744 matches
-
firești se succed cu o naturalețe ce-l divulgă pe dramaturg. Un semn de întrebare persistă, totuși: atât Sorin cât și soția lui trec prea brutal de la iubire la ură - există niște goluri psihologice neumplute de vreo explicație. Fire pașnică, idealistă, Clejan se vede neputincios în fața unor opozanți abili: soția și fidelul ei clan, gata la orice fel de intrigi, buticarul Dan și grupul său de cartofori disoluți, maeștri în bârfe, malefici din instinct. Nicio contrapondere la mecanismul implacabil prin care
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
ale pieței eficiente (corespondentul pieței cu concurență pură și perfectă) sunt20: * costurile tranzacționale nule; * toți investitorii au acces gratuit și instantaneu la informațiile disponibile; * toți participanții sunt agenți raționali care fac estimări omogene asupra evoluțiilor viitoare. Aceste trăsături teoretice, pur idealiste, se regăsesc în practică, pe o piață eficientă, sub o formă mai slabă: * costurile de tranzacție sunt acceptabile; * accesul gratuit la informațiile disponibile este permis unui număr mare de investitori; * nu există în mod sistematic o poziție dominantă pentru participanții
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ținte morale alternative optimismul și pesimismul -, e vizibilă totuși înclinarea către pesimism a lui Guénon și tendința mai optimistă a lui Husserl că în lume va triumfa binele. Dacă Guénon este mai puțin tehnic în explicații, Husserl continuă stilul filosofiei idealiste germane clasice, cu mulți termeni filosofici derivați din latina și greaca veche. El trimite ades la ego, cogito, eidos, noos și presupoziții despre preeminența percepției conștiinței, printr-o epoché a "cogitatumului", adică a ceea ce se percepe. În (10b) se arată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în raport cu naturalismul, ultimul coexistând cu acestea pe un anumit portativ tematic. Pe de o parte, avem partizanii unei arte realiste, expresie a vieții sociale, explorând toate mediile, mai ales cele periferice, mizerabiliste, pe de altă parte, avem partizanii unei "estetici idealiste". Reacția la materialismul grosier și meschinul vieții burgheze reprezintă o notă comună a curentelor fin de siècle pentru ca evocarea ei să spună ceva nou, iar climatul generat de înfrângerea Franței în războiul cu Prusia din 1870 contribuie la generalizarea unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
distinge pictura lui Moreau, pe care nu o numește direct simbolistă, dar o asociază simbolismului, de pictura academică de inspirație greco-latină, de impresionism și postimpresionism, de pictura realistă, naturalismul unui Corot de pildă. Arta lui Moreau ar fi una intelectuală, idealistă și ezoterică, deschisă unei hermeneutici adecvate, presupunând un anumit estetism ermetizat. Anecdotica și alegorismul se văd înlocuite de simbol, ideismul pe care-l solicita Albert Aurier artei simboliste se conjugă cu idealismul și intelectualismul, tranzitivitatea cu ermetismul, banalul cu misterul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
servește ca subiect picturei academice, Gustave Moreau pune simbolul, înveșmântează în luxul culorilor o idee; dă palpitarea vieței unei abstracțiuni filozofice, învie cu un sens nou o legendă, desfășoară o evoluție luminoasă alături de o inspirație cugetătoare. [...] E o pictură intelectuală, idealistă: ea nu a putut fi pricepută nici de arta academică, predominate de imitația spiritului greco-latin, de imitații palide, de alegorii banale și de anecdote, nici de novatorii cari reduc pictura la simple efecte de lumină, la o searbătă și meschină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de divinitate nu în virtutea credinței, ci a unui reflex creaționist care se manifestă în om sub raport estetic, singurul raport care amintește de condiția celestă a omului înainte de cădere. Opera poartă în ea reflexul creaționist, reprezintă o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posibilitatea acesteia de a ameliora nefericirea umanității. Cu toate că Verona se considera impresionist, deși nu totdeauna tehnica adoptată îl recomandă ca atare, ca și la Seurat, al cărui impresionism era tratat în termenii sensibilității simboliste, există în pictura sa o dimensiune idealistă care corespunde chemării simboliste, invocă o transcendență, un mister. De asemenea, este sesizabil un interes evident arătat dimensiunii sociale și mai ales lumii țărănești, dar Verona rămâne cantonat într-o viziune idilică, calofilă, a unui rusticism sesizat estetic în dimensiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
metamorfoză și în contact cu o primordialitate a elementarului, ceea ce-l apropie pe Paciurea de experiența plastică brâncușiană. Într-un interviu pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă"344. Regăsim aceleași ovaluri suspendate, zerourile de dinainte de început
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă"344. Regăsim aceleași ovaluri suspendate, zerourile de dinainte de început, care țin locul în reprezentarea grafică, bidimensională, capetelor de asemenea suspendate ale himerelor statui, de o grație desăvârșită, cu ceva din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
II-a, înființată pe 14 iulie 1889 la Paris. Noua societate a fost deja acuzată că este nepatriotică, pentru că a fost înregistrat cuvântul internațional în statutele ei, referitor la expoziția de pictură". Conferențiarul subliniase ideea că orientarea societarilor este una "idealistă" "Idealismul în artă este drapelul nostru" și nicidecum revoluționară, așa cum avea să lase impresia drapelul roșu arborat de membrii societății la prima expoziție. Expoziția internațională a societății este deschisă pe 26 februarie 1898 la hotelul "Union" cu 156 de lucrări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secolului XIX și începutul secolului XX. Contrar afirmației lui Petre Oprea, care se cere receptată într-un anumit context, silind la decupaje dogmatice, pictorii români nu resping Arta 1900 în România, simbolismul sau, cum o numește criticul de artă, "arta idealistă" a pictorilor apuseni, în favoarea unui realism cu o profundă notă autohtonistă. Ambele direcții coexistă chiar în cadrul operei aceluiași pictor, iar "Arta 1900", termen umbrelă întrebuințat de Paul Constantin în studiul său, își face simțită prezența chiar și acolo unde tema
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lor. Plăcerea de a trăi sau nepăsare, sau doar îngrijorare maternă. În centru, idealul, inspirația"528. Criticul francez subliniază o dimensiune esențialistă a acestei picturi de reflex vizionar, din care este eliminat orice reziduu anecdotic și care reprezintă o concentrare idealistă a condiției umane, care include maternitatea printre cele mai profunde taine ale sale. În Tripticul cu țigănci, pictorița precizează structura simfonică a compoziției, relațiile stabilite pe portativul intrării fiecărui instrument sau grup de instrumente urmărind o armonie a ritmurilor. Această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încordare concluziile „conducerii filozofice“. Ceea ce nu era câtuși de puțin surprinzător, deoarece Lîsenko, care pretindea că nici în organism, nici în celule nu există o substanță ereditară distinctă, afirma totodată că promovează o „știință materialistă“, că luptă împotriva acelei orientări idealiste și metafizice din știință care fusese promovată de Mendel, Weismann și Morgan. Este evident că fără acordul și încurajarea autorităților, a lui Stalin însuși, nu s-ar fi putut debita asemenea enormități. Ținând seama de faptul că aprecierea oficială a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a artelor; acestea sînt într-o relație osmotică unele cu altele, însă fiecare își are propriile trăsături dominante sau propriile sfere de excelență. Astfel, tradiția filozofică anglo-saxonă este mai curînd empiristă, cea franceză, mai curînd raționalistă, cea germană, mai curînd idealistă; însă în fiecare țară există contracurente puternice, pluralism, devieri. Astfel, Rusia nu a încetat să întrețină în ea însăși o dialogică între despotism și populism, între slavofilie și occidentalism, iar fermenții occidentali s-au implicat activ în această dialogică, în timp ce
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
stînga și dreapta politice, în Franța cu ocazia afacerii Dreyfus, iar apoi în contextul dezvoltării fascismului. Gîndirea a avut o pondere importantă în istoria europeană; prin urmare, presupunerea că ea ar putea favoriza cristalizarea unei Europe unite nu este una idealistă. Adevărata problemă constă în a ști dacă intelectualii sînt astăzi în stare și în măsură să joace acest rol. Or enorme presiuni profesionaliste, tehnocratice, științifico-disciplinare tind să limiteze și să distrugă rolul intelectualului contemporan. Specialistul este incapabil să conceapă cunoașterea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
2001, XI), în termenii lui Isaiah Berlin, care devine o convingere larg răspândită în perioada romantică, atunci când frontierele dintre real și imaginar se șterg și când zestrea luminismului francez este substituita de un nou set de dogme, poate antiraționaliste și idealiste, dar la fel de dure și de implacabile precum precedentele. Dacă rafinații philosophes se străduiesc să predice că universul material este singurul obiect creditabil al cunoașterii, Blake și romanticii își ridică vocea în sprijinul autonomiei imaginației, iar lipsa lor de concesie în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mai mult sau mai puțin favorabil unei astfel de operații. Nihilismul înseamnă așadar, în accepție pozitivă, distrugerea filozofică a oricărei presupoziții și a oricăror date imediate; în cea negativă, în schimb, distrugerea evidențelor și a certitudinilor simțului comun din partea speculației idealiste. Referindu-se la această utilizare filozofico-tehnică a cuvântului, în al său Curs de istorie a filozofiei morale în secolul al optsprezecelea, dictat la Sorbona între anii 1819 și 1820, Victor Cousin, spiritualist eclectic francez, va preciza faptul că scepticismul lui
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fenomen care este condiționat și dinăuntru și din afara lui este simultan autonom și eteronom. Singura entitate care se bucură de autonomie absolută este materia (realitatea obiectivă) care nu cunoaște determinare externă ei. Absolutizarea autonomiei duce la autonomism, reprezentare unilaterală și idealistă a relației dintre conștiință și existență în sensul izolării conștiinței pe temeiul său existențial, social. Absolutizarea eteronomiei duce la eteronomism, nesocotirea caracterului specific a conștiinței sociale și a formelor ei, esenței și legităților proprii, interne ale acestora“ (Dicționar de filozofie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
răspunsul nu-i greu de ghicit: în loc să-l atragă ea în capcană, Lulù va deveni treptat victima bărbatului care, vorbindu-i întruna despre puritate, "îi deșteptase dorința secretă de a scăpa din viața ce dusese până acum". Contaminată de filosofia idealistă a partenerului, femeia tinde să-și modeleze o personalitate după măsură, să se individualizeze cumva, să nu mai fie doar un "simbol", fie și al "eternului feminin". Astfel că, în mod cu totul imprevizibil, rolurile se inversează și, dacă respectăm
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
realitatea ființei, o ruptură de nivel ontologic, replicile care s-a dat, pe aceleași portative îndătinate, au vizat neabătut valorificarea acestei drame existențiale în planul spiritualității și al fanteziei, acolo unde omul se poate exprima cu libertate nestingherită și încredere idealistă. Moartea are o mie de fețe, iar încercările de valorizare capătă și ele diferite chipuri. Pot fi semnalate chiar și acolo unde te aștepți mai puțin, pentru că omul se află permanent sub constrîngerea dispariției. „Sunt întîmplări identice și o psihologie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fără discriminare, în „trecutul îndepărtat”, în vecinătatea eroilor mitici și a zeilor. Romantismul reprezenta a treia mare tentativă a Europei, încă nestăpînită de patimi politice înjositoare și de mafii financiare, de a realiza o familie într-adevăr „unită”, pe temeiuri idealiste și sufletești; și se asocia celorlalte momente glorioase și integratoare, de fond și de stil de viață: Renașterea și Luminismul. Cărturarii nordici, în frunte cu Goethe, scăpaseră de obsesia wikingilor și a brunhildelor, descopereau cu emoție și complexe de inferioritate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nordul Golfului Persic, era considerat un premiu prea mare pentru a risca să-l pierdem. Atât președintele, cât și Brzezinski erau de acord de data aceasta că America ar fi trebuit să permită laturii sale realiste să triumfe asupra celei idealiste. La urma urmei, eram prinși într-un joc cu rezultate egale, având cea mai mare miză posibilă. Washingtonul și Moscova stăteau față în față, cu tabla mondială de șah între ele. Pe atunci lumea era divizată în două, sau cel
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Occidentului de a primi mai mulți refugiați evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu poate fi privit ca o atitudine neutră din punct de vedere moral. Atunci când lucram în guvern, nu mă consideram foarte realistă, și nici foarte idealistă, ci un pic din amândouă. Pentru mine guvernul era o întreprindere practică, nevoită să funcționeze într-o lume murdară și periculoasă, deși abordarea realistă mă frapa prin sângele ei rece. Nu îmi dădeam seama cum am fi putut menține o
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]