că există o posibilă le-gătură între reprezentări aparținând iconografiei religioase târzii, cum ar fi cea a Fecioarei Maria sau cele ale fecioarelor-martir, și imaginea popularei păpuși Barbie sau a celebrei cântărețe Madonna poate părea la prima vedere greu de argumentat. Și totuși, vom încerca să demonstrăm că există asemănări
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cap116. În reprezentarea iconică a acestor fecioare există elemente comune cu imaginea Fecioarei Maria. După cum arată Kim Philips, deși Fecioara Maria a murit la șaizeci sau la șaptezeci și doi de ani, după diferiți autori, ea este înfățișată ca femeie tânără în iconografia reprezentând adormirea și încoronarea Maicii Domnului. Nici o icoană medievală nu o ilustrează bătrână, ci, dimpotrivă, ca o fecioară cu părul lung închis la culoare sau blond, mai tânără uneori decât propriul fiu. Iconografia Fecioarei este în mod clar diferită de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ea este înfățișată ca femeie tânără în iconografia reprezentând adormirea și încoronarea Maicii Domnului. Nici o icoană medievală nu o ilustrează bătrână, ci, dimpotrivă, ca o fecioară cu părul lung închis la culoare sau blond, mai tânără uneori decât propriul fiu. Iconografia Fecioarei este în mod clar diferită de modelul real, atât în ceea ce privește vârsta, cât și culoarea părului și a pielii. În Europa occidentală, ea este imaginea tipică a idealului de frumusețe aristocratică franțuzească, italienească sau anglo-saxonă. În Europa estică, ea seamănă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
martiriului lor. Neoferindu-și inocența în schimbul bogăției materiale, au fost răsplătite cu calea către rai și obținerea unui râvnit loc etern. Acest exemplu extraordinar le-a îndemnat pe femei la castitate premaritală, moderație post-mari-tală și comportament virtuos. Fecioara Maria, Madonna iconografiei occiden-tale, a reprezentat modelul suprem al fecioarei-martir, un simbol extrem de complex și mult mai dificil de urmat. Spre deosebire de fecioarele-martir, a căror alegere era castitatea și credința, considerate deasupra plăcerilor lumești, Fecioara Maria pare să nu fi avut nici o opțiune, fiind
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ce devine din impersonală personală, în sensul că o realitate unanim acceptată la nivel de teorie este cu mult inferioară unei convingeri personale, operând cu sistemul diferențiat al gândirii fiecăruia în parte și se calapodează pe aceasta. De aceea în iconografia bizantină există reguli foarte clare de reprezentare a icoanelor, tocmai pentru a nu lăsa imaginarul în voia creării unei lumi ireale, patologice chiar, care poate duce către tărâmuri ce nu au nimic în comun cu mesajul religios transmis de o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
petrecut istoric și consemnat ca atare în Evanghelia după Ioan. Însă această imagine relativ simplă, dublată de un imaginar decăzut, de un imaginar bolnăvicios, poate da naștere celor mai grotești interpretări. Din acest motiv, al evitării laturii obscure a imaginarului, iconografia bizantină a adoptat, cu titlu de reguli, canoane ce fac din reprezentarea planului divin o trecere în planul uman al supleții și simplității ce nu lasă loc interpretării. Astfel realizată, icoana este o reprezentare umană a ceea ce este divin, pentru că
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Moldova. S-a născut pe 4 august 1976, în Chișinău, tatăl Valentin fiind profesor de logică la Universitatea "Ion Creangă", iar mama Claudia, absolventă a Institutului de Arte, secția regie. Are studii de pictură, filozofie și teologie și a predat iconografia la Seminarul teologic din Chișinău. O vreme a fost consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, unde a fost ridicat în rangul de protosinghel (egumen) de arhiepiscopul Teodosie al Tomisului. În 2005 a făcut parte din Comisia pentru validarea textelor liturgice de pe lângă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
relația cu soția sa îi determină declinul și apoi prăbușirea definitivă. Ghiță nu este și nu ajunge niciodată un Gheorghe. Nimeni, nici măcar Ana, nu-l numește vreodată așa. Sfântul mare mucenic capadocian al cărui nume îl poartă cârciumarul apare în iconografia românească salvând o fată din ghearele unui balaur mai mult sau mai puțin simbolic. Ghiță de la Moara cu noroc nu își mântuie soția din niciun necaz și nici nu luptă măcar cu sine pentru a învinge monștrii interiori sau exteriori
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tot așa manevrele, uneltirile din umbră se consideră a fi la originea celor mai cumplite flageluri din vremurile de azi, războaie, crize, tulburări sociale. Se ajunge la cunoscuta imagine a vrăjitorului sau a vrăjitoarei, așa cum a fost deseori reprodusă de iconografia medievali sau postmedievală obiect ce stîrnește aversiune, spaimă, dar și bătaie de joc -, pe care o regăsim în unele texte acuzatoare datînd din ultimii ani ai secolului al XlX-lea. Astfel, într-o scriere a aceluiași abate Desportes 14, un
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sau mai puțin importantă, a unui anume tip de manipulare voluntară. Fără să evocăm realitatea contemporană cu acele forme sistematice și susținute ale propagandei politice, observăm că însăși legenda napoleoniană este în acest sens întru totul exemplară. Buletinele Marii armate, iconografia oficială, folosirea teatrului și a muzicii și, în sfîrșit, Testamentul de pe insula Sfînta Elena dovedesc fără putință de tăgadă intenția prefabricării. Etnologii ne-au învățat că nu există șamanism fără punere în scenă, că nu există vrăjitor care să nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
chema înapoi. Acest Napoleon din textul balzacian, care trece dintr-o ordine a umanului într-una a sacrului, nu se confundă totuși, în memoria legendară, cu o altă imagine a împăratului: aceea a legislatorului, a fondatorului unei noi ordini instituționale. Iconografia din vremea Consulatului și a Imperiului pare a privilegia generalul învingător, cuceritorul cu privirea arzătoare. Cu toate acestea, nu uită să ni-1 arate ca participant la deliberările din Consiliul de Stat, așezat într-un decor lipsit de patetism războinic
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ambelor părți". Adevărul istoric se confundă, de fapt, cu un imperativ moral. Dar aceeași logică a unității explică și spațiul privilegiat acordat, în aceleași texte, apărării, protecției, securității. De la castelul medieval și pînă la lucrările de fortificații ale lui Vauban, iconografia (ce constituie o noutate pedagogică) din manualele Republicii frapează prin importanța acordată meterezelor, șanțurilor de apărare, fortificațiilor. Pe de altă parte, referința la noțiunea de frontieră frontieră ce trebuie stabilită, asigurată, păzită revine mereu, cu deosebită insistență. Riguros delimitat, prin
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Sacră este fiica lui Ra, zeul soarelui, prin urmare o divinitate care ocupă un loc de primă mărime în panteonul egiptean, dominat de spirite astrale, vegetale și zoomorfe. Hator mai este „marea vacă a Cerului”, altfel spus, principiul feminin fundamental, iconografia mitică reținînd-o în chip de bovină, leoaică, șarpe. Ea era principalul aliat al zeului Ră în lupta permanentă cu șarpele infernal Apop. În mitologia egipteană „mai nouă”, Isis era înlocuită ori asemănată cu Hator, în chip de acolită a lui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înlocuim dimensiunea iconografică cu cea a unui sunet pentru a obține recto-ul "figură sonoră" și verso-ul "sens" într-o reprezentare muzicală. Problema descrierii unei reprezentări se pune în același fel ca pentru formele vizuale. Să revenim totuși la iconografie. O imagine este conceptualizată, după Moliner, ca un ansamblu de caracteristici și proprietăți, de natură descriptivă, raportate la dimensiuni fizice, sociale, personale sau psihologice și atribuite de un individ unui obiect (Moliner, op. cit., pp. 145-170). Diverse condiții îi permit apariția
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
protecție mitologică. Mitul, susținut de credință, creează peste vreme o aură protectoare, care traduce în limbajul contemporan al oricărei generații semnificația și importanța unor modele exemplare ale trecutului. În spațiul artelor vizuale, imaginea sfântului Gheorghe omorând balaurul, redată magistral în iconografie, devine prin aceasta o paradigmă a biruinței binelui asupra răului și a vieții asupra morții, în deplină consonanță cu întregul sistem de învățături ale religiei creștine. Exprimând o tensiune teribilă, icoana îl înfățișează pe sfânt călare, ținând cu fermitate în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
prin câteva exemple extrase din rândul operelor de artă religioasă. În creștinism bunăoară, icoana reprezintă un valoros model de creație, care transpune în mijloacele lumii materiale, formele imateriale ale lumii sacre. Făcând referire la doar unul dintre numeroasele exemple ale iconografiei creștine, reprezentarea în care Sfântul Ioan Evanghelistul apare alături de ucenicul său Prohor, dictându-i Evanghelia, conține esența vizuală a raportului dintre cele două dimensiuni divină și umană. În mod concret, actul inspirației este ilustrat printr-o rază ce se îndreptă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
prin prezența unui înger, care în calitatea sa de mesager, pare să dicteze modul în care trebuie săvârșită lucrarea. Într-un mod cu mult mai explicit decât în cazul simbolisticii razelor de lumină sau al limbilor de foc (elemente specifice iconografiei bizantine), prin prezența îngerilor, ca ființe spirituale ce aparțin sferelor sacre, ideea inspirației divine este inoculată atât creatorului, cât și privitorului lucrării realizate 212. Potrivit acestor exemple, conchidem că esența artei sacre rezidă în inspirația produsă de sacru, dintre toate
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cei vii, ci de către cel defunct, rolul lor primordial fiind acela de a-l "menține în viață"348 pe cel trecut "dincolo". Era vorba despre o credință profundă în promisiunea unei vieți ulterioare celei pământești. Cultul morților și extrem de vasta iconografie pe care arta egipteană i-o închina 349, descriu o imagistică destinată eminamente facilitării trecerii către cealaltă lume, printr-o metaforă a transcenderii, cum rar a fost dat să întâlnim în perioadele ce au urmat, fapt ce întărește, o dată în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acest fel și supraviețuirea cultelor locale 358. Însă, înclinația spre narativism, naturalism și individualizare, deosebește arta romană de cea greacă, a cărei tendință primordială era aceea a idealizării etice, formale și spirituale. Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu Cât privește iconografia și reprezentarea vizuală a sacrului, pot fi remarcate unele asemănări speciale cu arta greacă, explicitate prin imageria divinităților, prin arhitectura religioasă 359 și, nu în ultimul rând, printr-un anumit cult al funerarului 360. La rândul său, străvechiul cult al
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
anume teamă de natură religioasă, romanii având obligația de a arde tămâie în fața acestuia, ca semn al supunerii și loialității lor361. Aceasta dovedește o dată în plus că, în ciuda realismului frust cu care era înfățișată, imaginea împăratului avea un caracter sacru. Iconografia romană avea însă să fie reconfigurată prin noile formule de reprezentare vizuală a sacrului datorate oficializării în anul 313 d.Hr. a religiei creștine de către împăratul Constantin cel Mare, arta cunoscând pe lângă limbajul specific vechilor credințe politeiste și expresiile vizuale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de timp menționat, fiind destul de reduse, André Grabar motivând această situație prin faptul că nu au fost găsite imagini creștine din acea perioadă 370. Mărturiile documentare amintesc totuși și de unele forme incipiente 371 a ceea ce ulterior avea să fundamenteze iconografia bizantină. Într-un astfel de context, arta creștină a primelor două veacuri a determinat la nivelul viziunii artistice articularea unui limbaj simbolic 372, format printr-o multitudine de imagini încărcate în înțelesuri religioase 373. Sursele documentare atestă faptul că, pentru
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
au urmat, reprezentările artistice creștine au continuat să existe și să se dezvolte în special în spațiul monastic, cunoscând atât în manuscrisele, cât și în arhitectura vremii, influențele artizanilor nordici 389, care au adus în cadrul imagisticii sacre occidentale, elementele unei iconografii proprii, de factură pre-romanică. Sub aspect istoric, zorii veacului al XI-lea au însemnat pentru lumea creștină un nou moment de tulburare, Marea Schismă din anul 1054 despărțind încă o dată Răsăritul de Apus, de data aceasta nu pe criterii politice
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
biblice, cu care trecutul obișnuise deja lumea artei. Reamintim totodată și eforturile creatoare ale unor confrerii artistice ale finalului de secol XIX, precum cea a nazareenilor 439 și prerafaeliților, care au șocat burghezia victoriană în încercarea lor de reînnoire a iconografiei religioase 440, sau cea a nabiștilor, care au consemnat o puternică turbulență ideologică în pragul anilor 1900, marcată de lupta, începută deja de două veacuri, a laicizării artei religioase, respectiv de tendințele de revenire la modelele tradiționale ale acesteia. Începuturile
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sau Salvador Dali, au afirmat importanța subconștientului și a visului, revelând "o moștenire subiacentă a veacurilor de credință catolică"447. Prin raportarea stilistică a lucrărilor de inspirație religioasă ale acestor artiști la modul consacrat de repezentare vizuală a sacrului, specific iconografiei creștine, se evidențiază o îndepărtare tot mai clară față de limbajul propriu al acesteia, atingând uneori chiar și puncte nevralgice ale interpretării, prin tratarea neconvențională a temelor tradiționale. În această linie s-au încadrat de-a lungul secolului XX creațiile a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
continuă a întregii societăți, al cărui simptom major constă în "slăbirea" trăirii și a acelei "purități a inimii" despre care vorbea Nichifor Crainic, în recursul insuficient de documentat la anumite tipare ale picturii de tradiție bizantină, sau în preluarea în cadrul iconografiei bisericești a unor modele tipice creației laice, nu întotdeauna compatibile cu specificul artei sacre creștine. În ansamblu, toate aceste influențe întăresc ideea unei schimbări treptate de viziune asupra libertății stilistice de reprezentare vizuală a sacrului în decursul acestei perioade. Privitor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]