436 matches
-
Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o definiție oficială a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o definiție oficială a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii sale mântuitoare. Iconomia bisericească rămâne o derogare provizorie în raport cu acrivia. Ea se acordă în împrejurări excepționale, dar fără a crea o nouă condiție care s-ar impune, ca un drept permanent
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii sale mântuitoare. Iconomia bisericească rămâne o derogare provizorie în raport cu acrivia. Ea se acordă în împrejurări excepționale, dar fără a crea o nouă condiție care s-ar impune, ca un drept permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii sale mântuitoare. Iconomia bisericească rămâne o derogare provizorie în raport cu acrivia. Ea se acordă în împrejurări excepționale, dar fără a crea o nouă condiție care s-ar impune, ca un drept permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care s-ar impune, ca un drept permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca un drept permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr. Chesarie are o dublă miză. Mai întâi, el vizează dimensiunea științifică, constituind o riguroasă contribuție (o erudiție remarcabilă, o coerență a demonstrației, existența unei bibliografii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a se vedea, de pildă, Frumosul în teologia, mistagogia și caligogia Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul), la teofilie, teognosie și filocalie, precum și la mult disputata estetică a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său germinativ care pornește de la sensul tradiției și se oprește la caracterul anamnetic al artei. Referitor la chestiunea rigorii dogmatice și a normei estetice, precum și a raportului dintre artist și creație, mai precis aspectul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la religion, Paris, Gallimard, 1985. Gella, Aleksander (coord.), The Intelligentsia and the intellectuals. Theory, method and case study, London and Beverley Hills, Sage, 1976. Genieys, William, La sociologie politique des élites, Paris, Armand Colin, 2011. Gheorghescu, Chesarie, Învățătura Ortodoxă despre iconomia divină și despre iconomia bisericească, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001. Granjon, Marie-Christine, Racine, Nicole, Trebitsch, Michel (coord.), Histoire comparée des intellectuels, Paris, Institut d'histoire du temps présent, 1997. Gugelot, Frédéric, La conversion des intellectuels au catholicisme en France
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1985. Gella, Aleksander (coord.), The Intelligentsia and the intellectuals. Theory, method and case study, London and Beverley Hills, Sage, 1976. Genieys, William, La sociologie politique des élites, Paris, Armand Colin, 2011. Gheorghescu, Chesarie, Învățătura Ortodoxă despre iconomia divină și despre iconomia bisericească, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001. Granjon, Marie-Christine, Racine, Nicole, Trebitsch, Michel (coord.), Histoire comparée des intellectuels, Paris, Institut d'histoire du temps présent, 1997. Gugelot, Frédéric, La conversion des intellectuels au catholicisme en France (1885-1935), Paris, CNRS, 2010
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Tit Simedrea Târgoviștenul, în "Cuvântul", an III, nr. 850, 30 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 133. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum ne-am înștiințat, fără de iconomi, episcopii întrebuințează bisericeștile lucruri, s-a socotit ca toată Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
precum ne-am înștiințat, fără de iconomi, episcopii întrebuințează bisericeștile lucruri, s-a socotit ca toată Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sfârșitului și acest sfârșit ca țintă a strădaniilor sale. El nu s-a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o contribuție academică riguroasă la lămurirea acestui aspect primordial al teologiei clasice. 9 Ibidem
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o contribuție academică riguroasă la lămurirea acestui aspect primordial al teologiei clasice. 9 Ibidem, p. 104. 10 Cf. Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, București, Christiana, 1995
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o contribuție academică riguroasă la lămurirea acestui aspect primordial al teologiei clasice. 9 Ibidem, p. 104. 10 Cf. Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, București, Christiana, 1995; Vladimir Lossky, Vederea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
taci și să aștepți timpul unei asemenea biruințe, arătând prin aceasta că nu dorești slavă deșartă, ci o adevărată bărbăție. Fericitul Augustin ne aduce aminte că „nu Dumnezeu ne duce în ispită, ci îngăduie să fie duși cei care, potrivit iconomiei Sale tainice, sunt lipsiți de ajutorul Său, fiindcă nu s-au făcut vrednici de El. Pe de altă parte, cei lămuriți prin ispite se întăresc în fața încercărilor și capătă nădejde în ajutorul și mila lui Dumnezeu.” Sf. Maxim Mărturisitorul ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
numele îngerului este de minune - spune Sfântul Proclu, patriarhul Constantinopolului - căci cel ce bine a vestit Fecioarei Maria, Gavriil s-a numit; căci el vestea, și cu numele închipuia, pe Acela ce avea să vină în lume"292. În taina iconomiei divine, "îngerul cel mare care este nedepărtat de scaunul lui Dumnezeu, cel înainte-stătător și mai de aproape privitor al tainelor lui Dumnezeu"293, Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri, mesagerul tainelor dumnezeiești: a Întrupării lui Dumnezeu (Luca, 1, 28 -31), a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ridicarea bisericii române, restabilind-o pe bazele canoanelor și întărirea simțimântului religios în inimile noastre; răspândirea învățământului în toate clasele; o justiție și o administrațiune bună, care să stârpească prin urmărirea și pedepsirea culpabililor toate abuzurile; o ordine și o iconomie în finanțe pentru a face să înceteze strâmtorarea de care suferă astăzi societatea și pentru a da un nou zbor înavuțirii naționale; îmbunătățirea agriculturii, izvorul cel mai mare al bogăției noastre; înmulțirea căilor de comunicațiune și înființarea institutelor de credit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
țeremoniile și îngropăciunea lor; în a 2-a din Istoria Ardealului, Țeara Românească și Moldova; în a 3-a parte, Literatura Românească, arătând care au fost lucrat și care lucră și acum pentru literatura românească; în a 4-a din iconomia de câmp și a tot felul de lucrări; pentru toate minunile ce sau întâmplat în lume, de la facerea lumii până acum; în a 6a din Istoria lumii; în a 7a tot felul de povești; în a 8a istorii minunate; în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și se privesc cu încordare.) Farfuridi: Da, eu nu mai sunt, eu care am susținut totdeauna partidul... și d-ta, care l-ai înjurat totdeauna... ești! Cațavencu: Dă-mi voie!... Farfuridi: (furios) Ce voie! Ce voie!... Vii cu moftologii, cu iconomii, cu soțietăți, cu scamatorii, ca să tragi lumea pe sfoară... cu dăscălimea d-tale, (mișcare în grupul Cațavencu) cu moftangiii d-tale... Popescu: (violent) Domnule, retrage-ți cuvântul! Farfuridi: (continuând) Cu grupul (umflând cuvintele) inteligent,... independent,... impertinent! (pornește spre fund cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Nae... (arată spre Cațavencu.) Cioclopedică... (râsete, rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete; sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și el, cătră adunare, clopoțind) Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare mare.) Ionescu: E turmentat!... Popescu: E tun! (grupul se mișcă; unii se scoală.) Cetățeanul: (sughițând și strigând) Sunt nembru! Trahanache: (agitând clopoțelul cu putere, cătră Ionescu și Popescu) Stimabile! Stimabile, (cu afabilitate) rog, dați
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe „acatiste”. Optica prin care D. privește evenimentele în Istoria Moldovei pe timp
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
a lui iisus Hristos (raportul dintre Persoana și opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea și aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea morții și învierii Domnului); 14. Dumnezeu Sfințitorul (Persoana și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfântului Duh; raportul dintre har și libertatea omului - interconfesional); 15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional); 16. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]