858 matches
-
de genul „Deștept ovreiu’ !” sau „Cap de jidan !” <endnote id="(3, p. 44)"/> erau atât de obișnuite printre neevrei, Încât au fost preluate de evreii Înșiși, În Încercarea de a-și defini propria identitate. Este drept că expresia echivalentă În idiș sau În ladino - A Jidischer Kop („Cap de evreu”) sau Mioiu de judio („Minte de evreu”) - nu exprimă atât inteligența evreului, cât caracterul speculativ al minții sale, un anume fel, specific, de a aborda și de a rezolva o problemă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două : curajoși (cu care poți să cucerești Plevna) și fricoși (cu care nu poți s-o cucerești). Un proverb evreiesc născut În acea epocă este simptomatic : „Cu el [= cu un evreu fricos ca el] n-ai să cucerești Plevna” (În idiș : Mit im vesti nișt annemen Plevne ; <endnote id="cf. 441, p. 19 ; vezi nota 454"/>). Panait Istrati a prezentat În culori calde un personaj real, cârciumarul evreu Herman Binder din Galați, care a luptat voluntar, ca dorobanț, În Războiul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
necinstit”, adică „jidan”. În limbaj popular, concluzia este simplă : „Jidan bun n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd (În idiș, Güter Jüd = „jidan bun”). Însă evreii s-au rătăcit de rabinul lor și au Început să-l caute și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea „Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trei fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dintre ei, unul totdeauna piere acolo” ; acesta „dispare”, pentru că „Îl duce duhul cel necurat” <endnote id=" (35, p. 145)"/>. Astfel de eresuri au fost comutate și pe seama evreilor, asociindu-se (sau identificându-se) „jidovii” cu „solomonarii”, „sinagoga” (adesea numită În idiș shul = „școală” ; <endnote id="vezi 628"/>) cu „școala solomonarilor”, iar „sărbătoarea colibelor” (Sukot) cu „sărbătoarea cuștilor”. Lipsa de claritate a acestor eresuri nu numai că nu a dispărut, dar chiar s-a accentuat odată cu comutarea de care aminteam. Pare a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendă nu numai creștină, dar și iudeofobă, este firesc faptul că scriitorii evrei din România nu prea au valorificat literar motivul „jidovului rătăcitor”. Cu câteva excepții, totuși. Avram Goldfaden - părintele teatrului evreiesc (Înființat la Iași În 1876) - a compus În idiș poemul Evreul etern (Evige Jude, Frankfurt, 1880), În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teatrului evreiesc (Înființat la Iași În 1876) - a compus În idiș poemul Evreul etern (Evige Jude, Frankfurt, 1880), În care a asimilat lamentația „evreului rătăcitor” cu cea a poporului său. Ulterior, În 1908, la New York, Goldfaden a compus tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100)"/>. Pentru romancierul Mihail Sebastian (Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu] cu mâna În șase zile cheltuiește În ziua a șaptea pe mâncare bună și lumânări” <endnote id="(844, p. 324)"/>. Când o familie evreiască nu avea totuși posibilitatea să gătească știucă de sabat, se prepara falșefiș („pește fals”, În idiș), „ce aducea la gust cu știuca umplută - nota Brunea-Fox În 1928 -, dar care de fapt era găină tocată și fiartă Într-o zeamă subțire Îndulcită” <endnote id="(791, p. 74)"/>. O altă legendă românească explică „de ce nu mănâncă jidanii raci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și o anecdotă din Moldova, cu referire specială la participarea evreilor la războiul româno-turc din 1877-1878 : „O femeie Își ia rămas bun de la fiul ei mobilizat și Îi recomandă să nu se surmeneze : - Împuști un turc și te odihnești [În idiș : Fis a terk in ri dich up]. - Și dacă mă Împușcă turcul pe mine ?, Întreabă fiul. - Vai de mine, dar ce are turcul cu copilul meu ? !, se vaietă mama” (441, p. 19). 455. Léon Poliakov, Istoria antisemitismului, Editura Hasefer, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istorie a utopismului medical, Editura Humanitas, București, 1999. 573. Negustorii de vin și de alte băuturi alcoolice (adesea evrei) se foloseau de degustători, care certificau faptul că producătorul posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack = „gust”, Schmecken = „a gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată, acești degustători erau plătiți În taină de producătorii de băuturi, pentru a-i Înșela pe cumpărători. Din limba idiș - susținea Lazăr Șăineanu În 1896 -, termenul șmac a pătruns În limba română
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack = „gust”, Schmecken = „a gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată, acești degustători erau plătiți În taină de producătorii de băuturi, pentru a-i Înșela pe cumpărători. Din limba idiș - susținea Lazăr Șăineanu În 1896 -, termenul șmac a pătruns În limba română cu sensul de „iz, gust rău al băuturii”, iar cel de șmecher, cu sensul de „șiret, șarlatan” (295). 574. Willy Pragher, Bukarest. Stadt der gegensätze, Wiking Verlag, Berlin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nitatea (5 aprilie 1885, p. 102). Îi mulțumesc Ilenei Dinculescu, studenta mea la masterat la Centrul de Studii Ebraice al Univer sității din București, pentru semnalarea acestui articol. 736. Cuvântul belfer („Învățător, profesor”) a intrat În limba română din dialectul idiș (germ. Behelfer). 737. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul anilor ’40, pentru presa de extremă dreapta din Ungaria, „jidanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Șăineanu, balabusta este un „termen ironic”, „luat din graiul evreo-german”, cu sensul de „evreică măritată” (295). Pentru I.-A. Candrea, este vorba de un „cuvânt de origine ebraică, Însemnând «stăpâna casei»” (773). Într-adevăr, este vorba de o corupere În idiș a expresiei ebraice ba’alah ha’bait („stăpâna casei”). 775. Exterminarea evreilor români și ucraineni În perioada antonesciană, ed. Randolph L. Braham, traducere de Lucia Vitcowsky, Editura Hasefer, București, 2002 [prima ediție, The Destruction of Romanian and Ukrainian Jews During
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se precizează că: „la reuniunea haluțimilor au venit delegați din mai multe localități din județ și din țară, au cântat imnul haluțimilor, președinte a fost Saul Ficman. Au vorbit: Faierman din Cernăuți care zice că a scos regulamentul în limba idiș Reclădire; Segal de la Fondul Național Evreiesc; Moritz Bacal de la Poale Zion; Rosner și Iancu Abramovici de la Gordonia. Au participat 100 de persoane, 41 delegați din alte localități, 20 haluțimi care au venit pe jos de la Botoșani. Într-un referat din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
provinciile alipite. ...la 6 februarie conducătorii sioniști sefarzi spanioli cer printr-un manifest o mai bună activitate pentru reclădirea Palestinei. ...în martie organizația sionistă din România a pus bazele unui seminar pentru instruirea sioniștilor unde persoane importante predau ebraica în idiș, istoria sionismului, istoria evreilor, problema Palestinei, geografia Palestinei, problemele sioniștilor. ...la 14 aprilie 1936 la Templul Coral din București are loc o întrunire a populației evreiești, conferința este ținută de Niemirower care spune despre prigoana la care sunt supuși evreii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizației I.K.U.F.” dar „...tovarășul care este responsabil nu desfășoară nici un fel de activitate, și s-a mulțumit numai să Împartă câteva numere din revista I.K.U.F.”. Trebuie precizat faptul că această abreviere Însemna Mișcarea Culturală Internațională de Idiș și Își avea (și Își mai are) sediul În 15 West Street, New York. Ca și În alte orașe În care evreii erau prezenți, și la Huși participau uneori membri de vază ai CDE de la „centru” cum a fost „Tov. Duboviz
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bucureștean Benno Popliker. Primul, a conferențiat pe marginea unei călătorii pe care a Întreprins-o În Tașkent, capitala republicii sovietice socialiste Uzbekistan ca să vadă „live” cum arată o țărișoară anexată imperiului roșu iar al doilea a declamat „...frumoase versuri În idiș”. Dacă până acum am evocat numai partea vizibilă a aisbergului, atunci trebuie să o vedem și pe aia invizibilă care cântărește, după cum prea bine se știe, mai bine de 90% din masa totală a sa: „O conferință a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ei. Totuși ordinul venit de sus fusese categoric iar Naty Terdiman & gașca roșie se conformaseră Însă au dat greș. De ce? Iată răspunsul În raportul de activitate: „Cât despre activizarea IKUF-ului, am Încercat, dar nu avem idișiști (cercetători ai limbii idiș, pesemne, n.n.)”. Mai mult de atât, „IKUF nu are nici sediu deocamdată”. Deci, „0”. Proverbiala atracție pentru bani a evreilor nu s-a dezmințit nici În cazul „...ședințelor săptămânale cu secțiile” deoarece, „...nu am putut angaja la muncă colectivul nou
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din 1 septembrie 1946, boșii și-au frecat bucuroși mâinile și au lansat asistenței invitația participării la „...o seară evreiască” susținută tot la Teatrul comunal, ocazie cu care s-a produs „...tov. doctor I. Goldenberg” care a conferențiat despre „...literatura idiș”. Atmosfera a fost Încinsă până la incandescență de Dalle Westler „...care a recitat bucăți humoristice din Șalom Alehem”. Dar, așa cum s-a mai Întâmplat și cum se va mai Întâmpla, satisfacția liderilor comuniști evrei a fost demolată de prestația „...tinerilor din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
satisfacția liderilor comuniști evrei a fost demolată de prestația „...tinerilor din Hasomer Hatair” care, invitați la această serată le-au provocat „...un fiasco” deoarece „...au venit cu o piesetă care a avut un caracter pur șovinisto-sionist, având un amalgam de idiș cu românește când fusese hotărâtă o seară NUMAI idiș. De asemenea, au mai avut un cor În limba ebraică”. Cu una, cu alta, amărâta concluzie suna așa: „Acestea au fost părțile negative ale manifestațiunei”. ț. I-auzi, tu, suntem neevrei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tinerilor din Hasomer Hatair” care, invitați la această serată le-au provocat „...un fiasco” deoarece „...au venit cu o piesetă care a avut un caracter pur șovinisto-sionist, având un amalgam de idiș cu românește când fusese hotărâtă o seară NUMAI idiș. De asemenea, au mai avut un cor În limba ebraică”. Cu una, cu alta, amărâta concluzie suna așa: „Acestea au fost părțile negative ale manifestațiunei”. ț. I-auzi, tu, suntem neevrei! Raportul de activitate din care cităm, va fi fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Democratic Evreiesc”. Pe lângă „seniorii” Iancu Gutman și dr. M. Froimovici, au luat loc În sala nu știu care și tinerii ce ardeau de nerăbdare, probabil, s-o ia pe gloriosul drum trasat de și mai gloriosul Întru anonimat partid comunist român, varianta idiș sau ebraică. Domnișoarele prezente au fost următoarele: „Fany Erlieb, Ety Erlieb, Cili Iacobsohn, Beia Mariesis, Mia Joseph, Iosefina Kaufman, Rosalia Schächter, Suzy Goldștein, Francisca David, Șeila Marcus, Carola Herșcovici, Leti Leibovici, Bianca Zilberman, Anny Fișterman, Ela Țipris, Emilia Weinberg”, dimpreună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
discutat taman despre un voios festival ce urma a se desfășura În perioada 18-25 aprilie. Cineva din prezidiul adunării a propus ca un delegat „...să vorbească cu profesorul Mihnea pentru decoruri pentru piesa <<Meneim>> și piesa <<Der Doktor>>”, În limba idiș, cel mai sigur. Dar, Înainte de distracțiune, boșii evrei din TDE și CDE au amintit viitorilor petrecăreți că „...sâmbătă 17 aprilie” trebuiau se participe la „...plenara care va stabili comisiile de Împărțit bilete”. Bilete, la ce? Firește, bilete la spectacole. Scopul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se trasaseră câteva sarcini din care cităm câteva: „Organizarea mobilizărilor la toate manifestările și ședințele Colectivelor de muncă; urmărirea activității CDE-ului Răducăneni; Întocmirea unui tabel cu Evrei Încadrați și neîncadrați În producție; luarea măsurilor de popularizare a Teatrului Dramatic Idiș din Iași pentru zilele de 2 și 3 Mai când va avea un spectacol la Huși”. b.n. Dezorganizare, descentrare și alte catastrofe Maria Vagreich trecuse destul de repede la capitolul cel mai dureros: cel al neputinței de a canaliza evreimea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mii de ani, ei poart) asemenea accesorii vestimentare. Ne g)sim locurile, dou) Într-un rând de trei, În partea din spate a avionului. Al treilea este ocupat de un tan)r hasid, foarte agitat, care m) privește insistent. —Vorbiți idiș? m) Întreab). Da, desigur. Nu pot sta al)turi de soția dumneavoastr). V) rog s) luați loc Între noi, dac) sunteți amabil, spune el. —De acord. M) așez la mijloc, ceea ce nu-mi face pl)cere, dar nici nu m
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]