6,525 matches
-
exagerările. Îmbunătățire bruscă Există aparate (de fabricație românească) pe care le poți pune în funcțiune doar dându-le un pumn zdravăn. Ceva asemănător s-a întâmplat cu revista Convorbiri literare din Iași care, atacată furibund de un grup de scriitori ieșeni, a ieșit brusc din starea de letargie și a devenit o revistă demnă de interes. Ultimul număr, din septembrie 2001, cuprinde scrisori inedite ale lui Mircea Eliade, texte critice de Irina Mavrodin, Gheorghe Grigurcu, Constantin Ciopraga, Dan Cristea, ca și
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
în anul 1939 urmate de Fructele anilor și Preludiu din 1940 care au pregătit volumul intitulat Noaptea geniului (1942), versuri tributare unei atmosfere halucinante. Tot în acest timp se impune lirica lui Mircea Pavelescu (1908-1980), mai cu seamă în jurul revistei ieșene Jurnalul literar al lui G. Călinescu și, tot în acea vreme, se manifestă Ștefan Stănescu, Elegia destinului, Sicriul la pagina Poeții premiați de către România literară. Alți colaboratori cu versuri: Em. Cobzalău (1913-1986), poet ardelean, Plecare spre somn, creație lirică premiată
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
printre membrii PSD-ului din Iași unii care au afinități vizibile și uneori marcate cu PRM-ul, s-ar putea ca istorioara cu cravata să li se adreseze și lor. Povestindu-i lui Simirad, care a dat greș cu taximetriștii ieșeni, că membrii guvernului sînt de acord să poarte modelul de cravată impus de el, Năstase a anunțat, implicit, că tot guvernul joacă așa cum cîntă premierul. Acesta a fost adevăratul mesaj pe care prim-ministrul a vrut să-l lanseze, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Nicolae Manolescu Prietenul meu, doctorul Virgil Feier de la Timișoara, mi-a dăruit în Sărbătorile trecute o carte pe care n-o știam, deși a fost consemnată de pildă în Dicționarul ieșean: un Manual de Istoria literaturii române, 'întocmit" de Enea Hodoș și tipărit la Caransebeș, în Editura Foii Diecezane, în 1893. în Epilog, autorul declară că a propus textul manualului sub forma unui curs de trei ani la Institutul pedagogic și
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
unii fără volume, n-au ce căuta în școală. Poate doar Ghica să fie o lipsă importantă, menționat totuși în legătură cu Alecsandri și printre colaboratorii Convorbirilor literare. Despre Junimea și Convorbiri, Hodoș are pagini curate, de admirație pentru acțiunea grupului literar ieșean și a revistei celei mai bune și cu cea mai veche apariție, cum spune, la începutul anilor '90. Ca și la Densusianu, este un capitol despre limbă și dialecte, dar așezat la urmă și prilej nimerit de a prezenta studiile
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
din majoritatea ziarelor am aflat care sînt obiceiurile legate de Anul Nou, la români și pe glob, informații oricum transmise la televizor, nu regret că am citit cu atenție 'Naționalul" - singurul unde am găsit o știre de tot interesul: 'Comuniștii ieșeni au sărbătorit Ziua Republicii în ilegalitate" Cîteva zeci de simpatizanți comuniști și socialiști majoritatea membri ai Partidului Muncitoresc Român, filiala Iași, au comemorat (poate aniversat n.n.) la 30 decembrie Ziua Republicii. Fripturi, salate beuf, ceva băutură aduse de acasă au
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
o atmosferă caldă. Tovarășii au luat cuvîntul înfierînd capitalismul și imperialismul, manifestîndu-și profundul atașament față de valorile comunismului, ale omului nou și ale șanselor ca România să ajungă după o perioadă o societate socialistă multilateral-dezvoltată, sub îndrumarea partidului unic". Președintele socialist-comuniștilor ieșeni se numește Dumitru Eminescu. Din cîte am înțeles din știrea citită, oamenii au încheiat adunarea cu discreție și sobrietate. În litera și spiritul limbajului de lemn nu s-a ajuns pînă la scandări gen: 'Eminescu - P.M.R.".
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
-l asasineze pe Goma În Convorbiri literare din noiembrie, Vasile Iancu semnează un text senzațional: Istoria unui asasinat politic. E vorba de mărturisirile unui ,,informator" anonim care l-a cunoscut pe un oarecare Paul Andriescu, originar din Dorohoi, frecventînd boema ieșeană din anii '80. Era absolventul unei școli postliceale bucureștene și se ocupa cu depanarea radio-t.v. Nu urmase facultatea din cauza ,,dosarului". Tatăl său fusese în America în tinerețe și, revenit în România înainte de război, cumpărase o moșioară la Manoleasa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
din Convorbiri e sărbătorit, cu oarecare întîrziere, G. Ibrăileanu, de la moartea căruia s-au împlinit, la 11 martie 2001, 65 de ani de la moarte, și la 23 mai, 130 de ani de la naștere. Mai multe articole îl evocă pe criticul ieșean al ,,Vieții românești", uitat, pe nedrept, de mai toate publicațiile culturale. Cenaclul de Luni Mozaicul de la Craiova (nr. 9-10) consacră un spațiu amplu dezbaterii ideii de generație. Puncte de vedere interesante, diverse, contradictorii. Bună inițiativă a redacției: generația este un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
motivele să fie ,,nostalgic" în aceste rînduri de acum mai bine de un deceniu; mai întîi pentru că și astăzi cei amintiți (cărora li se adaugă tot... cei de-o vîrstă ori, din păcate, numai amintirea lor, din alte centre culturale: ieșenii N.A. Ursu, Al. Andriescu și Liviu Leonte, clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Ion Pop, Mircea Muthu) au rămas editorii noștri activi, la care, în decurs de cîteva decenii, așadar, s-au alăturat prea puține nume noi. Absolvenții facultăților de Litere
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
voie! - a fost Băran, care a spus ce diferență ar fi între Mihai Viteazul și el: domnitorul călărea șapte cai deodată (!) iar el a căzut de pe cal în singura împrejurare în care a încercat să călărească. Aferim! Calul regimentului În Timpul ieșean pe octombrie, urmează partea a doua a unui lung și foarte interesant interviu acordat de Paul Miron lui Dan Lungu. Cine este Paul Miron, cititorii României literare știu prea bine, după rubricile susținute în revista noastră, săptămînă de săptămînă, cîțiva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
forță, abilitate, capacitate de invenție". De fapt, stoarce din această imagistică iluzoriu împrumutată seve imprevizibile, adînc tulburătoare, de factură mai curînd expresionistă (haosul, coșmarul, stihiile răzvrătite, discordanțele), purtînd marca de fabricație proprie. La fel interesantă ni se pare insistența criticului ieșean asupra reificării în cadrul poeziei bacoviene, proces tutelar, derivînd din starea ei agonică, din ceea ce Ion Caraion a numit "sfîrșitul continuu". Dacă în alte creații lirice întîlnim adesea însuflețirea, personificarea, aci stăpînește tranziția din organic în anorganic, mineralizarea. E un fapt
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
murise tatăl, care ar fi putut să-mi asigure cît de cît un început de parcurs artistic în vremea cumplit de săracă, dar bietul s-a prăpădit chiar în acel moment. Dispariția lui coincizînd, culmea!, cu cea a vechii Academii ieșene de Artă. Neșansă. La București, nu aveam cum răzbate și atunci mi-am zis să aleg ceva la Iași, oraș mirific pentru dorohoianul neieșit încă în lumea mare și atît de apropiat de emblematicul Dorohoi. Și pentru că, în clandestinitate, mai
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
dublu: de lefegiu într-o redacție, oricum civilizată, și în-verșunat practicant în atelierul din Armeană. Apropo de Filarmonică. Am citit într-un recent interviu de-al tău că ești de o viață nelipsit, vineri de vineri, la concertul prestigioasei orchestre ieșene. Așa este. Și pe același loc... Da, locul 1, rîndul 28. "Loc de veci", acordat încă de Ion Baciu, recompensă la afișul permanent al Filarmonicii, realizat de mine. Fanstastică stabilitate... E o consecvență. În sală, mă întîlnesc cu melomani care
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
a vocii: Gheorrrghiu, nu veni la mine, du-te la Pallady! Mă trimitea, modest, la marea Retrospectivă Pallady de la Palat. Nu l-am auzit o dată bîrfind (iată de ce nu mă las prins în capcana ta, de a-mi bîrfi colegii ieșeni de breaslă). Probabil, avea și el cîte ceva de spus mai nu știu cum despre alții, din preajmă, dar n-o făcea. În schimb, amicul lui, vecin de atelier, pictor onorabil, de altfel, bîrfea cumplit. Pe cît era Catargi de atent să
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
lui Hausvater, dar și o montare importantă a ultimilor zece ani, un punct major în istoria Teatrului Național din Iași. După experiența cu trupa Teatrului Odeon și cu șocantul ...au pus cătușe florilor, Hausvater a comunicat foarte bine cu trupa ieșeană, care s-a dat pe mîna lui pînă la capăt. De devotament, și chiar mai mult decît atît, s-a bucurat peste tot pe unde a trecut. Și totuși, cele mai multe montări din ultimul timp par eboșe, încercări, tatonări, n-au
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
schimbe titlul piesei ( Cred că m-am îndrăgostit), nici să caute păgubașul prea departe: Nicolae Nițescu e de pe acilea de la noi. "Astă pleavă, ăst gunoi" Versul eminescian ne este reamintit de Valeriu Stancu în editorialul numărului din martie al Cronicii ieșene. El se referă la politicienii ajunși, ieri sau azi, la putere ("tot soiul de ariviști, de ticăloși, de imbecili, de lăutari, de neputincioși, de cameleoni, de neisprăviți, de osanaliști, adunați cam la întîmplare de voturi, algoritm, tupeu, interese") și care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
Iași/ Sau în Ieși/ Dacă ieși de la slujbă/ Vin la Cujbă/ Al matale/ Caragiale") îi scrie bucuros lui Maiorescu că a aflat din scrisoarea criticului adresată surorii sale Emilia despre îmbunătățirea sănătății poetului și se angaja să adune repede cotizațiile ieșene pentru luna ianuarie 1884. Bucuroasă mult îi scria fratelui său, Emilia Humpel, mulțumindu-i "în special pentru grija afectuoasă pe care i-o arăți. Tot ceea ce plănuiești pentru viitorul lui imediat mi se pare atît de drept și de frumos
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
colecția Convorbirilor literare și unele manuscrise aflate în posesia sa sau a altora. De altfel, mai tîrziu, cînd s-au pregătit edițiile V.G. Morțun și, mai ales, A.D. Xenopol s-au găsit manuscrise ale liricii poetului păstrate de un zețar ieșean. Chiar dl N. Georgescu pledează pentru revenirea la textul din Convorbiri literare ("De revenirea la textul din Convorbiri literare este nevoie - pentru că acolo se regăsește un Eminescu mai viu decît în ediții - adesea, un Eminescu total diferit de cel din
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
dl N. Georgescu, azi "o curiozitate tipografică în editologia eminesciană datorită cronologiei arbitrare a poeziilor, sistemul ortografic folosit de editor, informațiilor cu neputință de verificat". Dar aceasta are meritul de a fi devenit ediția de masă a liricii eminesciene, editorii ieșeni frații Șaraga ajungînd să tipărească, în vreo 10 ani, aproape 15.000 de exemplare, tiraj exorbitant pe atunci. Nimeni serios nu a luat însă în seamă ediția Xenopol. Ediția Matei Eminescu, din 1895 (căpitanul se voia editorul legal al operei
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
în mine sunt doi oameni deosebiți, românul vechi și românul nou?" "Vechiul român" Negruzzi nu ezita să ia, în Au mai pățit-o și alții, peste picior noua estetică "burgheză" a grădinii englezești, cu pretenții de naturalețe, introdusă în gustul ieșenilor odată cu lecturile din Rousseau și din romanticii germani. Iată cum descrie firava preschimbare a peisajului ieșean: "Cu toate acestea, bunul oraș începu a-și schimba toaleta, și zău! ne pare rău. (...) acum vede cineva, în locul baracilor și a colibelor care
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
să ia, în Au mai pățit-o și alții, peste picior noua estetică "burgheză" a grădinii englezești, cu pretenții de naturalețe, introdusă în gustul ieșenilor odată cu lecturile din Rousseau și din romanticii germani. Iată cum descrie firava preschimbare a peisajului ieșean: "Cu toate acestea, bunul oraș începu a-și schimba toaleta, și zău! ne pare rău. (...) acum vede cineva, în locul baracilor și a colibelor care făcea să răsară grandiosul unui palat maur, niște căsuți de moda bourgeoise - de ne este iertat
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
Ibrăileanu (reeditată ca atare în 1936). A fost o ediție polemic antimaioresciană (fără variante, adnotări și comentarii), ordonată cronologic, poeziile din adolescență fiind selectate integral într-o secțiune separată, finală. Cercetarea manuscriselor a fost lăsată pe seama lui Topârceanu iar criticul ieșean, se știe, a fost principial potrivnic postumelor, cum reiese din studiul său din 1908 Postumele lui Eminescu. Lucrînd efectiv după manuscrise, Octav Botez publică, în 1933, ediția Poesii, socotită de editor una "cu adevărat științifică". Volumul, apărut la Ed. Cultura
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Dar, crede dl Pericle Martinescu și are dreptate, e un moment important în editarea liricii eminesciene pentru că editorul a cercetat minuțios cele 43 caiete Eminescu de la B.A.R. (Inițial, ediția trebuia să poarte și semnătura lui Ibrăileanu, dar criticul ieșean îmbolnăvindu-se grav totul a fost înfăptuit de G. Botez). Ediția M. Dragomirescu din 1937, foarte personală și polemică, înlocuiește criteriul cronologic cu cel estetic. A reținut numai 69 capodopere, cele socotite de talent le-a expediat la anexe. Prin
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
o "roabă de cărți" pe care i-a pus-o la dispoziție prietenul Liviu Papuc de la Biblioteca Centrală "M. Eminescu"; între ele, des citați N. Spătaru Milescu, dar și contemporanul Cornel Ungureanu, precum și cărți de istorie a culturii chineze. Călătorul ieșean nu se entuziasmează dar nici nu cîrtește; constată, descrie, face comparații și dacă descoperă "modele" ori măcar fapte ce merită urmate, acestea aparțin în exclusivitate profesiunii sale (de scriitor) și nu mai puțin pasiunii sale (cea de muzeograf, de șef
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]