770 matches
-
a fost adaus înainte de 1751, posibil la data inscripției de pe ușa intrării, la 1667. Tâmpla bisericii a fost pictată în primăvara anului 1760 de pictorul itinerant Alexandru Ponehalschi. Pictorul surprinde date importante despre acest moment în două pisanii de pe tâmpla iconostasului. Se poate că aceasta s-a împlinit cu ocazia unor reparații. Lucrările de reparație sunt sugerate de lemnul mesei moșilor de sub streașina de nord, care a fost datat din 1764. De asemenea, mai multe danii de carte și icoane au
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
datat din 1764. De asemenea, mai multe danii de carte și icoane au fost făcute în aceași perioadă subliniind efortul ctitoricesc al obștei de a înoi spațiul de cult. Altarul a fost pictat în 1800, conform inscripției de pe dosul peretelui iconostasului: ""Acest oltariu din mâna de Nicolai Famochevici, Anu lui Dumnezou 18 sute, luna mai 1 zeale"". Înaintea pictării a fost închis ochiul de fereastră cu oblon dinspre răsărit și înlocuit cu o nouă fereastră mică deasupra ei. Probabil tot atunci
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
al bisericii (bolta). De remarcat că înălțimea navei este egală cu lărgimea ei, o proporție remarcată și la alte biserici din prima jumătate a secolului al XVII-lea în Maramureș. Înspre răsărit, spre altar, sunt numai două uși iar în fața iconostasului există o solee ce marchează trecerea dinspre profan spre sacru. Altarul este decroșat și încheiat cu cinci laturi exterioare scurte. El are 3,72 m lățime și 3,1 m adâncime și protejează în mijlocul lui prestolul de lemn. Acesta a
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
este declarată monument istoric sub codul LMI 2004: . Momentele importante pentru biserică, precum edificarea și pictarea ei au fost surprinse de cele două pisanii pictate în stânga și în dreapta catapetesmei. Din păcate, trecerea timpului a afectat în mare măsură inscripția din stânga iconostasului, în care era menționat anul ridicării bisericii. Inscripția din dreapta, mult mai bine păstrată, afirmă următoarele: ""Îngerilor s-au numit ca să păzască tot neamul și sau zidit de iznov ... și strădania bunilor pravoslavnici dintracest sat Pusta Simihaiu în zilele înălț(atului
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
a călugărițelor ursuline, când acestea s-au așezat la Sibiu în vederea deschiderii Școlii Ursulinelor. În anul 1774 episcopul Grigore Maior a reluat procedura de obținere a autorizației de construcție pentru biserică, autorizație pe care a primit-o cu ajutorul autorităților imperiale. Iconostasul bisericii a fost pictat de Joseph Neuhäuser în anul 1795. Între preoții protopopi ai bisericii s-au numărat istoricii Ioan V. Rusu (1821-1905) și Nicolae Togan (1859-1935). În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
1887-1890 și sfințită în 1887 de mitropolitul greco-catolic Ioan Vancea. La construcția sa au participat toți racovicenii, acțiunea lor începând în 1875, când s-au construit cele două cruci existente și astăzi la capetele satului, spre Avrig și spre Tălmaciu. Iconostasul a fost pictat în perioada 1906-1907 de pictorul transilvănean Octavian Smigelschi, iar în anul 1970 biserica a fost pictată în interior în stil neobizantin de pictorul bucureștean Dumitru Bănică; resfințirea a fost făcută la 22 noiembrie în același an de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
se păstrau în tinda bisericii, după ușă, practică întâlnită și în alte biserici din Transilvania. Altarul, potrivit canoanelor arhitecturii bisericești ortodoxe, era îndreptat spre răsărit și avea forma unei abside semicirculare, fiind despărțit de naos printr-o catapeteasmă care forma iconostasul. Acesta avea la rândul său trei uși, cea împărătească fiind formată din două aripi. Masa din altar era zidită și avea o lungime de trei picioare și șase palme și o lățime de trei picioare și o palmă. Biserica a
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
care biserica din vârful „Dealului” a devenit „'a Veche” și a fost abandonată, o parte din elementele sale constructive fiind vândute la licitație, sumele rezultate fiind apoi folosite pentru finisarea și înfrumusețarea bisericii noi. În perioada 1906-1907 a fost pictat iconostasul de către pictorul transilvănean Octavian Smigelschi, costul picturii fiind de 1600 de coroane. Acest lucru a fost posibil datorită legăturilor de prietenie dintre parohul local Valeriu Florianu și renumitul pictor. În 1948 biserica a trecut în administrarea Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
de plan dintre cele mai evoluate din Transilvania. Planul a fost trasat, conform tradiției, dreptunghiular, cu absida altarului decroșata și poligonala. În plan se disting, mai ales, forma poligonala a pronaosului și pridvorul perimetral. În interior se remarcă bolta semicilindrica, iconostasul și pereții, pictați într-o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și în
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și în partea de jos a pereților naosului. Icoana împărăteasca a Sfanțului Nicolae a fost pictată în prima etapă, direct pe peretele iconostasului, și poartă o dedicație în chirilice: "Ac[ea]stă au plătit Palaga Baboș și s[în] (fiul) Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii) [din] sat". Pictură mai nouă, în care domină albastrul și griurile, se întinde pe bolta, în
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
și decorat biserica din această localitate, precum și cea de la Milcov. Între anii 1901-1902, Sava Henția a luat parte la lucrările de restaurare din Mănăstirea de la Brebu, participând la refacerea picturii tâmplei și altarului. În ultimii ani de viață a pictat iconostasele de la Răhău (1894 - 1899) și Vințu de Jos (1899), și a realizat pictură murală în biserica ortodoxă de la Sebeș, județul Alba și în cea de la Săsciori. De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul Sebeș
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
decorațiuni interioare, gust care a devenit din ce în ce mai frecvent în capitala României. În domeniul picturii murale, Sava Henția a mai realizat decorațiuni la platforma Teatrului Național din București, biserica din Brebu și din Milcov. În ultimii ani de viață a realizat iconostase pentru bisericile din Răhău și Vințu de Jos și a pictat biserica ortodoxă din cimitirul din Sebeș - Alba. A decorat deasemenea peretele de nord al bisericii Sfânta Treime din Săsciori și a donat acestei biserici icoana de hram și un
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
către pereți și un timpan la est. Biserica are însemnate cărți de cult tipărite la Iași în 1643, 1758, sau la Blaj în 1753, 1771, 1775. În 1798, cu prilejul unor reparații, pereții au fost pictați și evenimentul înscris pe iconostas.
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
artă Marius Porumb amintește inscripția citită de Nicolae Iorga la începutul secolului XX: ""Acias(t)ă beserică s-au zugrăvit... și s-au scris de...Pricop Zugravu, leat 1806"". Istoricul de artă Ioana Cristache-Panait a atribuit aceluiaș zugrav și pictarea iconostasului și a ușilor împărătești. Pe acestea din urmă se poate citi inscripția: ""Aceste zvere le au plătit robul lui Dumnezeu Fericean Nechită"". Întreaga pictura murală este în mare parte distrusă de intemperii, nu doar înscrisul care o data. Restaurările prin care
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
bine proporționat cu restul construcției. Pe partea sudică a bisericii se află o prispă, pe aceeași latură de sud se află și intrarea. Absida altarului este marcată prin retragerea pereților laterali față de linia naosului. De o reală valoare artistică este iconostasul, unde se află pictată scena Mântuitorului cu cei doisprezece apostoli, pictura care se datorează autorului icoanelor împărătești, datate 1775. La începutul secolului XIX, biserica a fost pictată, tradiția atribuind opera de înfrumusețare lui Ioan Prodan, asemănându-se foarte mult cu
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
Arhanghelul Gavriil precum și cei patru sfinți evangheliști. Iconografia absidei, care cuprindea pe lângă sfinți patriarhi și chipurile a două sfinte mucenițe: Ioana și Ana sau scena Răstignirii este considerată a fi una mai bogată decât cele din bisericile aflate în apropiere. Iconostasul este format din trei registre. Primul registru, cel mai de sus, este reprezentat pe Isus Hristos pe cruce, flancat de crucile celor doi tâlhari. În cel de-al doilea registru se disting cei 12 apostoli. Cel de-al treilea registru prezintă
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
lui Oros Mitru, tot aici e corul fetelor. Pe lângă păreți sunt lavițe pentru bătrâni. Pă păreți sunt zugrăvite chipurile sfinților: Domițian, Teofil, Gaius, Siberian, Sacerdon, Uleric, Cadis, Domos, Melig și alții. Pe boltitură e reprezentată toată viața lui Christos. Lângă iconostas sunt 4 chipuri vechi cari se pot lua jos: sf. Nicolae, sf. Maria, Domnul Christos și Michail Arhangelul. Pe iconostas sunt chipurile prescrise după ritul oriental, mai multe cununi o mulțime de icoane nouă și o icoană portativă pentru procesiuni
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Domițian, Teofil, Gaius, Siberian, Sacerdon, Uleric, Cadis, Domos, Melig și alții. Pe boltitură e reprezentată toată viața lui Christos. Lângă iconostas sunt 4 chipuri vechi cari se pot lua jos: sf. Nicolae, sf. Maria, Domnul Christos și Michail Arhangelul. Pe iconostas sunt chipurile prescrise după ritul oriental, mai multe cununi o mulțime de icoane nouă și o icoană portativă pentru procesiuni, mai sunt cinci prapori, 2 cruci, un fesnic mare și cărțile cantorilor. Tinda muerilor e fără ferestri, de 3 metri
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
altar se face prin trei părți. Absida albarului adăpostește masa altarului, din piatră. Piciorul mesei altarului poartă inscripția ""10 AUGUST 1845"". Pereții altarului încă mai păstrează portretele unor episcopi sau sfinți. Spatiul naosului, boltit, este despărțit de absida altarului prin intermediul iconostasului. Absida altarului este acoperită la rândul ei printr-o boltă ce se racordează la conturul pereților prin intermediul a patru fâșii curbe.
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
ele, un alt element de deosebire era constituit și de coloritul diferit al îmbrăcămintei. În naos și în absida altarului, la acel moment încă se mai vedeau urme de pictură, dar fiind prea deteriorate, programul iconografic nu putea fi descifrat. Iconostasul, cu cele două uși cuprindeau obișnuitele icoane împărătești. În partea superioară se regăseau cei 12 apostoli, având în mijloc pe Isus Hristos, deasupra fiind trei cruci, la mijloc Isus iar în cele două părți cei doi tâlhari răstigniți. Sub aspect contructiv
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
2 cădelnițe una alpacca altă de arama veche, navicula pentru tămâie, un clopoțel, un luminar mic sub sicriul odăjdiilor, 5 rânduri de vesminte preoțești, 3 stichare, 6 purificatoare, 1 ștergar, Euchologiu din 1868 de Blaj, vas pentru giăratic. Biserică bărbaților: iconostasul de lemn cu 3 uși, pe el atârnate icoanele Iisus, PV Maria, măi deasupra cină din urmă, S I Botezătorul, și S Iosif, în cadre aurite cu țesături pedeasupra lor, 2 lustere vechi, 4 prapori noi, măsuța pentru parastasă, pe
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
solidă fundație de piatră, ceea ce i-a asigurat o nouă prelungire a vieții. Biserica are un plan rectangular unitar pentru pronaos 3m/5m și naos 6,10m/5m, iar pentru altar unul poligonal, la latura de bază, fixată pe peretele iconostasului, adăugându-se încă patru, doi pereți echidistant retrași față de cei ai corpului central și alți doi cu unghiul în axul central al construcției, dacă nu ținem seama de târnaț. Pe latura ei sudică, pe toată întinderea naosului și pronaosului, biserica
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
Sf. patriarh Macarie. Bolta absidei este decorată cu imaginea porumbelului, simbolul Sf. Duh. Spațiile dintre imagini au fost completate cu decorații vegetale, realizate într-o cromatică dominată de culori vii precum galbenul, roșu sau verdele, specifice canoanelor barocului. În cazul iconostasului bisericii se remarcă faptul că a fost amplasat peste unul mai vechi, acest eveniment având loc probabil în secolul al XIX-lea. Stilul picturii iconostasului trădează experiența unui pictor format și venit din ambianța culturală central europeană. În partea superioară
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
cromatică dominată de culori vii precum galbenul, roșu sau verdele, specifice canoanelor barocului. În cazul iconostasului bisericii se remarcă faptul că a fost amplasat peste unul mai vechi, acest eveniment având loc probabil în secolul al XIX-lea. Stilul picturii iconostasului trădează experiența unui pictor format și venit din ambianța culturală central europeană. În partea superioară a iconostasului sunt redați apostolii, grupați câte trei, spațiul central fiind dominat de către icoana ce îl prezintă pe Isus Cristos stând pe tron. În registrul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
se remarcă faptul că a fost amplasat peste unul mai vechi, acest eveniment având loc probabil în secolul al XIX-lea. Stilul picturii iconostasului trădează experiența unui pictor format și venit din ambianța culturală central europeană. În partea superioară a iconostasului sunt redați apostolii, grupați câte trei, spațiul central fiind dominat de către icoana ce îl prezintă pe Isus Cristos stând pe tron. În registrul următor sunt redate evenimente importante din calendarul bisericesc: "Nașterea Precistei", "Aducerea în biserică", "Nașterea lui Isus", "Botezul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]