1,179 matches
-
rând la latura ei protestatară, de revoltă și critică socială. Mai puțin înclinat spre analiză, I.-R. s-a angajat într-o critică de conținut, cu temeiuri etice și sociologice, exegezele lui dominate de spirit partizan dezvăluind o vocație de ideolog. SCRIERI: Scrieri literare, pref. Sofia Nădejde, postfață Cezar Vraja [G. Ibrăileanu], Iași, 1895; Religia, familia, proprietatea, București, 1909; ed. București, 1945; Eminescu și Lenau, Iași, [1911]; Culegere de articole, pref. Pompiliu Andronescu-Caraioan, București, 1951; Datoria artei, îngr. și pref. Savin
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
de cercetătorii Institutului. Nici urmă însă de „folclor nou”, promovat de propaganda comunistă și favorizat de funcționari obedienți ai regimului. Acest fapt nu a trecut neobservat și, deși antologia a fost premiată de Academie, ea va fi dur atacată de ideologii partidului, în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
cantitative dintre capitole devin explicabile. I. Budai-Deleanu, Costache Conachi, I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri și N. Filimon sunt expediați ca scriitori, dar se insistă asupra reprezentanților Școlii Ardelene și a lui M. Kogălniceanu, N. Bălcescu sau Cezar Bolliac ca ideologi. O mare atenție (și un amplu spațiu) se acordă literaturii vechi și Școlii Ardelene - privită de G. Călinescu „din avion” -, tratate aici cu o surprinzătoare erudiție istorică și literară. O idee inedită - însă discutabilă - e aceea că literatura religioasă are
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
atât pentru starea ei materială, cât pentru originea sa etnică. Faptul că numeroși exponenți ai capitalismului primar erau alogeni a generat o reacție de adversitate față de străini, în primul rând, și abia în plan secund față de burghezi. În aceste condiții, ideologul socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea, nu se războiește atât cu burghezia, cât mai ales cu promotorii neoiobăgiei și ai regimului hibrid generat de lipsa unei burghezii puternice. Eminescu vede în regimul liberal artificial un factor dizolvant al tradițiilor și al autorității
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
România intra cu entuziasm în etapa construcției instituționale a modernității. Viziunea lor critică va evolua în sens antiliberal, nu însă și reacționar, așa cum credea Eugen Lovinescu 18. De altfel, teoria lor asupra modernității va fi vigilent selectată și supralicitată de către ideologii comunismului românesc, în tentativa de a-și legitima propria versiune cu privire la criza sistemului capitalist și „necesitatea istorică“ a celui comunist. Nu era însă un caz singular, întrucât ideea „necesității istorice“ va fi exploatată până la paroxism de către regimurile dictatoriale din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca urmare „emancipația”, „dezrobirea” tuturor oamenilor de sub apăsarea condițiilor naturale sau a unor relații sociale nedrepte, bazate pe privilegii. De aici, nevoia de dreptate, de echitate socială, de cultură și democrație. Sub influența ideilor revoluționare din Franța, temperate de moderația ideologilor germani studiați în perioada berlineză, K. a fost adeptul evoluționismului social, al reformelor „blânde și graduale”. În condițiile apartenenței la o națiune asuprită, lipsită de independență și de posibilitatea unei organizări sociale adecvate, crezul lui K. va cuprinde emanciparea națională
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
reprezentat una dintre căile cele mai importante de redeșteptare națională a românilor și de transformare a organizării sociale. Spiritul său reformator a folosit literatura, în prima perioadă a activității, pentru răspândirea și impunerea ideilor naționale, pentru progres și „luminare” culturală. Ideolog politic în primul rând, K. are meritul de a fi respectat specificul literaturii ca artă și de a fi contribuit astfel la constituirea unei doctrine literare. A știut să traseze, cu clarviziune, câteva directive esențiale, vitale pentru dezvoltarea scrisului românesc
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
În timp. Imaginație productivă În niște pagini de jurnal din timpul șederii sale la Paris, Humboldt (care pare să se fi văzut pe sine, În respectiva perioadă, drept un ambasador al kantianismului În mediul cultural și filosofic parizian) deplânge incapacitatea Ideologilor francezi (În principal a lui Condillac) de a Înțelege În sens radical imaginația productivă. Oricât de Înzestrați mental, acești oameni, consideră el, nu sunt În stare să vadă dincolo de următoarele două funcții ale imaginației: 1) aceea de a (re)aduce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din textul Ruxandrei că ea vede foștii deținuți ca pe niște „agenți” meniți să reeduce societatea, ca pe niște pedagogi formați de regim pentru ca, În momentul În care ies din Închisoare, să Înceapă să-i reformeze și pe ceilalți. Nici măcar ideologii și artizanii represiunii comuniste nu cred că Își făceau asemenea iluzii. Foștii deținuți au putut eventual avea un rol „educativ” din perspectiva regimului doar În calitatea lor de „sperietori”: erau exemplul viu a ceea ce poate păți cel care se opune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Între un „fond” și o „formă”, În care statalitatea ca și construct nu poate aparține decât unei dezvoltări „interioare” a națiunii. Merită observat că paradigma criticii maioresciene s-a păstrat aproape În Întregime Între cele două războaie mondiale, când diferiți ideologi și teoreticieni culturali au repus În drepturi inadecvarea modelului cultural românesc sub diferite forme. Teoria imitației, dezvoltată de Eugen Lovinescu, recunoștea implicit nevoia unei „coordonări” instituționale și aducea, după cum se știe, exemplele Rusiei și Japoniei, țări care deveniseră moderne prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din generația ’80 nu a dat vreo dovadă publică despre faptul că-și imagina că se va termina comunismul. De aceea generația ’80 și-a construit un proiect cultural pe următoarea „mie de ani” cu comunismul acolo și nici unul dintre ideologii generației nu se gândea că se va produce o schimbare de putere politică. Atunci când acest construct cultural a eșuat, ei au glisat pe constructul cultural capitalist, pe care iarăși nu și-l pot asuma În Întregime. O Întreagă generație culturală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Iosif Nădejde. Desenele și ilustrațiile aparțin lui Jean Steriadi, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato. Apariția revistei coincide cu anul reconstituirii Partidului Social Democrat din România și reprezintă, în bună parte, poziția adoptată de tânăra mișcare socialistă al cărei ideolog este C. Dobrogeanu-Gherea. Colaboratorii fac parte, în general, din aripa moderată a socialiștilor, apărători ai tradițiilor liberale ale socialismului occidental, spre deosebire de aripa radicală, adeptă a bolșevismului sovietic, care se va afirma după 1921. F. este o publicație care apără interesele
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
ecoului copleșitor din publicistica vremii, s-a iscat din confruntarea, subterană, între două moduri diferite de a considera arta. Asimilând criteriul estetic promovat de junimiști, D.-G. îl integrează unei concepții estetice deterministe și sociologice, continuând, prin unele principii, programul ideologilor pașoptiști. În privința moralității artei, opoziția sa față de Maiorescu a părut multă vreme ireductibilă, fără a fi în fapt. D.-G. nu a înțeles că, vorbind despre „înălțarea impersonală” (termen, totuși, ambiguu), Maiorescu se referea la ridicarea artistului deasupra accidentalului, pentru
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
criteriul estetic. Componenta etică este precumpănitoare atunci când se afirmă că „nici setea de glorie, nici cea de câștig nu ne strânge la un loc, ci curata dorință de a sluji, nu literaturei [...], cel puțin avântului sufletesc al tinerimei”. N. Iorga, ideolog al revistei, încadrează F.-F. între alte două publicații de aceeași factură: „Sămănătorul” și „Luceafărul” din Budapesta, iar curentul pe care îl ilustrează este definit în următorii termeni: „Unii l-ar numi poate «naționalism». Cuvântul nu sună bine; pare că
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
în mare măsură, asemănătoare diferenței dintre Karl Marx și W.S. Jevons, teoreticianul economiei care, alături de școala economică austriacă, a subminat paradigma ricardiană a pieței pe care se baza teoria marxistă (Dobb, 1973). Ca și Marx, Toffler a fost un ideolog al expansiunii economice și financiare a capitalismului, fundamentată pe noutatea și superioritatea tehnologică a acestuia. Dimpotrivă, ca și Jevons, Menger sau Pareto, teoreticienii supremației utilității social determinate (adică a civilizației) în funcționarea pieței au creat paradigma de același tip cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și, mai ales, nu produce acel tip de prosperitate care este specific societății occidentale. Această problemă, care sintetizează criteriul prosperității adresat societăților postcomuniste de lumea occidentală dezvoltată, a fost de natură să-i surprindă atât pe politicieni, cât și pe ideologii societăților în tranziție postcomunistă. El a fost pentru prima dată formulat nu doar cu credibilitate, dar și cu autoritate de către Banca Mondială (Stiglitz, 1999), unul dintre cei mai importanți purtători de cuvânt ai lumii occidentale în materie de reforme economice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
organizării oricărei producții constau, în esență, din două informații: una referitoare la volumul de produse pentru care există utilizatori, iar cealaltă referitoare la prețul pe care acești utilizatori sunt dispuși să îl plătească pentru a utiliza produsele respective. Până aici, ideologii comunismului teoretic și ideologii capitalismului teoretic împărtășesc aceeași paradigmă generală. De aici încolo însă, se despart. Ideologii capitalismului consideră - cu nuanțe care aici nu sunt interesante - că aceste două informații vin de pe piață și numai de pe piață, prin intermediul prețurilor rezultate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în esență, din două informații: una referitoare la volumul de produse pentru care există utilizatori, iar cealaltă referitoare la prețul pe care acești utilizatori sunt dispuși să îl plătească pentru a utiliza produsele respective. Până aici, ideologii comunismului teoretic și ideologii capitalismului teoretic împărtășesc aceeași paradigmă generală. De aici încolo însă, se despart. Ideologii capitalismului consideră - cu nuanțe care aici nu sunt interesante - că aceste două informații vin de pe piață și numai de pe piață, prin intermediul prețurilor rezultate din negocierile dintre cumpărători
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
există utilizatori, iar cealaltă referitoare la prețul pe care acești utilizatori sunt dispuși să îl plătească pentru a utiliza produsele respective. Până aici, ideologii comunismului teoretic și ideologii capitalismului teoretic împărtășesc aceeași paradigmă generală. De aici încolo însă, se despart. Ideologii capitalismului consideră - cu nuanțe care aici nu sunt interesante - că aceste două informații vin de pe piață și numai de pe piață, prin intermediul prețurilor rezultate din negocierile dintre cumpărători și producători, așa-numitul raport între cerere și ofertă. Încă mai mult, s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Dincolo de propriul lor sistem de valori, ideologii capitalismului teoretic mai aduceau în sprijinul sistemului lor explicativ bogăția de date empirice ale evoluției pieței de-a lungul istoriei și, mai ales, în cele trei-patru secole de evoluție capitalistă a acesteia. Invers, ideologii comunismului sunt adepții „ingineriei sociale” - pe care Auguste Comte o denumise, în secolul al XIX-lea, „sociologie” -, care este convinsă că nu există limite ale cunoașterii și, prin urmare, ale administrării raționale a resurselor în societate. Acești ingineri sociali considerau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ignorat în mare măsură dezbaterea ideologică - deși s-au legitimat prin ea - și și-au urmat propriile linii evolutive, influențate mai degrabă de caracteristicile socio-economice și culturare ale societăților în care au evoluat decât de principiile de acțiune identificate de ideologi. Într-un fel, atât comunismul real, cât și capitalismul real au semănat în mare parte cu cărăbușul, despre care se spune că inginerii au calculat că nu poate să zboare din cauza caracteristicilor anatomice - dar cărăbușul nu știa asta și se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
realizeze astfel decât apelând la birocrații. Dar politicienii comuniști s-au dovedit a fi oameni cu o fantezie bogată și cu convingerea fermă că orice este posibil, așa încât au modificat criteriile de eficiență a producției cu multe decenii înainte ca ideologii și teoreticienii producției capitaliste și industriale să formuleze teoretic aceeași cerință. Raționamentul politicienilor comuniști a fost simplu și, pentru că erau oameni pragmatici, l-au testat imediat în practică, în loc să piardă timpul cu dezbateri teoretice. Altfel spus, ei s-au purtat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
semnificative. Primul lucru care trebuie subliniat în legătură cu această economie paralelă a socialismului este faptul că ea constituie una dintre cele mai „liberale” forme de economie posibilă. Era liberă de orice reglementare, nu doar în raport cu reglementările tipice, comuniste, ale perioadei. Dacă ideologii liberalismului economic își doresc o exemplificare empirică a propriilor lor teorii cu privire la piața liberă, probabil că nu vor găsi un caz mai ilustrativ decât cel al pieței „gri” a socialismului - care, față de „piețele negre” ale capitalismului, prezintă avantajul de a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte dintre ei provenind din sistemul comunist anterior - a supraviețuit tuturor transformărilor acestui sistem și ale societății, inclusiv pătrunderii pe scară largă a capitalului străin în sistemul bancar și financiar românesc, și a rămas la conducerea capitalului din economia românească. Ideologii tranziției postcomuniste, care și-au fixat ca principală țintă a îndepărtării de comunism eliminarea elitei politice comuniste din pozițiile de conducere ale societății postcomuniste și au făcut o obsesie din dosarele de cadre ale politicienilor și ale înalților funcționari din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de mica burghezie din economia de piață în sistemul economiei de tip capitalist. Procesul implică o ofensivă continuă a capitalismului propriu-zis împotriva simplei economii de piață. Economia de piață „simplă” este economia întreprinderilor mici și mijlocii, atât de dragă și ideologilor liberali, și reformiștilor postcomuniști. În România postcomunistă, nu a existat partid politic care să nu considere că small is beautifull și că obiectivul său strategic nu este îndreptat spre câștigarea susținerii electorale a micilor întreprinzători. Dimpotrivă, pentru marele capital, mica
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]