1,611 matches
-
timp de mai multe generații lumea culturală, nu doar în Germania, ci în întreaga Europă și că nici astăzi el nu s-a stins" [376]. Ajunși la finele lucrării noastre, se ridică în mod spontan întrebarea asupra locului ocupat de Idealism în lumea de ieri a culturii occidentale și mondiale. Unii ar putea gîndi că filozofia lui Hegel a fost deja depășită și, într-un anume fel, îngropată: este un punct de vedere optimist, care ia drept realitate propriile dorințe. Filozofia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
substanță, ci doar în terminologie: într-atît cuvîntul idealist este același în substanță cu cel materialist! Sau poate există unii care cred că astfel aplică integrala doctrină dialectică hegeliană: de la teza idealistă, au trecut la antiteza materialistă, pentru a mărturisi apoi idealismul și materialismul într-o sinteză finală, care ar trebui să îmbrățișeze Totul, adică realitate supremă (incluzînd-o chiar și pe cea creștină!): panteism și ateism, contopite laolaltă pentru a "reuni" creștinismul! În fața acestei situații generale a culturii occidentale și chiar a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pur metafizică; și e firesc să fie așa: pentru acești "gînditori", Dumnezeu nu este o realitate de sine-stătătoare, ci una subiectivă, precum ideile. Concluzia finală a acestor persoane "metafizice": Dumnezeu a fost inventat de noi! Asupra altor aspecte negative ale Idealismului nu ne încumetăm să spunem alte cuvinte. Dorim doar să subliniem că, pe tărîmul filozofic propriu-zis, nu se poate face filozofie pornind de la o bază monistă: în cele din urmă, aceasta nu este decît speculația fantastică (întocmai ca cea a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în consfințirea oricărei iraționalități. Plecînd de la o bază monistă, nu se poate face nici istorie, întrucît aceasta nu poate fi alta decît istoria imaginată de același Spirit Universal, în măsura în care se reflectă în entități etnice individuale. Și estetica hegeliană, în umbra idealismului sau a materialistului, în cele din urmă va da în monismul estetic crocian, în care conținutul și forma constituie o unitate "metafizică", ce neagă în mod implicit (sub raport filozofic și religios) transcendentul și (sub cel artistic) inexprimabilul. În concluzie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
împuținează: cel mult se împuținează acele minți care propun soluții bastarde în tărîmul atît de pur al credinței și al vieții creștine. După cum am spus în mod repetat, noi nu am intenționat, oricum, să oferim aici o prezentare completă a Idealismului: am făcut-o, o fac și o vor face filozofii de meserie. Sarcina noastră era aceea de a arăta cum esențialitatea Idealismului își are originile grosso modo în monismul acosmico-idealist al Indiei antice și cum această esențialitate se află în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
După cum am spus în mod repetat, noi nu am intenționat, oricum, să oferim aici o prezentare completă a Idealismului: am făcut-o, o fac și o vor face filozofii de meserie. Sarcina noastră era aceea de a arăta cum esențialitatea Idealismului își are originile grosso modo în monismul acosmico-idealist al Indiei antice și cum această esențialitate se află în opoziție netă nu doar cu doctrina creștină, ci și cu rațiunea umană. Idealismul, deși încearcă să se apropie de creștinism, rămîne în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Sarcina noastră era aceea de a arăta cum esențialitatea Idealismului își are originile grosso modo în monismul acosmico-idealist al Indiei antice și cum această esențialitate se află în opoziție netă nu doar cu doctrina creștină, ci și cu rațiunea umană. Idealismul, deși încearcă să se apropie de creștinism, rămîne în mod fundamental pe poziția anticreștină a Iluminismului precedent, în care creștinismul este considerat doar pentru a demonstra propria lui înfrîngere ca religie tradițională și pentru a pretinde o interpretare miticizantă proprie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
precedent, în care creștinismul este considerat doar pentru a demonstra propria lui înfrîngere ca religie tradițională și pentru a pretinde o interpretare miticizantă proprie, care l-ar contopi cu alte religii. Prin urmare, folosind o frază de apreciere pozitivă asupra Idealismului, am vrea să-i atribuim și un rol asemănător numeroaselor erezii ale inimii și ale minții omenești, dezvoltate de-a lungul istoriei omenirii. Și acestea au fost, de obicei, forme extreme de afirmare ale aspectelor autentice sau exacerbate ale Adevărului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dezvoltate de-a lungul istoriei omenirii. Și acestea au fost, de obicei, forme extreme de afirmare ale aspectelor autentice sau exacerbate ale Adevărului, care au rămas însă valențe neconcretizate, neîndeplinite din partea reprezentanților oficiali ai Ortodoxiei filozofice și teologice. Tot astfel, Idealismul deținea argumente veritabile, învăluite însă în nesfîrșite fantezii care le făceau aproape de nerecunoscut. Între acestea, trebuie subliniat, în mod deosebit, faptul că insistența pe eficacitatea efortului omenesc pentru a ajunge la Dumnezeu (din păcate, idealiștii spuneau: pentru a se indianiza
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
păcate, idealiștii spuneau: pentru a se indianiza) poate și trebuie să fie apreciat în mod pozitiv. Este o notă a Adevărului, fără îndoială, dar care, din cauza polemicii anticatolice probabil, era împinsă la extrem, adică pînă la negarea necesității Harului: aici Idealismul se încadra pe linia reformismului protestant. Soluția corectă trebuia să ducă la concluzia necesității recunoașterii atît a efortului omenesc, cît și a Harului, într-o conciliere supremă, aducînd revelația Misterului. Însă, în acest caz, Idealismul nu mai era monism!... Note
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la negarea necesității Harului: aici Idealismul se încadra pe linia reformismului protestant. Soluția corectă trebuia să ducă la concluzia necesității recunoașterii atît a efortului omenesc, cît și a Harului, într-o conciliere supremă, aducînd revelația Misterului. Însă, în acest caz, Idealismul nu mai era monism!... Note [1] G. TUCCI, Istoria filozofiei indiene, Bari, Laterza, 1957. [2] Cf. R. ROLLAND, Mahătma Gandhi, Paris, Stock, 1924, p. 78-85. [3] G. TUCCI, op. cit., p. 9. Cf. G.H. RAWLINSON, "India in european literature and thought
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
profesor de economie politică la Viena, Lorenz von Stein este autorul a numeroase lucrări consacrate unor probleme de economie, drept constituțional, finanțe, statistică, studii privitoare la socialismul și comunismul utopic francez ș. a. Originea concepției sale filozofice, un amestec eclectic de idealism și materialism, se află în sistemul lui Hegel. Ca factori determinanți ai dezvoltării societății el consideră trei elemente: personalitatea, proprietatea și statul. L. von Stein nu neagă că societatea se împarte în posedanți și neposedanți, dar această antiteză își găsește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Gottes), Basle, 1582 56. Alexander Roob, The Hermetic Museum: Alchemy & Mysticism, Benedikt Taschen Verlag, Köln, 1997 57. R. Samuel, Die poetische Staatsund Geschichtsauffassung Friedrichs von Hardenbergs (Novalis), Studien zur romantischen Geschichtsphilosophie, Frankfurt a.M., 1925 58. F.W.J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Humanitas, București, 1995 59. ***The Shorter Oxford English Dictionary on Historical Principles, C.T. Onions (editor), 3rd edition, Oxford at the Clarendon Press, Oxford University Press, London, 1970 (1933) 60. Theofil Simenschy, Gramatică limbii sanscrite, Ed. științifică, București, 1959 61
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Aurora, p. 223. 245 Mircea Eliade, Ioan P. Culianu, Dicționar al religiilor, 1993, p. 220. 246 Vala, III, 101. 247 Vasile Lovinescu, Jurnal lchimic, p. 49. 248 Vala, ÎI, 163. 249 Ibid., ÎI, 55. 250 F.W.J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental, 1995, p. 129. 251 Vala, ÎI, 116. 252 Ibid., ÎI, 171. 253 Ibid., ÎI, 152-154. 254 Milton, 6, 28-29. 255 Vala, or The Four Zoas, ÎI, 266-267. 256 Milton, 37, 48-49. 257 Vala, or The Four Zoas, VIII, 565-567
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Tehnica și ontologia umanului în lumea de azi, în "Revista de filosofie", 2/1986. BOLTZMANN, L., Răspuns la prelegerea ținută de profesorul Ostwald despre fericire, în vol. Scrieri, traducere de Andrei Bandi, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. BOTEZATU, Petre, Idealismul transcendental și cauzalitatea, în vol. col. Immanuel Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", Editura Academiei, București, 1982. BRETON, Stanislav, Le problème actuel de l'antropologie thomiste, în "Revue philosophique de Louvain", 70/1963. BUNGE, M., Știință și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 69. 165 Ibidem, p. 144. 166 Ibidem, p. 47. 167 H. Bergson, L'évolution creatrice, Paris, Félix Alcan, 1926 , p. 49. 168 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 57. 169 Kant, Critica rațiunii pure, p. 80-86. 170 Petre Botezatu, Idealismul transcendental și cauzalitatea, în vol. col. Immanuel Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", București, Editura Academiei, 1982. 171 M. Flonta, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993, p. 449. 172 C. Rădulescu-Motru, Op. cit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
autentică fibră, atașant în frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui Constantin Popa se percepe un zbucium în care revolta și disperarea se cheamă și-și răspund. Din idealism contrariat, din freamătul exasperării se zămislește o inconfortabilă dramaturgie, ce nu se rezumă la textele incluse în acest volum.** Calul verde... Ce-o fi asta? O năzăreală poznașă? O trăsnaie surrealistă? Dar varianta (de titlu) Unu plus unu fac trei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Va recurge și la numeroase pseudonime (Alan, Damian, Demeter, Elvira Santorino, Emir, Hialmar și Hyalmar, Lys, Lysandro, Pollux, Seraficus, Ulys, Vindex, Zara, Zaratustra). Adept al lui F. Brunetière, A. își făcuse un crez din teoria „falimentului științei” și a „noului idealism”. După el, arta trebuie să se situeze în afara realității sociale, în zona „eternităților absolute și transcendente”, artistul având datoria de a cultiva „frumosul absolut”, de a urmări un „ideal”. Viitorul ar aparține romantismului idealist. În numele acestui viitor, A. contestă sub
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
același timp. Cei mai mulți dintre ei frecventează „Le Petit Cénacle”, comunitate romantică de artiști și scriitori, pe care istoriile literare o plasează Între 1829 și 1833. Frenezie a unei vieți boeme, trăită prin toți porii, tulburând liniștea străzilor Vaugirard sau Rocherouart, idealism byronian, vis al Republicii Literelor. Tuturor acestora li s-a spus les Frénétiques. Nu atât o școală, cât o tendință În sânul aceluiași romantism franțuzesc. Un byronism supralicitat, un hiper-romantism. O dorință nestrămutată de a fi altfel, unici, refuzând o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să fie numit Leu), nu-i mai puțin adevărat că În textul lui Lytton cuvântul apare, cu premoniție, ca echivalent superior al lui dandy. Leii au În plus, scrie Edward Bulwer În cartea dedicată moravurilor Angliei, o anumită aplecare spre idealism, fără a-și pierde totuși scepticismul și melancolia. Nu-i deloc Întâmplător că același Bulwer Îl introduce pe Leul Benjamin Disraëli În salonul lui Lady Blessington ca să Îl prezinte unui alt mare Leu, francez de astă dată, contele d’Orsay
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
îl joacă în economie în legătură cu punerea în circulație a monedei din hârtie și cu problemele pe care le creează moneda din hârtie în funcționarea sa. Este de reținut această poziție prin puritatea sa ideologică, chiar dacă are un conținut pronunțat de idealism. Mises, de fapt, este un Kant al economiei. El imaginează un mecanism economic al purității, cu legi proprii, dincolo de voința umană și de intervenția umană. De fapt, în realitate moneda este un fapt politic încă de la apariție și rămâne un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
profundă degradare și înlocuire a economiei reale cu o economie de tip cazinou. Insatisfacțiile de ordin material sunt cele mai presante, deoarece ele se află și cel mai aproape de viața de zi cu zi, și de preocupările specific umane. Posibilul idealism social și posibila generozitate dispar rapid în momentul în care standarde minime de viață nu sunt satisfăcute. Un alt motiv pentru care românii se declară nemulțumiți de direcția în care merge țara îl constituie sentimentul de masă, cum că ne-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tensionată. La 9 decembrie, guvernul I. G. Duca scosese Garda de Fier în afara legii. Toată lumea era conștientă că „nu va mai fi posibil să se confrunte, în același loc și în același timp, [dreapta] cu stânga, dogmatismul cu spiritul critic, idealismul cu materialismul”. În 29 decembrie 1933, prim-ministrul liberal I. G. Duca e asasinat de un comando legionar, și anul 1934 găsește gruparea în plină degringoladă. E din nou stare de asediu. Mihail Polihroniade și Al. Cristian Tell sunt arestați
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Roco (Gând și exprimare). Dan Smântânescu se ocupă de unele capitole ale literaturii române (G. Ibrăileanu, „Sămănătorul”, M. Eminescu), iar Octav Șuluțiu abordează problema traducerilor. Cronici literare și recenzii privind cartea românească semnează Octavian Șireagu (despre Emil Isac, Poezie și idealism, Aron Cotruș în ungurește) și Petru Comarnescu (despre Camil Petrescu, Teze și antiteze, Dan Botta, Limite). De cartea străină se ocupă Paul Lahovary. Alte rubrici: plastică, muzicală, teatrală și cinematografică. M.V.
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
în al cărei comitet de redacție este), precum și la gazete locale. Marele zid are în centru istoria unui intelectual nonconformist, profesor la țară, care printr-un „șoc de ideal” dislocă inerția și rutina, predicând o întoarcere la iubire și la idealismul adolescentin. Mai complex tematic și tehnic, romanul Varvarienii (1998) - scris înainte de primul, dar respins de cenzură - combină ingenios registrul realist cu cel fantastic și parabolic. Varvaria (trimitere străvezie la „Barbaria”) e un ținut al abjecției instituționalizate, proliferând în final asemenea
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]