533 matches
-
că fenomenul nu știu dacă biologic, nu știu dacă normal m-ar Împinge vreodată să idealizez anii ’80, așa cum se-ntîmplă cu bătrînii care-și aduc aminte de armată cu bucurie umedă pe băncuțele din fața blocului. Ar fi imposibil să mai idealizez ceva. Nu mai am cu ce. Ne-au extirpat organul responsabil cu imaterialul Încă de pe vremea cînd ne legau la gît cravata roșie, cît se poate de strîns, mulți expiind sufocați lîngă stîlpii pe care se-nălța drapelul din curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de librăria ta te-ai despărțit nu ușor. Ți-e dor și acum de kilometrii pe care-i parcurgeai zilnic, pe lîngă rafturi." Contraatac stîngaci în acest Krigspiel, pentru că trebuie să recunosc: a arătat fisura din tubul scafandrului. Da, îmi idealizez singurătatea. Și da, aș fi cu adevărat aurolacă fără ficțiuni. A scrie e modul meu de-a simți că trăiesc, oricît de zadarnică, de nerecunoscută, de nerăsplătită, de blamată mi-ar fi truda. Borges încerc să contracarez cum și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
înrădăcinată în mine ideea aceasta și eram convins că nu putea exista vreo opoziție între Uniunea Sovietică și un alt popor, mai ales față de un partid marxist revoluționar cum era într-adevăr partidul iugoslav." Comuniștii iugoslavi, scria el în continuare, idealizau situația din Uniunea Sovietică; pentru ei Moscova nu era doar un centru politic și spiritual, ci și realizarea unei idei abstracte "societatea fără clase" -, ceva care făcea ca sacrificiile și suferințele lor să fie nu numai ușor de suportat și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Cântărind argumentele, am ajuns să înclinăm în favoarea judecăților lui A. V. Fadeev. Este vorba, în primul rând, de conduita politică a lui Canning, care ne interesează aici numai sub aspectul raporturilor cu Rusia și chestiunea orientală. Canning a fost adeseori idealizat de istorici, care l-au și numit liberal. Or, el se afla în tabăra conservatorilor convinși, dar se deosebea de aceștia prin vederi politice de perspectivă și larg orizont. În principiu - spune A. V. Fadeev - el era partizanul menținerii „sistemului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de-a lungul tuturor acestor ani petrecuți la mănăstire, "în lenea zilelor, în nopțile fără sfârșit și în singurătatea nădejdilor ei", Jeanne nu contenise să plăsmuiască visuri de iubire. Însă tânăra fată are o viziune pronunțat romanescă asupra iubirii. O idealizează, o glorifică, o amplifică peste măsură. De ce a primit Jeanne o astfel de educație? De ce i se permite să rămână atât de neștiutoare cu privire la cele ale vieții? În cazul de față, se împletesc și se sprijină reciproc o sumă de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
consocia?i�), �contemporanii� construiesc prin �tipificare� modele ideale ale conduitelor altora care le permit s? interpreteze aceste conduite ?i �n acela?i timp s? ?i le defineasc? pe ale lor. Aceste procese de construc?ie a regulilor de conduit? tipice (idealizate prin reduc?ia experien?elor personale sau a cuno?țin?elor transmise) ar trebui s? constituie obiectul unei sociologii comprehensive � care nu se poate fondă pe empatie ?i care, prin acest fapt, permite dep??irea opozi?iei clasice �ntre obiectivism
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Dimitrie Gusti, ale folcloriștilor, ca de exemplu Constantin Brăiloiu, și sublimat de un filosof-poet ca Blaga. Metodele de investigare ale lui Gusti sau Brăiloiu sînt modeme, dar rezultatul cercetării și mesajul sînt în serviciul națiunii, acaparată de izvoarele țărănești și idealizată în durata și în structurile sale etnico-spirituale. Biruie trecutul sau prezentul ca repetare a formelor trecutului. lorga trasează o perspectivă istorică prin publicarea, în anii 1935-1939, a două opere majore: Istoria românilor în zece volume și Locul românilor în istoria
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
surselor de finanțare din jurul bugetului. Unde se află opoziția față de această dominație a oligarhiei financiare? Cu siguranță nu în țărănimea care nu produce nimic prin ea însăși, ci în proletariatul în curs de apariție. Zeletin era departe de a-i idealiza pe burghezii liberali, însă el impunea o relectură a tradiției și contesta perenitatea identității sătești și destinul agrar al României... El îi va șoca în același timp pe conservatorii țărăniști și pe democrații pro-țărăniști. Spre exemplu, Madgearu semnala faptul că
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bine mort decît compromis (Death Before Dishonor, 1987), prezintă terorismul arab împotriva israelienilor și apoi a Ambasadei Americane și a Marinei Americane în statul fictiv Jemel. Fură cerul (Steal the Sky, 1988) prezintă, de asemenea, o imagine pozitivă a Israelului, idealizînd tentativa israeliană de a fura un aparat MIG sovietic de la irakieni, la mijlocul deceniului șase. Un alt film, o fantezie bizară din punct de vedere ideologic, numit The Retaliator, 1986, cunoscut și sub titlul de Programmed to kill, îi prezintă pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
crucială a criticii. Mai mult încă, prin adoptarea necritică a poziției "poststructuraliste" în privința puterii (care respinge perspectiva structuralistă), Fiske omite faptul că există structuri agresive și neîndurătoare care oprimă femeile, oamenii de culoare și alte grupuri și că ideologia obturează, idealizează sau prezintă ca naturale aceste structuri. Așadar, în vreme ce perspectivele poststructuraliste asupra puterii, precum cea a lui Faucault, pot contribui la teorii sociale și studii culturale mai sofisticate, eliminarea pur și simplu a analizei structurale și criticii ideologiei subminează proiectul studiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
gîndire, comportament inclusiv sexual etc.). Am susținut și că mitul în televiziune a rezolvat unele contradicții sociale exact în maniera în care Levi Strauss descrie funcționarea mitului tradițional și a oferit mitologii de tipul celor descrise de Barthes, mitologii care idealizează valorile și instituțiile contemporane și exaltă modul de viață unanim stabilit (Kellner, 1982). Voi ilustra aceste poziții în secțiunile ce vor urma și voi arăta cum emisiunile TV de mare popularitate și, în linii mari, publicitatea oferă modele de identitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu și cine sînt cei care sînt răsplătiți printr-o "viață îmbelșugată" în societatea media și de consum. Publicitatea demonstrează cum pot fi soluționate problemele, cum poți fi fericit, plin de succes și popular, achiziționînd produsele de consum potrivite. Cinematografia idealizează "stilul de viață american" și oferă modele de identificare foarte îndepărtate de realitate, în timp ce imaginile ce prezintă acte de violență sporesc în mod semnificativ. Mulți dintre cei ce se ocupă de studiile culturale celebrează acest tip de cultură și mod
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca o adunătură de persoane anonime, înconjurînd un singur om, gata oricînd să îi primească sugestiile. Toată puterea de seducție iradiază înspre ea și se întoarce la conducător, reflectată fiind în oglinda puterii de a admira în comun. Freud a idealizat această relație într-o schemă în cadrul căreia indivizii mulțimii sînt reprezentați prin săgeți inițial paralele, dar care sfîrșesc prin a converge către punctul abstract I, adică liderul sau ideea pe care acesta o reprezintă. * I Toate aceste date aparent idealizate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tiranic, dar în calitatea-i de contrar al acesteia, de ideal: ideal al eului sau ideal al grupului. Nu mai reacționezi nemijlocit față de cele ființînd în univers nici față de experiența pe care ai avut-o cu ele: reacționezi față de ființe idealizate de gîndire, față de serii de imago ale universului. De acum înainte, omul nu mai trebuie să depășească forța realității asupra lui, ci forța idealului din el. Eliberîndu-se de cea dintîi, ar deveni rob al celei de-a doua. Ipoteza totemică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fiii au acceptat în realitate și în forul lor lăuntric interdicția impusă lor de incest. Ei învață să renunțe la instincte și nu numai la cele sexuale. Primatul simțurilor pierde teren în fața primatului spiritului, al inteligenței necesare pentru a le idealiza sau a le sublima. După aceea însă, ei trebuie, de asemenea, să ascundă omorul, divizîndu-l pe tată și tăinuind propria lor crimă. Așa o cere solidaritatea lor efectivă: complici în nelegiuire, ei rămîn în continuare complici în ascunderea acesteia. Pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cazuri regăsim o soluționare speculativă a problemelor reale cu mijloace existente sau probabile și câteva extrapolări la limita veridicității. Luna într-un caz, planeta Marte în celălalt sunt locul proiectării fantasmelor și ideologiilor imperialiste cărora li se adaugă, pentru a idealiza realitatea, peisajele exotice. Pentru unii dintre colonizatorii marțieni, mijloacele tehnologice oferite de Terra trebuie să servească la crearea de altceva, căci planeta Marte nu are vocația de a se transforma într-o clonă a Terrei. Asta în primul rând pentru că
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Multe femei tinere și mulți bărbați tineri optează pentru o carieră profesională în locul celei familiale, carieră ce le procură și un stil de viață mai independent (timp liber, călătorii, cheltuieli personale). Mass-media zilelor noastre promovează, spre deosebire de acum câteva decenii, când idealiza familia, și stilul de viață celibatar. Și opinia publică a devenit mai tolerantă față de un asemenea comportament. Totuși, societatea și statul (inclusiv prin taxele pe venituri) îndeamnă la căsătorie. Dar și din punctul de vedere al intereselor personale, dacă avem
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin țările din lumea clasică, întrucât plinirea timpurilor (Gal 4, 4) s-a înfăptuit și pentru aceste popoare. 3. Situația politico-religioasă din Imperiul roman 3.1. Concepția creștină despre Imperiul roman Concepția creștină față de stat era apropiată celei stoice, care idealiza un stat în care legea nu s-ar mai aplica prin constrângere, ci ca urmare a unei raționalități individuale. Astfel, Biserica tindea să demitizeze statul ca pe o realitate de contingență, ce trebuia privită și depășită în vederea scopului ultim (al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
amintea de viața personală și de afecțiunile celor dragi, uitând și sacrificând totul, conștient de misiunea sa. Apostolul se vedea pe sine în soldat. Își făcuse din renunțarea la gloria personală propriul steag (cf. 2Cor 6, 4-10 și 2, 23-28). Idealiza creștinul desăvârșit care, după botez devenea conștient de obligațiile asumate, dăruindu-și trupul și sufletul credinței îmbrățișate. Această trăire nu putea triumfa vreodată fără o consacrare completă, fără valorificarea suferinței, ignorând disprețul lumii și depunând o muncă neîntreruptă de apostolat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
există în lucrările lui Marx (Carver 1998). Lyotard (1993) susține că toate ființele umane au dreptul egal de a-și "institui comunitatea prin contract", utilizând "rațiunea și dezbaterea". Însă, împotriva lui Habermas, Lyotard subliniază pericolele inerente în privilegierea unei noțiuni idealizate de dialog, mai ales că diversitatea radicală va fi sacrificată în decursul tentativelor de a ajunge la un consens. Marxiștii se vor întreba dacă aceste viziuni despre o lume care avansează spre un dialog mai extins și spre diversitate își
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
criterii de gen, care acționează în principal prin manipularea sferelor publică și privată (Connell 1990). Statul nu reprezintă o "identitate coerentă subordonată unui singur centru interpretativ" ca în teoriile neorealiste (Ashley, 1988:230). Această noțiune reflectă mai degrabă un model idealizat de masculinitate hegemonică și bazele patriarhale ale formei statale. Studiile feministe din Relațiile Internaționale susțin că statul manipulează identități de gen pentru propria sa unitate internă și legitimitate externă. Bărbații sunt socializați să se identifice cu construcții ale masculinității care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
iubit - spunea Stendhal - câștigă În frumusețe.” Cum se explică acest lucru? Stendhal a folosit termenul „cristalizare” pentru a arăta cum, sub influența emoției sau a sentimentului erotic, gândirea și imaginația celor doi Îndrăgostiți dobândesc capacitatea de a transfigura, de a idealiza, astfel că În tot ce se prezintă ei descoperă noi perfecțiuni ale ființei iubite.) „Îndrăgostitul, când dragostea-l orbește,/ iubește și cusurul ființei ce-o iubește.” (Molière) Inima ce se aprinde repede se și stinge repede. În iubire, capriciile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
muzică? (Iar muzica se studiază foarte puțin În școli, filmul deloc). CÎt despre ideea literaturii taumaturgice, să fim serioși. Nici o boală nu se vindecă prin lectură, aceste afirmații sînt fără excepție metaforice. Printre altele, e bine să Învățăm să nu idealizăm prea mult. Or, cred că acesta este defectul esențial al culturii franceze „culte”: idealizînd, În momentul confruntării dintre realitate și ideal este cuprinsă de disperare. CÎnd vorbesc despre disperare, nu mă gîndesc numai la istorici literari sau, mai corect spus
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literaturii taumaturgice, să fim serioși. Nici o boală nu se vindecă prin lectură, aceste afirmații sînt fără excepție metaforice. Printre altele, e bine să Învățăm să nu idealizăm prea mult. Or, cred că acesta este defectul esențial al culturii franceze „culte”: idealizînd, În momentul confruntării dintre realitate și ideal este cuprinsă de disperare. CÎnd vorbesc despre disperare, nu mă gîndesc numai la istorici literari sau, mai corect spus, astăzi, oameni de litere, ci și la scriitori Înșiși. Minimaliștii au o concepție „modestă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fotbaliștii. și, În materie de imagine, asta nu-i rău deloc. V. 3. Minimalismul Biedermeier și literatura Amélie Poulain Minimalismul soft nu are origini nobile. Ceea ce putem spune despre el este doar că ilustrează literatura provinciei, pe care o și idealizează. Minimalismul soft este sentimental, poetic, modest, aderă la suferințele celor oprimați; preia decorul din filmele lui Jacques Tati fără să poată construi un Monsieur Hulot. Pe de altă parte, „literatura Amélie Poulain” (Jean-Pierre Salgas) aduce În pagină o magie a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]