503 matches
-
odată cu stiloul „Parker“ și ceasul „Doxa“ - și mă întrebam, poate mai mult atunci decât acum, când viața m-a deprins să accept atâtea!, ce căuta ea acolo?) Era o persoană înzestrată din plin cu acele calități inefabile care îndreptățesc la idealizare. Bună cunoscătoare a poeziei lui Blaga (nu s-au cunoscut personal și îndrăznesc să cred că nu era genul de femeie pe gustul lui, care prefera cochetăria amestecată cu literatura, snobismul bas-bleu, la care el reacționa erotic), ea m-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ei e trupul omenesc și cel animalic. Și totuși modelajul sculptural nu e o reproducere sau o copie a formelor naturii. Sculptura egipteană e o stilizare hieratică a formelor naturii, adică o puternică modificare a lor. Sculptura greacă e o idealizare sau o tipizare a detaliilor particulare din natura individuală, cu toată teoria imitației. Dar atât sculptura egipteană cât și cea greacă depășesc adesea modelele naturii, construind dincolo de ele figuri omenești cu cap de animal, ca zeii Egiptului, sau figuri de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e singura făptură din lumea văzută, care imită în plăsmuirile lui, nu natura, ci pe însuși Dumnezeu creatorul. De aceea geniul e numit „creator în gradul al doilea”. Creația lui însă nu e o realitate, ci o ficțiune fermecătoare, o idealizare a lumii desfigurate de urâtul păcatului, un simbol al nemuririi născut din groaza morții, care devastează viața. În tot ce e mare, în tot ce strălucește ca adevăr, ca bine și ca frumos din creațiile naturale ale geniului omenesc, trebuie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
este prezentat însuși procesul de transformare al personajului); C. a. caracterizare „plată” (care se suprapune celei statice) prezintă o singură trăsătură a personajului, considerată dominantă sau mai izbitoare din punct de vedere social; aceasta poate constitui o caricatură sau o idealizare selectivă; b. caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau cvasialegorice; b. nume cu aluzie literară, biblică, etc.; c. nume cu tonalități onomatopeice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este ; romanul poate prezenta însuși procesul de transformare. Caracterizarea "plată" (care de obicei se suprapune celei "statice") prezintă o singură trăsătură a personajului, considerată dominantă sau mai izbitoare din punct de vedere social. Ea poate constitui o caricatură sau o idealizare selectivă. Drama clasică (a lui Racine, de pildă) aplică această caracterizare "plată" personajelor principale. 291 Caracterizarea "rotunda", ca si cea "dinamică", are nevoie de spațiu și de subliniere; ea se folosește, evident, în caracterizarea personajelor importante pentru punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
însă nenumărate dificultăți. La acestea se adaugă și decalajul economic semnificativ al României față de restul Europei, discrepanțele accentuându-se în deceniile interbelice, în ciuda progreselor atinse pe diferite planuri 1. Perioada interbelică transpusă în imaginea Vârstei de aur indică, de fapt, idealizarea unui trecut ale cărui tare sunt adesea minimalizate. Starea precară a agriculturii - în ciuda reformelor agrare - amplificată de fragmentarea exploatațiilor, valorificarea slabă a resurselor naturale, gestionarea deficitară a problemei minorităților, eșecul parțial al politicilor economice naționaliste, fenomenul șomajului intelectual din anii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
au rămas pururi amintirea și recunoștința; niciunul nu l-a hulit și nu i-a dat sărutul trădării, semn al întipăririi adânci lăsate într-înșii. Ei sunt creatorii unei adevărate literaturi apologetice în jurul "profesorului", cu caractere de exaltare și de idealizare sub forma unei simple evocări, a comemorării prin articole, amintiri, discursuri, întreținând în jurul lui un adevărat cult..." . Cea de-a doua generație post-maioresciană cuprinde pe E. Lovinescu însuși, I. Petrovici, Paul Zarifopol, D. Caracostea. Reacțiunea poporanistă vine, desigur, din partea lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care a dezvoltat-o în Eseu asupra intelectului omenesc. Este vorba în primul rând de importanța metodologică a raportului dintre cunoaștere și limbaj. Astfel, teoria lui Filmer apare drept confuză și contradictorie, pentru că termenii ei nu sunt decât abstractizări și idealizări lipsite de fundament empiric, iar conexiunile dintre idei încalcă principiile argumentării logice. Așa stau lucrurile cu conceptul fundamental de autoritate paternă și regală. Mai precis, Filmer trebuia să demonstreze teza că autoritatea regală este una de tip patern. Pentru aceasta
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
astfel oo. Plecând de la aceste egalități aritmetice, putem ajunge la o cunoaștere matematică complexă, deoarece adevărurile elementare furnizează reguli care pot fi apoi aplicate astfel încât să se ajungă la adevăruri mai complicate. În cazul geometriei, avem de-a face cu idealizări ale proprietăților obiectelor fizice obișnuite. Punctele, liniile, planurile, nu sunt, în viziunea lui Mill, decât limite ideale ale obiectelor. "Geometria, astfel, este o știință empirică, a cărei justificare ultimă se sprijină pe regularitățile aproximate de obiectele fizice pe care le
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
anumite entități, iar fizica despre altele; cum se poate să ne folosim în fizică de anumite rezultate obținute în matematică despre entitățile matematice? Am văzut, însă, că Goodman respinge această imagine a matematicii. El vede teoriile matematice ca descriind "o idealizare oarecum abstractă a realității" (ibidem 188) și astfel problema relației dintre matematică și știință devine asemănătoare cu relația dintre e.g. fizică și ingineria electrică și în acest caz ne putem întreba cum putem rezolva probleme privitoare la structura echipamentului electric
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
lui French este aceea de a scăpa de sentimentul de miraculos care apare când suntem preocupați cu utilitatea matematicii în știință, arătând că, ce a făcut posibilă aplicarea teoriei grupurilor din primul moment, a fost o serie de aproximări și idealizări. Acesta nu este, însă decât un răspuns la problema coordonării și nu la problema aplicabilității. Am atras atenția în secțiunea 4.6. în legătura cu o distincție care trebuie facută atunci când avem în vedere problema relației dintre matematică și fizică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
considerăm că există multe altele care trebuie să-și găsească locul În desfășurarea lecției de istorie. Gândirea critică este necesar a fi dezvoltată pentru a nu forma o atitudine exaltată, deformată de genul: „unitatea - visul de veacuri al poporului român”, idealizarea personajelor și exagerarea faptelor românilor de-a lungul istoriei. Gândirea critică Îi ajută pe elevi să Înțeleagă procesele și evenimentele istorice prin care a trecut România, dar fără a exagera sau romanța faptele. Maniera potrivită este cea critică În sensul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Gorgan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93541]
-
și un dublet terminologic: rezistenței active sau directe i se mai poate spune și primară, iar celei pasive și indirecte, secundară. Detaliul nu este foarte important. Esența problemei rămâne aceeași. Se observă, în ultima perioadă, o evidentă tendință de exagerare, idealizare și chiar mitizare a acestui concept de rezistență prin cultură sau opoziție intelectuală, după altă formulă. Ea a existat, într-adevăr, într-un anume sens. Dar nu ferită de un echivoc profund și nici de o ambiguitate fundamentală. Căci se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de titluri și ne-am bucurat că tema formează de pe acum și obiectul unui studiu sistematic și chiar o promițătoare teză de doctorat: Gulagul în conștiința românească, de Ruxandra Cesereanu. Autoarea propune și o tipologie: Cruciați, amorali și decăzuți. Riscul idealizării, al acceptării literaturizării inocente, involuntare sau programate, păcatul originar al acestor mărturii, neeliberate de complexul literar și fără nici o noțiune de autenticitate, singura care le salvează de fapt rămâne însă real. El ar trebui, pe cât posibil, evitat. Este greu de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literaturizării inocente, involuntare sau programate, păcatul originar al acestor mărturii, neeliberate de complexul literar și fără nici o noțiune de autenticitate, singura care le salvează de fapt rămâne însă real. El ar trebui, pe cât posibil, evitat. Este greu de acceptat orice idealizare. Cu atât mai mult cu cât, după cum observă lucid și Virgil Ardeleanu, chiar și unii dintre acești eroi, efectiv partizani, precum Ion Gavrilă Ogoranu, se deosebesc de alți memorialiști prin lipsa de menajamente cu care își privesc semenii. 5. Dosarul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
primatul valorilor individuale și personaliste asupra valorilor colectiviste de orice tip: familie, sat, comunitate, clasă, etnie etc. Nu negăm, în nici un caz, realitatea și funcționalitatea și a unor astfel de structuri. Ceea ce contestăm cu toată tăria este doar primatul, mitizarea, idealizarea și manipularea lor exclusivistă. Respectiv, orice formă de cultură închisă asupra celei deschise; orice formă de cultură tradițională asupra celei moderne; orice valoare colectivă, de orice tip, asupra valorii individuale, de orice categorie. Credem și repetăm, cu multă convingere și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
urmă. Un prim grupaj de astfel de construcții este descoperit de către Lucian Blaga 138 în sfera științei matematice: 1. Construcțiile teoretice de limită sunt acele concepte științifice care rezultă din ducerea până la limită a unui proces logic de abstractizare și idealizare a concretului. De exemplu, punctul, linia, planul etc. Astfel, punctul se definește ca ceva "spațial", "fără extensiune", linia ca împreunare de două puncte, "fără grosime". Antinomiile prezente în definițiile acestor concepte rezultă din încercarea de a construi sau de a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un principiu. Simplicitatea vede fie unul, fie multiplul, dar nu poate vedea că Unul poate fi în același timp Multiplu. Principiul de simplicitate fie separă ceea ce este legat (disjuncție), fie unifică ceea ce este divers (reducție)"837. Gândirea simplificatoare operează prin idealizare (expresie a credinței că numai inteligibilul este real), prin raționalizare (expresie a obsesiei de a închide realitate în ordinea și coerența unui sistem) și normalizare (eliminarea a tot ceea ce este straniu, nedeductibil, misterios)838. Știința clasică, susține gânditorul francez, se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mediului european. Din păcate, asemenea schimbări s-au produs într-un grad nesemnificativ, iar consecințele au fost foarte reduse la nivelul general al societății. A rămas, de aceea, necesară, înainte de orice, o nouă perspectivă asupra istoriei și culturii naționale, fără idealizarea romantică a trecutului prin pretinse realizări strălucite și cu învățăminte pentru lumea de acum. Dacă trecutul românilor a fost glorios, iar starea lor actuală nu este la același nivel, aceasta presupune că cei de acum nu sînt demni de trecutul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o acumulare de valori culturale și de civilizație, iar aceasta explică de ce, în ciuda deselor lor participări la reuniuni cu istoricii din alte țări ale continentului, ei nu reușesc să intre în bibliografia tratatelor pe care le alcătuiesc aceștia. Din această idealizare a trecutului rezultă, desigur, o nostalgie pentru trecut, teama față de înnoire și îndoiala în legătură cu schimbarea, fenomen care nu este în concordanță cu Europa civilizată, în care are valabilitate preceptul vechilor greci potrivit căruia viitorul trebuie să fie mai bun decît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
niciodată momente de glorie, de înflorire deosebită, ci numai înjghebări cu durată scurtă și într-un perimetru care nu a fost întotdeauna stabil și bine delimitat. De aceea, cunoașterea și apreciarea realizărilor vieții rurale românești nu trebuie să atragă nici o idealizare a satului și nici nostalgia pentru vremurile patriarhale, căci a susține ordinea patriarhală a societății este mijlocul cel mai sigur de a o disprețui, considerînd-o inaptă și nedemnă de progres. Faptul că intelectualii de seamă au admirat și au elogiat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
toate-a mele !) ; ca și în Amoruri, II 17, 34, el își socotește harul creator a fi rodul inspirației lui feminine (De sunt poet, talentu-mi femeiei datoresc) ; ca și în Arta iubirii, II, 657-668, el recomandă contestarea defectelor iubitei prin idealizare (De-i mică, nu e mică, ci astfel nimerită/ Cât poate să încapă în inima-mi răpită./ E-naltă ? Văd pe Iuno cu mersul maiestos). Actul al V-lea, plasat la Tomis, reverberează, în schimb, ecourile elegiilor de exil ale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
egiptenii dornici să le impună nunta cu forța. Piesa este mai puțin relevantă pentru exegeta convinsă că actul dramatic nu poate crește decât prin înfrângerea determinismului și liberarea eroului (p. 63). Având în centru evenimente contemporane din războaiele medice, inadecvate idealizării de vreme ce lipsesc perspectiva în timp și mijloacele de transfigurare a realității, Perșii înfățișează victoria grecilor asupra năvălitorilor asiatici din perspectiva celor înfrânți, durerea acestora conferind istorisirii coloritul obiectivității. Vinovat de a fi încălcat hotarele elene garantate de zei, Xerxes nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un iremediabil sentimental. Frumoasa Adela cântă la clavecin valsuri de Chopin, după care urmează molcomele și îngânduratele conversații în cerdacul de sub cerul senin al nopții. Adela este văzută de Emil mai degrabă ca o proiecție lirică a visătorului predispus la idealizare. Cunoscutul profesor cărturar N.I. Popa, într-un interesant eseu, scrie o analiză amicală a "ieșenismului" ca mod de viață, nu neapărat omogen, unitar, fără fisuri, pentru că oamenii sunt diferiți, fiecare cu fizionomia, psihologia și gândirea lui, ceva comun însă îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
privească în baltă, unde ele spală pânză, picioarele lor subțiri , răsfrânte în apă . Diferitele caracteristici și atitudini ale lui Nica nu le vom găsi în totalitate în rândul celor din jurul său, astfel copilăria această narata este în mare parte o idealizare a copilului Nica și nu a celui contemporan de la sat și nu numai. Lumea copilăriei este un tărâm , un imperiu al jocului . Copilul se manifestă prin joc, de la cea mai fragedă vârstă, iar jocul cunoaște o diversitate de modalități de
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]