956 matches
-
fi indo europenizat vocabularul oamenilor străvechimii pe meleagurile cărora migratorii s-au năpustit. Astfel, poate că, de pildă, cuvântul soare nu derivă din latinescul sole, ci din forma sanscritică surya. Nimic nu ne împiedică să acceptăm că este posibil ca idiomurile traco ilire să fi avut o forma similară, mai ales că proveneau, asemenea sanscritei, din categoria lingvistică satem. Așadar, dacă ar fi să urmăm firul logicii enunțate, latina nu a făcut decât să modifice forma cuvântului soare într-una cât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
grupului traco ilir. Deși, genetic, era majoritar indo european primitiv, putea presupune existența unei ponderi mai consistente a lexicului pre indo european 115. Se conturează tot mai credibil ideea că o mare parte din populațiile balcanice vorbeau, încă din neolitic, idiomuri indo europene vechi, în combinație cu grupuri reziduale care păstrau substratul paleolitic mediteranean (de pildă, basc, care a supraviețuit până azi) sau asianic caucazian (de exemplu, hitit, care s-a manifestat până în Antichitate). Ne raportăm la un fond lingvistic comun
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
triburilor traco ilire. Să ne amintim, de pildă, de cazul lui Iustinian I care provenea dintr-o familie traco romană (sau iliro romană), unde se vorbea latina. Succesul romanizării poate fi explicat prin prisma posibilei apropieri lingvistice dintre latină și idiomurile vorbite de populațiile traco ilire, aspect care a înlesnit asimilarea celor din urmă. Demarcarea arealului supus în vechime romanizării de cel aparținând influenței elene urma, așa cum s-a observat, o linie imaginară. Începea de pe litoralul Mării Negre (actuala Românie), se continua
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în vîrstă de 82 de ani, iar Costachi Bunu, născut în mai, 1880, a murit la 6 febr. 1965, în vîrstă de 85 de ani neîmpliniți. Apoi, Augustin Z. N. Pop le-a atribuit bătrînilor chestionați o pronunțare străină de idiomul nostru moldovenesc: hodaie, hodăi, ghișini, nighic (nimic), nelejuire, jenunchi, zăși (zece), el se lipchea, apoi pronunțarea perfectului compus, ca prin Transilvania : ei s-or dus, or fost, or strigat, or stăruit etc.54. Foarte curioase sunt pretinsele informații, care numai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
hotar (maghiar), frontieră (fr.); a ucide (lat.), a omorî (sl.), a asasina (fr.). Instinctul autoconservării, ca formă de adaptare la schimbare, care a funcționat în planul mentalităților a însemnat în limbă conservarea caracterului său latin, în ciuda influențelor diverse, exercitate de idiomuri non-romanice. O dată cu Școala Ardeleană (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) a început reorientarea culturii spre culturile occidentale și relatinizarea limbii române ca urmare a contactelor directe (studii, călătorii) și livrești (traduceri, manuale) cu culturile neolatine. Formele care siluiau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
A fost o mișcare politică și culturală conștientă, dirijată de cărturarii români din Transilvania, în numele unității de neam și limbă, al ralierii la spiritul limbilor noastre surori. Evoluția de-a lungul secolelor a limbii române de la latină sub influența unor idiomuri străine, dar și a unor mentalități diverse a adus unele modificări și în structura gramaticală față de structura limbii latine: marea diversitate a structurilor impersonale (Plouă, Trebuie, Nu e bine, E frig, Mi-e foame, Mă doare capul, Se pare că
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de pildă, faptul că în realitate există un număr mult mai mic de termeni (3-4), iar inventarul numeros ar fi rezultat din punerea lalolaltă a cuvintelor unor limbi diferite, căci sub numele generic „limba eschimoșilor” s-ar identifica mai multe idiomuri înrudite. Titlul unei cărți scrise de George Lakoff este Women, Fire, and Dangerous Things: What Categories Reaveal About the Mind (1987) - titlul cărții ilustrează principiul în baza căruia substantivele dintr-o limbă africană sunt încadrate în genul feminin: toate substantivele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
într-un loc: „Cum să traduci în franțuzește: Purtăm o noimă împreună?” (26 iunie 1973 Ă 503). Intraductibilitatea, sensul adânc, scris de istorie, miezul de durere, iată ce-i provoacă lui Cioran admirația: „nu încetez să mă minunez de resursele idiomului «nostru», mai poetic chiar și decât germana” (idem). De nu va fi admirat (pe ascuns, însă) faptul că limba aceasta a rămas în permanență, prin forța ei tainică, un mister neexplorabil până la capăt. Asemenea compatrioților lui Cioran, de altfel, considerați
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se întreabă Cioran retoric. Că în secvența din care tocmai am citat pune cuvântul nostru între ghilimele?! Poate pentru a marca propria înstrăinare, ori poate pentru a sugera, ca nostalgie, ceva despre propria tinerețe entuziastă. Dar e posibil ca acest idiom Ă pe care îl admiră și de care, temându-se parcă să nu devină sclavul lui și, prin asta, un anonim real, fuge Ă să-l urmărească, asemenea munților din țară: ca o remușcare. Iată cum își încheie scrisoarea către
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lumea în care trăiesc. Aici nimeni n-a înțeles nimic, așa că voi, acolo, sunteți toți niște înțelepți, le știți pe toate”. Nu e singura dată, vom vedea, când Cioran critică Occidentul. De fapt, deocamdată își plânge însingurarea și face apologia idiomului de care s-a rupt, chiar în contrast cu dimensiunea poporului care o vorbește. Similar raportării la Eminescu, i se pare nefiresc și nedemn ca limba română să fie vorbită de compatrioții săi, nedemni, pe care îi disprețuiește. Îi scria lui Wolf
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe care îi disprețuiește. Îi scria lui Wolf Aichelburg: „Mă întreb adesea cum a putut un popor așa de frivol ca al «meu», cum a putut să forjeze o limbă atât de profund poetică. Nu cunosc, în orice caz, un idiom mai expresiv” (15 octombrie 1974 Ă 513). De asemenea, îi scrie lui Gabriel Liiceanu: „În românește Heidegger sună incomparabil mai bine decât în franceză, idiom fără rezonanță poetică și nici metafizică. Dacă tălmăcirea dumitale este una de prim rang, meritul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
putut să forjeze o limbă atât de profund poetică. Nu cunosc, în orice caz, un idiom mai expresiv” (15 octombrie 1974 Ă 513). De asemenea, îi scrie lui Gabriel Liiceanu: „În românește Heidegger sună incomparabil mai bine decât în franceză, idiom fără rezonanță poetică și nici metafizică. Dacă tălmăcirea dumitale este una de prim rang, meritul îi revine, în parte, graiului nostru, resurselor sale nebănuite. Acest grai este unica scuză a țării noastre. Îți vine câteodată să spui că compatrioții noștri
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
analist I. E. Torouțiu. Armonizarea variantelor de până la el a fost lucrarea de căpătâi a lui Perpessicius, cel ce a reușit să standardizeze lecțiunea poeziei eminesciene, împăcând și unificând un Eminescu al Moldovei cu limba literară, făcând concesii judicioase nu doar idiomului local, ci mai ales unui spirit arhaic, organic Poetului. Perpessicius a sintetizat editologia eminesciană de până la 1939 prin ediția sa de antume apărută la Fundația Regală Carol I, ca apoi să devină expresia consensului tradițional și național postbelic prin ediția
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
revine din proza poetului. Prilejul de a o reciti ne-a fost oferit de o antologie de cinci nuvele și povestiri traduse în italiană sub titlul Mihai Eminescu "Scritti scelti" (ISTAR Editrice, Reggio Calabria, 2002, 174 pag.). Versiunea în dulcele idiom aparține Marianei Câmpean, născută în România, rezidentă de mai mulți ani în Italia (Imola, Bologna). Licențiată în Litere și Filosofie, desfășoară o intensă activitate de cercetătoare în domeniul literar, și care, așa cum se specifică pe coperta IV, și-a dedicat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
politic, instituțional, cultural și mental." Ansamblu complex, pus în valoare atât prin studiul izvoarelor scrise, cât mai ales arheologic. Se cunoaște acum mecanismul care a permis modului de viață roman și limbii latine să câștige ascendență asupra vechilor structuri și idiomuri autohtone, a căror vitalitate a decis în fond asupra noilor creații. Cel mai frumos imn dedicat Romei, Carmen Saeculare, a fost scris de un fiu de libert, Horațiu. Cetatea Eternă a știut nu numai să cucerească, dar și să fascineze
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
romană, cu apel la mărturiile antice. Se reia întrebarea lui Hasdeu de acum un secol și mai bine despre dispariția dacilor și se evocă retragerea legiunilor romane. A doua prezintă argumentele lingvistice, raportând româna la limbile neolatine, la albaneză, la idiomurile slave și germanice, cu interes special pentru vocabularul agricol, pastoral, religios, adică pentru elementele lui cele mai arhaice. Partea următoare sistematizează argumentele toponimice. A patra, la fel de sintetică și expeditivă, pe cele de ordin arheologic. Dovezile continuității dace și daco-romane, emergența
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
moșneagului, publicată exact cu cinci decenii în urmă), devenită acum "legendă dramatică în 5 acte", operă destinată teatrului popular înființat în cadrul Ligii Culturale patronate de Iorga. Citită azi, dincolo de aerul desuet, de tenta ușor pitorească și moralizatoare, se remarcă lejeritatea idiomului arhaicoetnicist în care este scrisă piesa, diferit de cel al lui Creangă, deși la fel de "cult", de prețios, de ceremonios. Ca Sadoveanu, Iorga își impune și aici o limbă a sa proprie, care se vrea autentică, fiind în realitate artificioasă, lipsită
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care fiecare își savurează, măgulit, propriul discurs, cu atît mai mult cu cît cunoașterea economică continuă să fie produsă nu numai în cele două limbaje ce s-au impus după război (engleza și matematicile), ci într-o largă varietate de idiomuri naționale. "Lăsați trei economiști împreună și puteți fi siguri că veți avea cel puțin patru teorii diferite asupra politicii economice de urmat"17 (Milton Freidman). Pare mereu probabil faptul că s-ar putea preveni crize economice grave combă-tînd inflația ce
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
paralela de 36°N în Marea Mediterană, la numai 300 km. de coasta tunisiană și 120 km. de Sicilia, încadrată geografic continentului european. Arhipelagul maltez este astfel singurul teritoriu din Europa unde subzistă, ca populație autohtonă, o comunitate vorbitoare a unui idiom arab, element ce justifică includerea Maltei în rândul lumii arabofone. Latitudinal, spațiul arabofon se desfășoară în cea mai mare parte în emisfera nordică și este străbătut de Tropicul Racului, ce traversează teritoriile a opt state: Oman, E.A.U., Arabia Saudită, Egipt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
spațiul arab este însă puternic fragmentată atât din punct de vedere teologic, cât și teritorial, numeroasele comunități creștine de diferite rituri fiind dispuse după un adevărat puzzle spațial confesional: comunitatea coptă este grefată pe segmentul vorbitorilor limbii copte derivată din idiomul hamitic al vechilor egipteni și cuprinde aproximativ 5% din populația Egiptului. Este împărțită în două biserici inegale ca pondere: Biserica coptă propriu-zisă cu sediul patriarhal la Alexandria cu un număr estimat între 4 - 5 milioane de credincioși și Biserica coptă-catolică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
pe la etajul al doilea al Literelor. Subgrupa B se agita: mai stăm sau nu mai stăm la "traducere", domnișoara B. (mereu bolnavă) întârzia cam mult, urma iar "să ne pună un iepure" (cum zice în translație directă o expresie din idiomul megaloroman). Ne gândeam că ar fi rândul nostru când, pe nepusă masă, la catedră (mai precis undeva lateral față de spațiul sacro-didactic) se ițește (o fi mai bine zis: se ivește?) un ins nu tocmai înalt, necunoscut nouă, titularul de drept
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
între ape", între profan (recuperat de "bezbojnicii" de meserie)75 dus cu bună știință spre vulgaritate în propaganda ateistă și credință (fie ea sub forma diminuată a ritualului și a respectării unor repere din calendarul bisericesc). Accesul precoce spre alte idiomuri consemnat în mai multe rânduri de Elpi la loc de cinste printre "biografemele" sale facilitează acest joc prin mecanismele consemnate în Traducerea perfectă, eseu în trei părți încheind grupul de texte intitulat "Scriitura și necazurile ei" ultima parte a volumului
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ideologic sau la structurile morfo-sintactice. În ciuda trâmbițatei lupte pentru protejarea hexagonadelor de infestarea anglo-sexonă prin contact lexical (model invocat de daco-romanii ignoranți ai istoriei complexe a acestui "combat"), lucrătorii de pe câmpurile lirice de la Panam aveau altă perspectivă asupra relațiilor dintre idiomuri. O antologie realizată în 1974 (ceea ce presupunea o căutare anterioară de câțiva ani și o urmărire a fenomenului pe intervalul unui deceniu), ne aduce, prin vocea realizatorului și prefațatorului 82, unele lămuriri, pe care le voi transcrie, alternând citatul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
inaccesibilă masei de discipoli și ținută la distanță de colegii susceptibili să-i fure bucățica de pâine). "Jargonul este un dialect al cărui proprietar sunteți împreună cu prietenii" (Schifres, 291). Rațiunea este ușor de "decelat", pentru a ne exprima în "pedagol", idiom analizat de autorul din care citez: "C'est peu d'être intelligent, il faut en avoir l'air. D'où le jargon" (ibid., 302). Iar pentru că jargonautica nu e o artă ușor de practicat pentru didacticole (neexersate în trecerea cotidiană
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
le cauți singur, acum sunt prea ocupat)100. În timp aveam să întâlnesc frecvent un student din acel ținut dar pentru mine el a rămas doar chipul Șeferiei Estudiantine, de-a lungul a trei ani nu m-a împins spre idiomul lui și nici spre clasici, ci doar spre "sarcini de organizație" și chiar spre muribundul "Tânăr leninist" (un smârc revuistic în care din comoditate nu m-am aruncat: mă supărase faptul că văzuse în mine doar pe abilul manipulator al
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]