142,295 matches
-
sociologiei, că „simțul observației dezvoltat prin scrierea prozei îți dă o acuitate benefică în sesizarea elementelor pertinente ale contextului social”, așa cum și „modul de a privi actorul social și de a reconstrui complexitatea lumii sociale oferă sugestii prețioase prozatorului.” Construcția identității într-o societate totalitară este, așa cum o și subintitulează autorul, o cercetare sociologică asupra scriitorilor. După câte știm, dintr-o astfel de perspectivă scriitorii noștri n-au prea fost analizați, iar cartea merită o discuție serioasă aparte. Studiul lui Dan
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
sensul cel mai larg, de la care ne putem aștepta la multe surprize. O nouă carte de proză, aflu, este în pregătire. Dan Lungu, Povestirile vieții. Teorie și documente, Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2003. 254 pag. Dan Lungu, Construcția identității într-o societate totalitară - o cercetare sociologică asupra scriitorilor, Ed. Junimea, Iași, 2003. 282 p. Dan Lungu, Nuntă la parter, piesă în nouă tablouri, Prefață de Alina Nelega, Ed. Versus, Iași, 2003. 84 p. Dan Lungu, Proză cu amănuntul, Ed.
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
mai născut/ iar mă voi naște din cînd în cînd/ și pînă să-mi crape ochii/ văd stele vezi...// Numai în copilărie știam/ că m-am născut o dată/ pentru totdeauna./ Atunci mi se dădea toată/ promisiunea pe mînă” (Fișă de identitate). Ori într-o variantă mai puțin tăioasă, divulgă funciara inadaptabilitate a ființei auctoriale: „senzația de a fi atît de nouă/ și zadarnică/ o cît/ de puțin să nu mă rătăcesc!...” (Realul-risc). Fragilizată, stoarsă de conținut, existența ajunge a se interoga
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
normal să ne pronunțăm și asupra viitorului, dar de cele mai multe ori greșim. Însă am sentimentul că istoria nu mai joacă în viața comunităților rolul pe care l-a jucat mai ales în secolul al XIX-lea, atunci când s-au constituit identitățile naționale și când s-a mizat foarte mult pe istorie. S-ar putea ca lumea spre care ne îndreptăm să aducă o eclipsă a istoriei; totuși, nu o eclipsă totală, pentru că oamenii se vor interesa întotdeauna de trecut. - Istoria reală
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
multe ori, în același timp. - Poate de cele mai multe ori. Acum, în legătură cu construcția europeană, este vizibilă dificultatea de a așeza Europa pe anumite baze istorice. Nu că bazele acestea nu ar exista, dar sunt mai greu de identificat decât, să zicem, identitățile naționale. În cazul Europei, lucrurile sunt mai complicate, cu atâtea națiuni, atâtea istorii, atâta diversitate culturală, religioasă. Mai e și distincția peste care trecem acum mai repede, dar în care eu cred, cea dintre Europa Occidentală și cea Răsăriteană. Noi
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
compune, în ritm grăbit, din acumulări de imagini care pătrund în interioritatea personajului-narator, ca în romanele lui Blecher. Lipsește însă starea de perplexitate și de exasperare. Absurdul îi ia agresiv locul. Naratorul lui Răzvan Petrescu e un personaj solitar, cu identitate seacă, indiferent față de tot ce-l înconjoară. Citez începutul din Jazz: „Mă duceam să cumpăr sifoane. Mă gîndeam la copilărie și n-aveam nici cel mai mic chef să cumpăr sifoane. Îmi agățasem însă walkman-ul de centură. Centura maro
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
În România ultimului deceniu s-au petrecut cîteva mutații socio-economice esențiale. Dobîndirea libertății individuale și posibilitatea liberei inițiative economice, într-un cuvînt, primii pași către economia de piață, au avut drept consecință imediată nevoia reconstruirii statutului social și a redefinirii identității. Oamenii dinamici, cu o gîndire practică suplă, cu mai mari resurse de exploatare a libertății și de adaptare la noile condiții, și-au construit rapid locuințe impozante, cu spații generoase, de multe ori ieșite din scara strictă a funcționalității. Așa cum
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
politic, și anume creștin-democrația (popularii, cum se mai numesc), liberalismul și social-democrația. Atitudinea PSD nu ne dă speranțe că intenționează cu adevărat să se metamorfozeze în partid care cultivă valorile europene, dimpotrivă. Liberalii par a fi într-o criză de identitate (de curând, un fruntaș al partidului vorbea la televiziunea națională de posibilitatea ca liberalii să devină creștin-democrați, ceea ce atestă criza de identitate). Creștin-Democrația încearcă azi să se formeze printr-o acțiune de structurare a unui partid modern, popular de factură
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
să se metamorfozeze în partid care cultivă valorile europene, dimpotrivă. Liberalii par a fi într-o criză de identitate (de curând, un fruntaș al partidului vorbea la televiziunea națională de posibilitatea ca liberalii să devină creștin-democrați, ceea ce atestă criza de identitate). Creștin-Democrația încearcă azi să se formeze printr-o acțiune de structurare a unui partid modern, popular de factură europeană. În fața acestei tentative trebuie lăsate de-o parte orice sentimente și resentimente și intrat în acțiune pentru realizarea unei forțe puternice
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
onoarea, averea, libertatea și chiar trupul”, considerându-se mai mult decât un duhovnic și mai mult decât un medic (p. 45). Îi place când călugării pe care îi apără îl numesc „arhiepiscop judiciar”, dar cel mai frecvent revine la echivalarea identității lui de avocat neprofitor cu identitatea misterioasă a unui călugăr alb. Autodefinirea sa e memorabilă și această fantasmă judiciară plutește, ca o întruchipare a demnității, a curajului și a onoarei, pe deasupra tuturor paginilor: „Eu sunt călugăr alb, fără instituție, fără
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
considerându-se mai mult decât un duhovnic și mai mult decât un medic (p. 45). Îi place când călugării pe care îi apără îl numesc „arhiepiscop judiciar”, dar cel mai frecvent revine la echivalarea identității lui de avocat neprofitor cu identitatea misterioasă a unui călugăr alb. Autodefinirea sa e memorabilă și această fantasmă judiciară plutește, ca o întruchipare a demnității, a curajului și a onoarei, pe deasupra tuturor paginilor: „Eu sunt călugăr alb, fără instituție, fără pitoresc, în zdrențele lamentabile ale libertății
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
clar faptul că la originea acestei cărți se află o confesiune autentică. De ce nu a optat atunci autoarea pentru publicarea cărții sub semnătură proprie, așa cum a făcut Catherine Millet cu Viața sexuală a Catherinei M.? Probabil o anumită ambiguitate asupra identității reale a acestei femei fascinante era necesară pentru protejarea sa și a copiilor săi într-o societate insuficient de evoluată pentru a primi cu seninătate o astfel de confesiune șocantă. Care este atunci rolul lui Eugen Șerbănescu în scrierea romanului
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
sală arhiplină; autoarea era celebră în Elveția. Proiecția a fost urmată de dezbateri - bănuiesc că fiecare dintre spectatori a citit măcar una din cărțile Aglajei, mulți dintre ei au cunoscut-o personal... Se pare că filmul a izbutit să respecte identitatea Aglajei, să se apropie mult de ființa ei reală... de ceea ce a însemnat ea pentru fiecare dintre cei care au cunoscut-o după cum mi-a fost dat să aflu ulterior. În Germania ecoul filmului a fost moderat, modest aș spune
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
se spune, cu mult aplomb. După o absență de mai mulți ani, numele i-a revenit în actualitate odată cu publicarea unei „Istorii a literaturii române de azi pe mâine”. În masiva scriere, personaje cu spirit de observație au descoperit o identitate perfectă între numeroase pagini apărute sub semnătura lui și niscaiva documente (anonine!) din arhiva Securității. Cu alte cuvinte, omul a făcut public, în postcomunism, ceea ce pe vremea lui Pingelică destina exclusiv băieților cu ochi albaștri. Se întâmplă și la case
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
lipsit de curaj și de sentimentul onoarei» cuvinte prin care Dicționarul explicativ al limbii române definește termenul de «laș». La fel sînt toți membrii, simpatizanții și votanții formațiunii care îl divinizează pe CVT. Le e rușine să-și asume propria identitate, pentru că în lumea modernă democratică postcomunistă nu mai dă bine să spui că ești extremist. Chiar dacă ești extremist dă mai bine să o negi, pentru că mulți oameni obișnuiți se sperie de eticheta de extremist și nu mai votează cu aceia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
postcomunistă nu mai dă bine să spui că ești extremist. Chiar dacă ești extremist dă mai bine să o negi, pentru că mulți oameni obișnuiți se sperie de eticheta de extremist și nu mai votează cu aceia care își asumă o asemenea identitate (...) La Brașov, pe 15 ianuarie 2004, Vadim și-a dat măsura incompetenței politice și inconsistenței morale. Acolo, cu ocazia dezvelirii statuii premierului israelian asasinat Yitzhak Rabin, «autenticii» peremiști au fost aduși cu autobuzele, dar nu înțelegeau de ce nu e sărbătorit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
care se află o bifă. Scoateți-i bifa și dați-i close” (kool-yo.home.ro). Substantivul e folosit mai ales la singular - „se pune o bifă în dreptul căsuței” (classoft.ro); „toți cei care au această bifă în dreptul numelui lor au identitatea verificată” (proz.com) -, dar poate apărea și la plural („o listă plină de ștersături și bife cu creionul”, 121.ro). Bifa și bifarea au uneori un sens precis, restrîns la un anume simbol vizual, dar cel mai adesea sînt folosite
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
Albastră o dă Marie Darrieussecq care, în citatul volum colectiv din 2002, scrie un fel de litanie în si condițional, o performanță lingvistică, între altele, demnă de pana unui Queneau. Desfășurînd, într-o amețitoare cascadă, o multitudine de situații și identități, ce sînt in nuce tot atîtea posibile versiuni pentru Barbă-Albastră, un evantai de jocuri anagramatice parcă venite din atelierele Oulipo, presărînd ici și colo referințe ironic autobiografice și intertextuale, ea formulează o moralitate care rezumă întrucîtva, după noi, soarta modernelor
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
unele exprimă convingeri în primul rînd intelectuale (cu pandant etic) și, în consecință, devin interpretări ale lumii. Celelalte rămîn la nivelul reproducerii, transmit informații, copiază idei, fără a deveni sinteze personale, fără a fi străbătute niciodată de firul roșu al identității unei raportări la lume. Receptorul intervine tot mai des asupra activității mediumului, sau, după caz, pentru că poate vedea aici o obligație iar nu un drept, tot mai rar El se constituie - dar aceasta e pură teorie - în regulator de putere
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
Cipru, Macedonia, U.S.A., Cuba, Anglia, Hong Kong, Liban, Mexic, Iordania ș. a., desigur, și din România. Traducătorul festivalului pentru limbile franceză și engleză a fost românul canadian Alexandru Cetățeanu. Cunoscut pentru devoțiunea sa de peste 25 de ani În promovarea și păstrarea identității românești În Canada, Alexandru Cetățeanu s-a aflat În grupul celor nouă care au Înființat Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, a cărei președinte a devenit. Pe lângă activitățile de breaslă În Montréal, el a sprijinit apariția unei reviste de cultură lunare
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
pe care fiecare o face asupra sieși” (sfaturiortodoxe.ro); „pentru a atrage atenția asupra sieși” (orizontliterar.ro); „plierea spațiului asupra sieși” (stiintasitehnica.ro); „tehnica acționeaza asupra naturii, așa cum natura acționează asupra sieși” (rezistenta.marxist.com). Confuzia este desigur favorizată de identitatea formelor cazuale de genitiv-dativ la substantiv și, la unele pronume, poate și de posibilitatea de a construi prepoziția asupra cu un dativ posesiv. Ciudata construcție face parte din categoria pe care Al. Graur o numea „a greșelilor făcute de oameni
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
fundamentalismului paramilitar. Colaborase în anii '70 cu celebrul terorist Mendoza, alias Carlos Șacalul, mai nou fiind procurator de arme, alimente, copii și animatoare către rețele de combatanți islamici, conduse de der Amin, alias Ben Laden. Lovit adesea de crize de identitate, simte nevoia de a se obiectiva în surogate, cum ar fi șefa promoției de fete menite exportului în Asia, Simona Malinovschi, rebotezată Salma (în italiană, cadavru!); un fel de pupilă a sa pe care o inițiase în erotism, diplomație politică
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
se autoconvinge că Partidul are nevoie de el și își cîștigă prin delațiuni încrederea superiorilor, primește o sarcină specială: să se infiltreze în redacția "Gazetei literare", "unde se petrec lucruri care nu ne plac deloc". Așa că își compune o nouă identitate, de tînăr critic literar, iar misiunea lui, din partea sectorului de cadre și control, e de a-i supraveghea, cenzura și manipula pe scriitori. De aici începe partea cea mai interesantă a cărții. Sînt introduși în scenă, sub nume anagramate, Paul
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
unite cu cele ale unui artist de cea mai pură esență, au contribuit la formarea unei personalități rare precum cea a lui Brâncuși, suscitând interesul colegilor de breaslă. Aceștia țineau să își demonstreze sentimentele de afecțiune față de sculptorul care, în identitatea să singuratica, se ținea departe de curentele emergente - de la abstracționism și cubism la neoplasticism -, fără a intra niciodată în competiție cu exponenții acestora". Ion Miclea, Brâncuși at Târgu Jiu Editură Grammar, București, 2003 "Brâncuși nu s-a rezumat la o
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
numai că n-a procedat astfel, ci, dimpotrivă, "a preferat să rămână prizonierul freneziilor din anii �30, ratificându-le, asumându-și-le... n-a putut sau n-a dorit a fi niciodată liber." Cu asemănător radicalism se pune în lumină identitatea protagoniștilor intelectualității extremei drepte, cu constatarea amestecului lor etnic, de mirare la niște rasiști: Mihai Polihroniade aparținea unei familii grecești recent asimilate, fiind singurul vorbitor de limbă română din casă și, pe deasupra, căsătorit cu o englezoaică, precum și Constantin Noica, acesta
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]