1,217 matches
-
se întemeiază pe o concepție înaintată despre lume, până la care nu s-a ridicat nici unul dintre predecesorii, contemporanii și chiar mulți dintre urmașii săi. Atunci când își propune să formuleze, prin abstractizare, sensurile evoluției umanității, N. Bălcescu se înfățișează ca un idealist obiectiv. „O rație universală se amestecă în toate”, spune el în prezentarea cărții lui Aimé-Martin, Despre educația mumelor de familii sau civilizația neamului omenesc prin femei, tradusă de I. D. Negulici și, adeseori, invocă o ordine absolută, perfectă, divină, care se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
soluționarea numeroaselor chestiuni sprijinindu-se pe premise temeinice. Dar creația științifică a unui istoric trebuie să se întemeieze nu numai pe bogăția și valoarea informațiilor, ci și pe o concepție adecvată. După cum se știe, N. Iorga a fost un istoric idealist, în multe privințe un eclectic și n-a putut ajunge la o explicație organică a dezvoltării societății, nu și-a întemeiat studiul istoriei relațiilor internaționale pe o concepție materialistă, ceea ce explică numeroasele contradicții din opera sa. Este adevărat că n-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau se opun unor simple plăceri hedoniste, satisfacerea acestora reprezintă o sursă de utilitate pentru persoana respectivă. Această teorie este preocupată de consecințele morale ce decurg din aceste preferințe. Se mai face distincție între două orientări aparte, respectiv grupul "utilitariștilor idealiști" reuniți în jurul idealului estetic, benefic sau nu ființei umane, și "utilitariștii materialiști", care pun accentul pe satisfacerea intereselor și mai puțin a unor simple preferințe 30. Dincolo de aplicabilitatea sa în sfera privată, doctrina utilitaristă are evidente utilizări în context public
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să fie acum considerat una dintre primele și cele mai mari figuri ale Romantismului, unul dintre cele mai mari genii ale lumii moderne. A fost ignorat însă în mare măsură de contemporani, care îl considerau nebun, pentru că era sincer și idealist. A trait aproape toată viața în sărăcie și a murit în timp ce încă lucra la gravuri (cele ce ilustrau Divină Comedie a lui Dante). *1757 Apare lucrarea A Philosophical Enquiry into the Sublime and the Beautiful de Edmund Burke. ¶ Moare psihologul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
observa David Kimbel, legătura între cele două lucrări este una mai mult decat subțire. Personajele piesei Die Räuber de Schiller, Karl și Franz von Moor sunt probabil bazate pe Edmund și Edgar din piesa lui Shakespeare, Regele Lear. Karl, un idealist impetuos, a fugit de acasă pentru a duce o viață dezmățata, iar acum dorește să se întoarcă acasă și la verișoară lui Amalia, pe care o iubește. Dar maleficul sau frate, Franz, îl convinge pe bătrânul lor tata să nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă, și încă) se izbesc de un zid de indiferență
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
teoria „falimentului științei” și a „noului idealism”. După el, arta trebuie să se situeze în afara realității sociale, în zona „eternităților absolute și transcendente”, artistul având datoria de a cultiva „frumosul absolut”, de a urmări un „ideal”. Viitorul ar aparține romantismului idealist. În numele acestui viitor, A. contestă sub raport artistic scrierile naturaliste și critică orientarea estetică de la „Contemporanul”, mai ales pe C. Dobrogeanu-Gherea. Este și unul dintre promotorii autohtonismului cultural și artistic. În studiul Încercări critice. Junimea și roadele ei (1905), încearcă
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
tenii militînd pentru aplicarea riguroas... a Cartei Atlanticului (14 august 1941), care afirmă dreptul popoarelor de a-și alege liber formă de guvernare. Preocupat de realegerea să, Roosevelt nu a fost insensibil, desigur, la acest curent de opinie. Mai puțin idealist și mai lucid decît a fost descris mult... vreme, cunoștea gîndurile ascunse ale sovieticilor, mai ales dorința lui Stalin de a profita de victoriile sale pentru a-și extinde influență În Europa de Est (R. Dallek). Dar se pare c... a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
intitulat „Generation 2001: A Survey of the First Graduating Class of the New Millenium”. Câteva dintre descoperirile studiului se referă la: 1) cinstea și integritatea sunt cele mai admirate calități ale unei persoane; și 2) faptul de a avea colegi idealiști și dedicați și de a-i ajuta pe alții se află în fruntea cerințelor solicitate la un loc de muncă. Ei cred că efectuarea unei munci voluntare este importantă, că efectuarea studiilor este prioritatea numărul unu și că vor ajunge
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
caricaturizare, grotescă. Sandu Gore o privește cu ironie, încercând să se distanțeze de ea, dar, adevărat don juan local, amator de legături amoroase cu vedetele feminine ale nomenclaturii, se adaptează totuși, ba chiar suportă îngăduitor penibile povești cu „militanți comuniști, idealiști”. În ultima parte a cărții, tonul ironic, degajat al naratorului se convertește într-unul reflexiv, ca să dezvăluie, în spatele mascaradei la care asistase, o crimă odioasă, în care sunt implicate, mai mult sau mai puțin, toate personajele. Din altă perspectivă și
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
dar dezvăluindu-se în diferențierea și scindarea dramatică a termenilor care îi proiectează gesturile, energiile, nostalgiile specifice. Căci A. refuza morala restrictivă și exploata contradicția, complementaritățile, libertatea redefinirilor de sine. Nu numai dintr-un nonconformism funciar, ci și datorită substratului idealist al poeticii sale. Binele și Răul sunt ramificațiile, egale, ale aceleiași rădăcini. Antinomiile prin care Unitatea divină există formează misterul ultim. Trăirea antinomiilor și depășirea lor în năzuința continuă către Unitate organizează imaginarul arghezian. A. este un poet al omenescului
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
vanitoasă a lui B. însuși - ia calea exilului. Bărbat plin de farmec, Andrei nu acceptă să rămână captivul iubirii. În femeie el nu caută desfătarea, ci frumosul, ca și misterul de care este însetat. Dar, printr-un renghi al destinului, idealistul ajunge să fie privit de ceilalți doar ca un seducător cinic și egoist. Un soț zuliar îl ucide și amintirea omului politic de anvergură se va pierde în legenda unui Don Juan care și-a primit pedeapsa cuvenită. Adevăr și
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
o accentuare consistentă a situațiilor narative personale. Printre alte fenomene, această tendință este evidentă în tehnicile utilizate pentru referirea la personajul principalul, Stephen. În Stephen Hero există încă frecvent perifraze auctoriale pentru numele personajului principal, cu și fără adjective ("acest idealist fantastic", "revoluționarul cu o inimă înfocată", "tînărul"439), în afara simplei menționări a numelui acestuia. Aproape o treime din referirile la erou aparțin acestui grup, în timp ce restul folosesc pronumele personal. În Portret al artistului în tinerețe referințele auctoriale evidente la erou
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Goff) nu mai poate apela, la fel ca examenul funcțiilor neuronale, la artefactele metaforice ale inteligenței artificiale: fără martori-mașină. Dar cu un contracurent similar. Neuroștiințele s-au dezvoltat în ciuda behaviorismului american, și la fel în Franța, la început, în ciuda psihanaliștilor idealiști care separau psihismul de suportul său fizico-chimic tot așa cum semiologia separă semnele de suportul și drumul lor. Ceea ce neurobiologii au făcut pentru conștiința individuală înlăturînd separația spirit/creier trebuie să fie de-acum încolo încercat în cazul mentalităților, cu mijloacele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
demarcație anodină reproduc antica împărțire, și e lipsit de importanță în acest context că binele, seriosul, greul sînt plasate de partea "reprezentare-cultură" sau de partea "producție-tehnică". Marx ia de la Platon modelul dublului sau al reflectării, mulțumindu-se să inverseze locurile. "Idealiști" sau "materialiști", preferăm să considerăm actul intelectual ca pe o operațiune materială în care forma deține puterea. Fără îndoială, îndreptarea atenției de la "mînă" către "creier" este paradoxală și neplăcută. Activitatea simbolică este un mijloc de a stăpîni mediul cultural, de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
că doar practicarea filosofiei poate duce la înțelegerea justă a raportului dintre cetate și individ (așa cum îl concepe el însuși), a nevoilor statului și a cetățenilor. Propunând o cetate condusă de filosofi, Platon ar putea apărea unei exegeze superficiale, un idealist nerezonabil. Totuși, este limpede că Platon nu avea o viziune idilică asupra cetățeanului și a cetății în măsura în care și-a îngăduit să vorbească despre „nobila minciună” a guvernanților. Remarcăm aici o anume dificultate conceptuală care marchează concepția lui Platon despre filosof
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fi Însemnat că maghiarii, germanii, evreii, romii, bulgarii, uncrainenii, rușii, turcii și toate celelalte grupuri etnice, care reprezentau 30% din populația României Mari, erau comunități străine, parazite pentru organismul național 23. Moldovan era Însă mai mult un pragmatic decât un idealist. El era conștient de implicațiile unei astfel de afirmații Într-un moment al evoluției României interbelice În care statul avea nevoie să mobilizeze toate resursele interne, umane și materiale, pentru a crea un cadru funcțional pentru dezvoltarea civică și economică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
instrumentele agricole nu se modernizaseră Încă. Bărbații și femeile, părinții și copiii Încă munceau uneori cot la cot, alteori În activități diferite, dar Întotdeauna strâns legați de un sistem economic bazat pe venitul familial. De aceea, eugeniștii nu erau doar idealiști atunci când Îndemnau femeile de la sate să petreacă mai mult timp În căminul familial, ocupându-se cu activitățile domestice și cu Îngrijirea copiilor, fără să ofere nici o soluție pentru disfuncționalitățile evidente care ar fi apărut astfel În procesul de producție 49
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Idei, Diogene îi răspunde cu gestul, cu umorul și cu ironia: contra ideii Omului definit un „biped fără pene”, el nu-și cizelează cine știe ce diatribă în trei puncte ci jumulește de pene un pui și-l aruncă la picioarele filosofului idealist, obligat după aceea, inclusiv de teama glumelor de tot soiul, să adauge definiției sale: „și cu unghiile plate”... Felinarul lui Montaigne luminează lumea reală, realitatea fragmentată, diversă, multiplă, unduitoare, ea iluminează fluxul și descoperă fluviul ca adevăr al lunii. Dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și trup, moartea... Autobiografia nu-i un scop în sine, ci mijlocul de a ajunge la niște idei - O epistemologie. Căutând, se găsește; găsește chiar mai mult și mai bine decât propria persoană; o viziune asupra lumii și a lucrurilor. Idealiștii vorbesc despre suflet? Montaigne se ocupă de trupul său. Ei se înfierbântă vorbind despre Dumnezeu, despre Cer, despre Idei? Montaigne o face vorbind despre Natură, Pământ, Realitate. Ei se sprijină pe Religie, îl împing în față pe Hristos, și Biserica
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în „Librăria” sa. Ei proslăvesc Unul și Eternitatea? Montaigne celebrează ceea ce e Divers, Multiplu, Spart în bucăți, Fragmentat, precum și Timpul prezent. Ei o fac cu ajutorul cărților? Montaigne argumentează cu viața sa. Ei gîndesc dar nu trăiesc? Montaigne gândește și trăiește. Idealiști contra nominaliști, confruntarea este mereu de actualitate. 24. Un hapax existențial. în această ordine de idei, convertirea hedonistă a lui Montaigne se revelează în lumina unui eveniment autobiografic. El părăsește lumea mondenă pentru a se întoarce la lumea din turnul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de peste douăzeci și cinci de veacuri tributul uriaș al unei proaste reputații și al unei definiții greșite. însuși termenul de sofist suferă de pe urma unei polisemii contradictorii - ca mulți alții care provin din această disciplină: a fi filosof, ba chiar a fi filosof idealist ori materialist, sau a merge la Lyceu ori în Grădină, a trăi ca un epicurian, a te reclama de la hedonism, a suporta cu stoicism, a reacționa cu scepticism, a te comporta într-un mod cinic sau chiar senzualist, pragmatic ori
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iată o idee de-a dreptul genială - încă una - la un filosof ce reușește să cristalizeze singur o gândire care, în ciuda formei fragmentare în care a ajuns până la noi, are o importanță imensă în ce privește rezistența opusă regimului platonician, creștin și idealist de scriere a filosofiei occidentale. Iată așadar un trup glorios, în sensul păgân al termenului! Atrăgându-ne atenția că înțelepciunea nu-și poate avea punctul de plecare în orice fel de trup, Epicur adaugă totuși: nici în orice fel de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
desigur, dar și a unei energii proprii, cea pe care o putem observa la caii ținuți în frâu înainte de startul într-o cursă și care, impetuoși, nărăvași, incarnează această forță ce acționează în corpul însuși al materiei. Acolo unde filosofii idealiști vorbesc de Dumnezeu, dându-i nume multiple, Lucrețiu - și nu Epicur, la care această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... - dar de ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fundamental între cele două școli de gândire care stau la baza disciplinei: idealismul (de o factură optimistă) versus realismul (clasic, dar numit inițial „biologic” tocmai datorită accentului pus în explicație pe natura umană), de factură pesimistă. Pentru optimiști (în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare, precum incertitudinea și insecuritatea din relațiile internaționale, emoționalitatea poate interfera cu raționalitatea, însă idealiștii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]