755 matches
-
profesor de elină și germană la Seminarul Central. Se manifestă activ în publicistică, axându-se pe cultura elenistică. A colaborat cu articole de popularizare a culturii greco-latine, cu versuri și proză la „Universul literar”, „Epoca”, „Revista poporului”, „Apărarea națională”, „Revista idealistă”, „Cronica”, „Secolul”, „Unirea” (Focșani), „Axa”, „Peleșul”, „Albina”, „Școala și Biserica”, „Tribuna liberală”, „Observatorul”, „Dreptatea”. În 1886 îi apare traducerea Dialogul morților de Lucian din Samosata, urmată în 1890 de Un studiu asupra vieței și a principalelor scrieri ale celor doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
șaizeci erau ridicoli, pur și simplu, cei ce credeau în „esteticul pur” în anii în care critica oficială și „maeștrii critici” ai momentului, care înnodau și deznodau destine literare - și nu numai, unii autori stigmatizați ca aplecați spre „arta burgheză, idealistă” deveneau ușor ținte ale securității statului! -, cereau impetuos o „artă angajată, militantă”, răspunsul nostru nu putea fi decât „esteticul pur”, și nu ca o formă de recluziune, de evazionism, cum pare unora din România, de acum și de atunci, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
stalinism” al epocii, a fost că „am auzit, tovarășe Breban, că dumneata îl lauzi în gura mare pe Platon, în seminarii, în amfiteatru, în discuții intime, peste tot, ce mai! Nu îți dai oare seama că filozofia lui e falsă, idealistă, reacționară, că Platon nu avea dreptate?”. Într-adevăr, umblam la mine cu cele două volume ale lui Cezar Papacostea și, „obraznic”, în loc să-i dau dreptate, l-am privit în ochi pe tovarășul profesor și i-am propus o butadă: - Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
En-Ghidu. Critica literară însă nu a sesizat acest aspect esențial al poeziei sale, în primul rând ca să-l apere, probabil, de eticheta de „poet idealist, reacționar” și apoi, pentru că nu toți criticii noștri sunt deschiși la ceea ce am numit „ipostază idealistă” a unui spirit creator autohton. Neacceptarea în epocă și scandalul în jurul lui Eminescu și al lui T. Maiorescu veneau în primul rând, credem noi, nu atât din „comportamentul săi inconsecvent, dezordonat”, ci - și miopia penibilă a unui Macedonski o arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca să-ți încap în gură. Pipăie-ți urechea și râzi și miră-te că poți pipăi. Pe mine însumi mă dor, în scurta trecere. Mi-am întins privirea și ea a întâlnit un copac, și el a fost! (Iată poziția idealistă certă: copacul există doar când privirea poetului îl „întâlnește”, ea îl scoate din neant, conform apriorității spațiale kantiene. Rilke exclamă la rându-i: Nichts war noch vollendet eh ich es erschaut! - Nimic nu era împlinit înainte de a-l fi privit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
literar. Primii dintr-o altă generație literară, făcând parte din establishment-ul cultural și politic, lucru ce atârna mult în epocă. Deși Ali, mai ales, nu ezita să-mi „pândească” opiniile filozofice, bănuindu-mă până la sfârșit de cochetărie cu „filozofia idealistă și reacționară”, simțind că nu eram „total convins, pătruns” de „justețea cauzei partidului și a Revoluției”, de „ideile leniniste” etc. În schimb, îmi acorda un credit profesional dincolo de orice limite și mergea până acolo încât, el, prozator, romancier cu cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
post-adolescenței! - nu eram sigur de „calea de urmat”. Nu rareori mă bănuiam de „fantasme nesănătoase” și eram de acord cu adulții din jurul meu că „valorile sociale, practice, nu au nimic în comun cu cele ilustrate de o literatură romantică și idealistă!”. Și, oricât le-ar părea unora de neverosimil, nu-mi explic prea bine nici azi tenacitatea „stupidă”, formidabilă, încăpățânarea ridicolă - în ochii multora, dar și în ai mei, adesea - de care a dat dovadă acel „tinerel”. Oare „realizarea”, „cariera” - în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea recursului punctual la elemente care țin de ansamblul vieții economice, sociale și politice. Formația filosofică de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică, în bună măsură, înclinația sa permanentă către o istorie integratoare, opusă celei secvențiale, către invocări a unor factori precum selecția providențială, destinul, caracteriologia
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
că s-a vorbit mereu mai mult de femeile materialiste decât de bărbații materialiști (chiar și în cântecele tinerilor de azi, care folosesc acest leitmotiv mai mult ca oricând). Prezentul ne demonstrează o majoritate autoritară a femeilor «materialiste» (opuse celor «idealiste»), femeilor «bine aranjate», cochete, apte de compromisuri de tot felul și care pot profita din plin de orice avantaje și în special materiale. Mai rar, tot mai rar întâlnim femei cu bun simț și cu un caracter frumos. De aceea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
realizează Gane în cartea Păcate mărturisite, reluând, într-o altă viziune și alt stil, titlul Păcatele tinereții de C. Negruzzi. Deși cuprinde numai cinci lucrări cu titlu explicit, la care se adaugă Cum am început a scrie (apărut în "Revista idealistă", I, nr. 4, aprilie, 1900, p. 3-15), volumul are ca nucleu "impresiile de călătorie" ale autorului, legate de Cetatea Neamțului, de Elveția (mai ales!) și Olanda, ca urmare a unei excursii din 1867 (cu frații Leon și Iacob Negruzzi). Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de pe Rarău, Aliuță, Sfântul Andrei, Petrea Dascălul, Astronomul și doftorul, Stejarul din Borzești) sunt publicate în volumul Bilder aus Rumänien, București, Bd. I. 1903. Editura "Librăriei nouă" tipărește la Iași volumul autobiografic Zile trăite (294 p.). Colaborare sporadică la Revista idealistă. Apare la Cernăuți, în limba germană, volumul Novellen, traducere de Iks. (Iaroslav Kramerius). Cuprins: Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Două zile la Slănic, Vânătoarea, Dac-a vrea Dumnezeu, Privighetoarea Socolei, Duduca Balașa, Șanta, Petru Rareș, Domnița Ruxandra. 1904. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
genial se prezintă într-un raport de perpetuă egalitate cu sine, nu prin situarea la același nivel a etapelor creațiilor sale, ci prin unitatea invulnerabilă a mobilurilor ei interioare 5 (s.n.). * * * Cum termenul metafizic este definit ca parte a filozofiei idealiste, având ca obiect fenomenele care nu pot fi percepute prin simțuri, care depășesc cadrul experienței 6 și cum Heidegger spunea că metafizica face parte din "natura omului"7, atunci nu rămâne decât să vedem ce este în fapt metafizica 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ar zice detractorii mei, au făcut ca să nu consemnez acest discurs... ăăă..., ei, nu chiar epocal, dar, oricum, remarcabil. Cu atât mai mult cu cât mă cam aprinsesem și în minte aveam imaginea flăcării prometeice și alte chestii d-astea idealiste. Cum-necum, calitățile mele oratorice și-au făcut efectul, iar gândacii au izbucnit sincer în urale, poate nu tocmai variate, ci de o simplitate de genul: "Bravo, Șefu'! Mișto, Șefu'! Ești super-OK, Șefu'!" și cam atât. Însă Dorinel s-a întrecut
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o să reușească ea s-o mai liniștească. Dar ți-ai găsit! De cum a văzut-o, Săvuleasca s-a dat jignită că poftim cine îi poartă ei de grijă. După care a făcut-o în toate felurile gâscă frigidă și vacă idealistă fiind cele mai suave dintre gratulări. Pe celelalte nu le pot consemna. Ziua următoare am pornit o nouă haiducie. Bine, o plănuisem eu de nenumărate ori în reveriile mele de asistent, de fiecare dată după ce eram luat într-o bășcălie
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că oricât m-aș forța eu ca să fac o glumă bună, niciodată n-o să iasă așa de al naibii, de să râdă și curcile până în mileniul IV, cum a făcut-o de exemplu guvernanții cu profesorii, cu această tagmă idealistă, veșnic flămândă și pusă pe cârcoteală, cu acești coate goale, mațe fripte, rupți în fund și- n bugetul personal, când printr-o lege votată de ditamai Parlamentul țării, acestor nehaliți li se dădea 50% la salariu. Ehei, vă mai amintiți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Paris de radicalii Revoluției Franceze. ¶ Are loc procesul și achitarea radicalilor Horne Tooke, Holcroft și Thelwall. ¶ Apare românul The Mysteries of Udolpho de Ann Radcliffe. ¶ J.G. Fichte publică lucrarea să fundamentală, Wissenschaftslehre (Doctrina științei), în care își expune doctrina să idealista. În scrierile care vor urma, Fichte va căutea realitatea nu în "eu", ci în "ideea divină care stă la baza întregii experiențe"; lumea simțurilor nu este altceva decît manifestarea acestei idei divine. Apare Zoonomia de Erasmus Darwin, în care se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
membru în redacția revistei „Semănătorul”, deoarece a condus revista „Vieața nouă” „Buletinul Societății Filologice", revista „Înălțarea”, „Grai și suflet” și a colaborat cu articole la „Les Analles des nationnalies”, „Farul”, „Noua revistă română”, „Poezia”, „Revue critique”, „Revista Critică literară”, „Revista idealistă", „Versuri și proză ". Cele mai importante reviste pe care le-a condus și la care a colaborat au fost reviste „Vieața nouă", „Grai și suflet”. Densusianu precizează că „Vieața nouă" trăiește nu numai pentru triumful simbolismului ca pentru tot ce
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
o revenire nu este o repetiție, ci o nouă perspectivă”. Și încă ceva: Abordând un subiect atât de delicat, autorii au căutat să fie cât mai raționali cu putință, evitând/ încercând a evita atât excesele materialiste cât și pe cele idealiste și, mai mult, a căutat să fie nepărtinitori atunci când erau nevoiți a căuta corespondențe ale subiectului în diverse religii, actuale ori trecute. II.2. Scopul reîncarnării Considerăm existența a două Universuri, demonstrată teoretic.</footnote> paralele, adică suprapuse/interpătrunse: unul material
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de Stat pentru Literatură și Artă și care are ca autori pe deja amintitul I. Vitner și pe O. Crohmălniceanu. în cel de-al doilea volum al lucrării (p. 19) se fac referiri la fondatorii „Junimii” („adepți înfocați ai filosofiei idealiste, reacționare, prusace”), la scopurile societății („Junimea urmărea eliminarea tradițiilor progresiste din cultura română”), la periodicul ei („prin revista Convorbiri literare [...] este răspândită teoria reacționară a artei pentru artă, care propovăduia izolarea artistului de popor, crearea unei arte senine, impersonale, menită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șovăială, L. Rusu aruncă peste bord întreaga gândire estetică cuprinsă în opera genială a lui Marx și Engels [...]. Autorul nu ezită să-l compare pe Maiorescu cu Engels [...]. L. Rusu practică metoda metafizică în istoria literară [...]. la Maiorescu domină ideile idealiste [...]. Maiorescu trebuie privit prin prisma epocii lui, caracterizată printr-o ascuțită luptă de clasă”. Replica lui L. Rusu la aceste acuzații puerile este refuzată de aceeași publicație și va vedea lumina tiparului doar peste 16 ani. Intervine și G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu s-a lăsat influențată de aceste teorii reacționare, ci le-a dat o replică puternică”. Maiorescu este văzut ca „ideolog al unei pactizări între moșierime și burghezie” și ca un filosof care nu s-a „lepădat de tezele sale idealiste”, ci, „din tinerețe până la sfârșitul vieții, evoluția filosofică a lui Maiorescu reprezintă o lunecare din ce în ce mai spre dreapta”. Acest capitol nu putea să nu aibă și o frază comică: „Maiorescu a deschis seria reprezentanților ideologici ai regimului burghezo-moșieresc [...] care începeau campania
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să își găsească, chiar în noaptea de revelion, o nouă pereche, refăcând într-o altă dimensiune cuplul mitic Adam și Eva. Rămas-bun, tinerețe! (1983) (unde „Tinerețea” este și organul de presă al Uniunii Tineretului Comunist), o dramă cu trei personaje idealiste (Magda, Andrei și Marius), folosește procedeul retrospectivei și construcția de caractere pe tipicul din Nota zero la purtare. Piesa exploatează două planuri temporale, cel contemporan și cel vechi - anii ’40 -, implicând și registrul politic, cu tipologii simbolice: Gavroche - puștiul care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
realiza În cadrul aceleiași paradigme a unității În care Boerescu se situase În etapa sa conservatoare. Accentul cădea aici, cu mult mai multă claritate, asupra componentei naționale: este dificil de spus dacă atitudinea pragmatică a politicianului avea În vedere și scopurile idealiste pe care acesta și le asuma sau dacă ea era rezumată la o instrumentare a unui limbaj curent. Oricum, odată cu realizarea proiectatului guvern (deși nu În forma exactă proiectată de Boerescu) „noul liberalism” al acestuia a fost În mod public
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
linguistica lui Schleicher decum era linguistica lui Schleicher de linguistica lui Bopp" (Hașdeu 1881/1984, p. 13). Există și o mare deosebire, de concepție, între cei doi. În pofida unor afinități de ordin filozofic, baza teoriei lui Coșeriu este una preponderent idealista, cu solide rădăcini în filozofia lui Aristotel, în timp ce baza teoriei lui Hașdeu este una preponderent pozitivista, ancorată în gândirea lui Herbert Spencer, pentru care Hașdeu nutrea o mare admirație 11. Or, Coșeriu nu împărtășea ideologia pozitivista, care întorsese spatele moștenirii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
foarte înaltă și severă ținută 38. Convorbiri literare, revistă fondată în 1866 de grupul literar Junimea, care a devenit partidul politic al junimiștilor, partid conservator condus de P.P. Carp. Directorul actual este D-nul Simion Mehedinți, care-și rezumă teoria idealistă în această frumoasă formulă: "Țările mici, în care contagiunea viciului se răspândește repede, nu-și permit luxul nici unei imoralități fără să ispășească pentru rătăcirea lor printr-o prăbușire iremediabilă". Curierul Dunării, director: O. Ioan, revistă economică. Desbaterile (prezentare oficială a
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]