614 matches
-
lectura, singur în camera ta, a unui vers din poemele lui. Câți îi mai aduc azi acest singur omagiu adevărat? Până la urmă, ca să duc mai departe metafora religioasă, distanța dintre admirație și adulație mi se pare cea dintre credință și idolatrie. După ce ne-am revenit puțin din țopăiala - cu figuri - pe Chuck Berry ("Too much monkey bussiness..."), i-am povestit Ionuței, ca s-o distrez, cum am văzut eu idoli adevărați, supărați, nu de-ăștia de-acum, de doi lei bucata
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
falsitate**. Diavoliță de exorcizat. Cântec de sirenă. Ideea de a face idoli a stat la originea desfrâului", se spunea în mediile evreiești elenizate din secolul I. Tandemul aparență/concupiscență va persista, chiar în plin creștinism. Tertulian, cartaginezul care vedea în idolatrie "cea mai mare crimă a speciei omenești", mare luptător creștin împotriva imaginilor, va condamna insistent cochetăria feminină. Fard, pieptănătură, ruj de buze, parfum, rochie totul e controlat de el. Până la lungimea voalului pe care trebuie să-l poarte tânăra creștină
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ar fi putut lipsi de ea pentru a inculca și a seduce. Ca și cum imaginii nu i se putea răspunde decât prin imagine, discursul oral și cel scris nefiind suficiente pentru a străpunge zidurile culturii antice. Ca și cum, după zece secole de idolatrie triumfătoare, nu s-ar fi putut organiza aparate de autoritate și unifica teritorii și națiuni fără cauțiunea unui minim vizual, minimul vital al instituționalizării. Se alcătuiește curând o cazuistică. Sfântul Vasile admite, silit, că o imagine a lui Christos îl
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
acei iconoduli moderați ale căror Cărți caroline vor servi mult timp drept referință Bisericii latine din Occident; Sfântul Toma din Aquino; "mijlocitorii" din secolul al XVI-lea; și cinefilii catolici din secolul XX. Această postură centristă respinge adorația, care este idolatrie, condamnă execrația, care ar fi un refuz fanatic al lumii (contemptus mundi) și acceptă imaginea ca mediere indispensabilă, în același timp pedagogică și liturgică. Forma ca transitus spre divin. Restricție jansenistă sau permisivitate manieristă? Un mesianism al Literei pure, cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aici, timpul trece greu. Dar "privirea unui popor liber nu poate să se îndrepte spre simbolurile despotismului". N-am văzut aceleași gesturi de curând, la noi, la Moscova, la Praga, la Budapesta, împotriva simbolurilor vizuale ale unui alt despotism? Reflexele idolatriei le alimentează pe cele ale iconoclasmului, dar acesta din urmă pare și mai vivace decât dublul lui inversat. Vandalul, iconoclastul sau insurgentul pentru libertate în funcție de simpatii consideră că nu se pot extirpa amintirile unei legitimități fără a distruge imaginile în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
persoana punctuală la ambientul global sau de la ființă la mediu. În vocabularul lui Lévi-Strauss, am spune că vizualul are o pictură "cu cod", luând drept materie primă rămășițele miturilor anterioare; arta, o pictură "cu mituri" (ansamblu limitat de povestiri colective); idolatria, o pictură "cu mesaj" (în sensul cel mai fizic al termenilor). Teocrație, androcrație, tehnocrație: fiecare eră este o organizare ierarhică a Cetății. Și a prestigiului de care se bucură fabricantul de imagini. Căci nu aceeași carismă vine de sus (pietate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
statuile de lemn pictat, un grad de iluzionism uimitor la începutul secolului al XVI-lea). Dumnezeu trebuie venerat, nu imaginea lui, proclamă Luther, preluînd firul lui Tertulian, care-i acuza pe păgâni că "iau pietrele drept zei". Erasmus condamnase deja idolatria păgână ascunsă în arta Bisericii; iar secretarul lui Carol Quintul, Alfonso de Valdés, catolic prin excelență, recunoaște că acest cult al imaginilor sfinților și ale Fecioarei "deturnează dinspre Isus Christos iubirea pe care i-o datorăm numai lui". Contrareforma dă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spațiul imposibil). Imaginea umanistă se emancipează de cult, își produce propria cultură. Ea trece de la sacral la laic, de la comunitar la particular; deși încă bazată pe Revelația primă, valoarea ei nu mai depinde de scara puterilor divine. Apărută odată cu scrierea, idolatria dispare deci odată cu inventarea tiparului. Acesta, notează Henri-Jean Martin, a eliminat "o anumită formă de limbaj a imaginilor"76. Cartea xilografică dispare pe la 1740, înlocuită de cea tipografică. Avântul tiparului se produce în detrimentul cărții ilustrate, colorate, anluminate, cu figuri alegorice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
privește nervul optic, și totuși nu este o imagine. Condiția sine qua non pentru existența imaginii este alteritatea." Serge Daney Vizualul începe unde se termină cinematografia. Cum ultimul stadiu al privirii regăsește multe din proprietățile primului, semnalul video permite o idolatrie de tip nou, lipsită de tragic. Diferența este că, dacă imaginea arhaică și clasică funcționa după principiul realității, vizualul funcționează după principiul plăcerii. El este propria-i realitate. Inversarea aceasta nu este lipsită de riscuri pentru echilibrul mental al colectivului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
șapte zile ale săptămânii iradiindu-ne cu realitate. Icoana creștină spunea: Dumnezeul vostru este prezent. Icoana postcreștină: prezentul să fie Dumnezeul vostru. De la idol la idol, aceasta ar fi atunci cariera imaginii în Occident. "Arta" slujind drept intermediu între două idolatrii. Prima, din exces de transcendență; a doua, a noastră, din lipsă. În regimul idolului, imaginea, declinare a prototipului divin, avea prea mult "off": ea era parcă strivită de sacru, care o acoperea sau o străbătea. În regimul vizual, imaginea nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ochiul nostru părăsește din ce în ce mai mult carnea lumii. El citește grafismele, în loc să vadă lucrurile. La fel cum, în cazul produselor sintetice, dependența industriei față de materiile prime scade de la o zi la alta, scade și dependența imaginilor noastre față de realitatea exterioară. Astfel idolatria noastră bis reîntâlnește magia, însă eliminând tragicul (aici ar fi cercul spiralei). Pentru tragic, trebuie cel puțin să ai pe altcineva în față condiție minimă sau "pe tine însuți ca inamic". Într-o cultură a privirilor fără subiect și a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la nature, Gallimard, Paris, 1986. * Cartier parizian construit începând din 1970 și cuprinzând clădiri moderne și foarte înalte (n. trad.). 70 Michel Serres, Le Tiers-Instruit, François Burin, Paris, 1991. * Viețile..., ed. cit., vol. I, pp. 255-256 (n. trad.). 71 L'Idolatrie, Rencontres de l'École du Louvre, La Documentation française, Paris, 1990. 72 Egon Sendler, L'Icône, image de l'invisible, Desclée de Brouwer, 1981. * Apuleius, Măgarul de aur, traducere de I. Teodorescu, Saeculum Vizual, București, 2002, p. 234 (n. trad
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și reprezentările concentrice. Ilustrări. Secvențialitate și sincronicitate. Reinterpretare în cheie tridimensională: unitatea reprezentărilor. I.3 Despre religii Despre egalitatea și unicitatea religiilor ca precondiții ale dialo gului interreligios autentic. Despre supremația politică a religiilor abrahamice și utilizara neadecvată a termenului „idolatrie“. Studii de caz: 1. Moise și vițelul de aur; 2. Pipa sacră și Marele Spirit. Despre religie și dimensiunea religioasă: nuanțări și redefiniri conceptuale. Despre ierarhiile divine - recontextualizare. I.4 Despre mișcare Mișcarea circulară și mișcarea rectilinie. Despre mișcările sufletului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ci prin nivelul și deschiderea spirituală ale celor care le practică. Prin urmare, nu are sens comparația făcută între teologii, tehnici ori practici (decât poate într-un registru academic, având mize îndoielnice), întrucât „rezultatele“ sunt întotdeauna individuale. Creștinismul luptă împotriva idolatriei. Totuși, ignoranța și atitudinile idolatre sunt, în creștinismul de zi cu zi, la ele acasă. Termenul „idolatrie“ a fost el însuși instituit și aplicat greșit încă de la bun început. Devine din ce în ce mai clar faptul că, deși nu era menit a descrie
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
făcută între teologii, tehnici ori practici (decât poate într-un registru academic, având mize îndoielnice), întrucât „rezultatele“ sunt întotdeauna individuale. Creștinismul luptă împotriva idolatriei. Totuși, ignoranța și atitudinile idolatre sunt, în creștinismul de zi cu zi, la ele acasă. Termenul „idolatrie“ a fost el însuși instituit și aplicat greșit încă de la bun început. Devine din ce în ce mai clar faptul că, deși nu era menit a descrie practicile străine ca urmare a unei raportări pertinente și adecvate la ceea ce sunt ele, a fost utilizat
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și adecvate la ceea ce sunt ele, a fost utilizat pentru a le incrimina. Miza introducerii acestui termen ar fi trebuit să fie alta, dacă cercetătorii în cauză ar fi avut o mai bună cunoaștere a tradițiilor monoteiste. Mai precis, termenul „idolatrie“ nu se poate aplica legitim practicanților altor religii, ci poate fi folosit adecvat numai cu privire la practicanții care, în interiorul religiei „monoteiste“, își trădează propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ci poate fi folosit adecvat numai cu privire la practicanții care, în interiorul religiei „monoteiste“, își trădează propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în ebraică pentru „idolatrie“: „înfierarea biblică a idolatriei își găsește justificare pornind de la două premise diferite: ea [idolatria] încalcă Legământul și este inutilă. Această concepție cu privire la idolatrie își are originea în idealul biblic al monolatriei: Dumnezeu se cere slujit în conformitate cu ritualurile instituite de El
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
adecvat numai cu privire la practicanții care, în interiorul religiei „monoteiste“, își trădează propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în ebraică pentru „idolatrie“: „înfierarea biblică a idolatriei își găsește justificare pornind de la două premise diferite: ea [idolatria] încalcă Legământul și este inutilă. Această concepție cu privire la idolatrie își are originea în idealul biblic al monolatriei: Dumnezeu se cere slujit în conformitate cu ritualurile instituite de El. [...] Merită să precizăm în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în ebraică pentru „idolatrie“: „înfierarea biblică a idolatriei își găsește justificare pornind de la două premise diferite: ea [idolatria] încalcă Legământul și este inutilă. Această concepție cu privire la idolatrie își are originea în idealul biblic al monolatriei: Dumnezeu se cere slujit în conformitate cu ritualurile instituite de El. [...] Merită să precizăm în acest punct că abōdăh zarah, formula ebraică echivalentă pentru «idolatrie
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în ebraică pentru „idolatrie“: „înfierarea biblică a idolatriei își găsește justificare pornind de la două premise diferite: ea [idolatria] încalcă Legământul și este inutilă. Această concepție cu privire la idolatrie își are originea în idealul biblic al monolatriei: Dumnezeu se cere slujit în conformitate cu ritualurile instituite de El. [...] Merită să precizăm în acest punct că abōdăh zarah, formula ebraică echivalentă pentru «idolatrie», înseamnă «cult străin», adică neprescris.“ înțelegerea dimensiunii monoteiste iudaice
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
idolatria] încalcă Legământul și este inutilă. Această concepție cu privire la idolatrie își are originea în idealul biblic al monolatriei: Dumnezeu se cere slujit în conformitate cu ritualurile instituite de El. [...] Merită să precizăm în acest punct că abōdăh zarah, formula ebraică echivalentă pentru «idolatrie», înseamnă «cult străin», adică neprescris.“ înțelegerea dimensiunii monoteiste iudaice nu atât prin diferență față de alte tradiții, ci, mai ales, ca relație personalizată și, în consecință, ca fidelitate în relația pecetluită prin legământ este subliniată și nuanțată cu virtuozitate de Nathan
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pentru portretul deuteronomic al unicității lui YHWH, iubirea, devotament necondiționat față de YHWH, nu își găsește loc în intelectualizarea modernă a «monoteismului». «Monoteismul» este un adevăr care se cere pătruns, nu o relație în care să fii angajat.“ Cu alte cuvinte, „idolatria“ s-ar cuveni să indice devierile din cadrul „monoteismelor“, aplicarea descriptivă cu privire la alte tradiții fiind oarbă și neîntemeiată. în mod ironic, utilizarea neadecvată a termenului dă seamă de ignoranța și de necunoașterea, în medii teologice și scolastice, a altor tradiții, în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
să indice devierile din cadrul „monoteismelor“, aplicarea descriptivă cu privire la alte tradiții fiind oarbă și neîntemeiată. în mod ironic, utilizarea neadecvată a termenului dă seamă de ignoranța și de necunoașterea, în medii teologice și scolastice, a altor tradiții, în condițiile în care „idolatria“ dă, de fapt, contur neregulilor „din interior“, aruncate însă nedrept asupra altor religii („din exterior“), care rămân neînțelese și pecetluite negativ. Prin urmare, închinarea la idoli, ca fărădelege și încălcare a propriei tradiții, se regăsește numai în interiorul „mono teismelor“, demarcând
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
vițelului de aur indică aceeași echivalență, eronat construită, între venerarea Domnului și venerarea Domnului prin întruchiparea vițelului de aur. „Domnul [YHWH]“ este cel care mai departe îi vorbește lui Moise, spunându-i să se întoarcă. Subliniez, așadar, că acuzația de „idolatrie“ îmi pare cu totul neîntemeiată în acest caz. Poporul nu „recade“ prin prac tici „păgâne“ în „păcatul idolatriei“, ci este vorba, mai degrabă, de o inadecvare subtilă și dificil de redat, constând nu într-o trădare prin întoarcerea către alte
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
aur. „Domnul [YHWH]“ este cel care mai departe îi vorbește lui Moise, spunându-i să se întoarcă. Subliniez, așadar, că acuzația de „idolatrie“ îmi pare cu totul neîntemeiată în acest caz. Poporul nu „recade“ prin prac tici „păgâne“ în „păcatul idolatriei“, ci este vorba, mai degrabă, de o inadecvare subtilă și dificil de redat, constând nu într-o trădare prin întoarcerea către alte practici, străine, ci într-o trădare prin întoarcerea la modurile proprii, limitate, de înțelegere și sălășluire în relația
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]