561 matches
-
de rândul de așteptare : distanța dintre gardurile de fier ale jandarmeriei este cu o idee mai mare decât anul trecut. Din loc în loc, gardul este prins de sol cu un fel de cârlige de fier bătute direct în solul moale, ierbos, pentru o mai mare stabilitate. În fine, partea finală a traseului, chiar lângă chioșcul circular, are în componență bariere de alt tip decât cunoscutele garduri albastre ale jandarmeriei, sunt vopsite în verde-brun, lucrate diferit și, atenție, erau pe poziție de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exista pericolul real ca pelerinul să se „scurgă” spre vale la un moment dat, din cauza încordării și a oboselii. Cei cu experiență știu că trebuie să construiască o „instalație” de sprijinire a picioarelor cu ajutorul unor țăruși înfipți temeinic în pajiștea ierboasă și al scândurilor așezate mai apoi transversal. Încă o dată, am avut confirmarea faptului că pelerinajul se învață cu timpul, din greșelile și dificultățile întâlnite de omul-pelerin pe teren. În cele din urmă, ajung la poarta mănăstirii și caut să fixez
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ani, am publicat un articol În care demonstram, pentru câteva specii de arbori, această diminuare de potențial În solul pe care aceștia trăiesc; recordul l’a bătut atunci nucul. În vara asta, mi-am batut capul cu o plantă anuală, ierboasă, anume macul; și el a reușit reducerea potențialului redox al solului, chiar dacă nu În aceeași măsură. Poate voi avea ocazia să detaliez acest clasament; acum Însă amintesc doar că acțiunea reductivă a plantei asupra mediului este cu atât mai intensă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul, deci Îi deveneau incompatibile. Indiferent ce fel de plante luăm În discuție, ierboase ori lemnoase, vom vedea că ele se repartizează În așa fel Încât cele mai evoluate, adică mai recente, se află la latitudini mici, devenind tot mai vechi pe măsură ce ne apropiem de poli. Dacă le discutăm pe cele ierboase, vom vedea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În discuție, ierboase ori lemnoase, vom vedea că ele se repartizează În așa fel Încât cele mai evoluate, adică mai recente, se află la latitudini mici, devenind tot mai vechi pe măsură ce ne apropiem de poli. Dacă le discutăm pe cele ierboase, vom vedea că În zona ecuatorială, În savane, ponderea este deținută de graminee, adică de monocotiledonate, evoluate, recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea preponderent dicotiledonați. Dicotiledonatele cedează treptat locul, mai spre poli, unor plante mai vechi; astfel, În taiga, arborii sunt reprezentați În special de gimnosperme, precum coniferele, iar ierboasele sunt fie ferigi, fie mușchi, adică plante inferioare. În sfârșit, nordul Îndepărtat, tundra, este dominat de mușchi și licheni, cele mai vechi pluricelulare care, apărute În condiții reducătoare, devin compatibile cu mediul actual, oxidant, numai la temperaturi scăzute. Dependența de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai bune de trai pentru el Însuși dar și pentru alte plante. El Își asumă acest rol pentru că Viața profită de fiecare minut. Iar trezirea la viață a unei păduri nu se face dintr’odată ci eșalonat: Întâi micile plante ierboase, ghiocei, viorele, brebenei, iarba Însăși, apoi arbuștii și la urmă abia arborii. De ce, voi Încerca acum să lămuresc. Plantele care, spuneam mai demult, au ațipit mai mult din cauza acțiunii excesive induse de viețuirea lor În sol, deci unei inhibiții, decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acesta ajunge cu greu În adâncime. Așa că, rezultatul trudei lor e o oxidare puternică la suprafață și din ce În ce mai slabă spre adâncime. Cu alte cuvinte, cum dispare zăpada, deci se deschide drumul spre lumina Soarelui, pornesc la viață doar micile plante ierboase, cu rădăcini puțin profunde. Iar Între ele, primele sunt monocotiledonatele, adică cele mai iubitoare de medii oxidante, precum ghiocelul și vioreaua. Preferințele plantelor nu sunt aceleași tot anul, mai precis, odată cu creșterea temperaturii ele preferă o oxidare mai mică. Și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai iubitoare de medii oxidante, precum ghiocelul și vioreaua. Preferințele plantelor nu sunt aceleași tot anul, mai precis, odată cu creșterea temperaturii ele preferă o oxidare mai mică. Și astfel, după ghiocei și viorele, apar brebeneii și piciorul cocoșului, plante tot ierboase dar dicotiledonate, deci iubitoare de medii mai puțin oxidante, adică de solul pe care l’a pregătit ghiocelul. Profunzimile solului au rămas Însă În același stadiu de oxidare de după iarnă, și doar creșterea temperaturii face să apară compatibilitatea plantelor lemnoase
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de o nouă creștere a temperaturii ambiante. Când, la toamnă, temperatura va Începe să scadă, deci plantele vor dori medii tot mai oxidate, primii care vor adormi, ca deveniți incompatibili, vor fi arborii, apoi arbuștii și abia la urmă micile ierboase. Iar această eșalonare se va face mai rapid, pentru că toată vara plantele vor fi creat un sol puternic reducător; asta devine o incompatibilitate pentru ele, dar e benefică pentru heterotrofele solului care au astfel energie și de lucru toată iarna
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
caracteristice umanismului clasicist; redus la o singură dimensiune - aceea a orizontalității -, el se chircește, se retrage tot mai aproape de pământ, până la a deveni una cu mineralul: „Omul profilat pe cer avea umerii aspri, răniți, / mersul înfricoșător și-un păr negru, ierbos, / crescuse enorm ca o zăpadă polară, ca o inundație marină, / laolaltă cu minereurile pământului, cu sângele lui subteran, / în care au putrezit rădăcini, / în care s-au înecat femei, / în care au venit să moară carbonizate păsările din fundul lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
moarte - erau ceea ce-ți trebuie ca să trăiești și ca să mori. Tâmplarul era pentru mine un meșter atoatefăcător. În ochii mei, era cel ce făcea lumea. Mi-a devenit limpede că lumea nu-i alcătuită din ceruri călătoare și porumbiști ierboase, ci veșnic din unul și același lemn. Tâmplarul se pricepea să-și așeze lemnul în calea anotimpurilor fugare - atât a anotimpurilor golașe, cât și a celor ierboase ale pământului. Aici, panopticul zilelor de deces ți se-nfățișa sub formă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a devenit limpede că lumea nu-i alcătuită din ceruri călătoare și porumbiști ierboase, ci veșnic din unul și același lemn. Tâmplarul se pricepea să-și așeze lemnul în calea anotimpurilor fugare - atât a anotimpurilor golașe, cât și a celor ierboase ale pământului. Aici, panopticul zilelor de deces ți se-nfățișa sub formă de material bine lustruit și cu canturi. O claritate în culori mate - de la un alb-murdar la un galben ca mierea și până la un maroniu întunecat -, culori care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coceni, coji de semințe etc.) reprezintă o sursă de materiale brute folosibile pentru obținerea de produse importante pe cale chimică și biochimică. La acestea se adaugă deșeurile de bumbac, șroturile de la fabricarea uleiurilor vegetale, deșeurile de la prelucrarea legumelor și fructelor, plante ierboase, hîrtie reciclată, leșiile bisulfitice de la fabricarea celulozei și hîrtiei, apele menajere etc. Avantajele importante ale deșeurilor de celuloză sunt abundența lor și costul foarte mic. Folosirea biomasei pentru obținerea alcoolului impune o hidroliză a celulozei pînă la glucoză și a
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
la acțiunea agenților fizico-chimici și biologici. Hemiceluloza este un amestec complex de pentozani (xilani, arabani), hexozani (manani, metil-pentozani), pectine și gume vegetale și se găsește în țesuturile plantei asociată cu celuloza și lignina. La lemnele de esență tare și plantele ierboase, hemiceluloza este compusă în principal din zaharuri cu cinci atomi de carbon, mai ales xiloza. La cele de esență moale hemicelulozele sunt compuse din cîteva zaharuri cu șase atomi de carbon, în principal manoze, glucoze și mici cantități de galactoză
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
plantelor medicinale și aromatice în județul Botoșani, a căpătat un suport științific încă de la începutul acestui secol. Având condiții favorabile de clima și sol, zona de nord a Moldovei are o floră diversificată și bogată: se întâlnesc diferite specii medicinale ierboase spontane; un număr însemnat de plante medicinale sunt cultivate. La noi în zonă sunt întreprinderi specializate care se ocupă cu realizarea producției de materie prima vegetală din culturile de plante medicinale și din flora spontană, precum și de prelucrarea primară a
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele). Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantații de plopi de pe malurile râului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
modifică membranele și trece din stare erbacee în stare lemnoasă. Acest proces are loc spre sfârșitul lunii august. Lemnoasă: Planta ale cărei tulpini și ramuri capătă consistența lemnului pe măsură ce se dezvoltă; este opusul lui erbacee. Trecerea unei plante de la stadiul ierbos la cel lemnos se numește lemnificare. Materie organică: Materia organică este produsul obținut prin descompunerea materiei vii (vegetală sau animalăă, care produce humus. Mraniță: Amestec de pământ vegetal, nisip și turbă în proporții diferite, folosit pentru cultura plantelor de ghiveci
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
și subspecii (2,9%). (Fig. 4 ) II. 3. 2. Analiza statistică a bioformelor Dintre cele 380 specii și subspecii inventariate în pădurea Vorona, 199 (52,5%) aparțin hemicriptofitelor (H), acestea dominând spectrul bioformelor și constituind fondul de bază al vegetației ierboase din zona studiată. ( Tabel nr. 2 Fig. 5) Dominanța hemicriptofitelor ilustrează un climat moderat, precum și ponderea mare a formațiunilor ierboase în teritoriul investigat. Deși ecosistemul luat în studiu este un ecosistem de pădure speciile din stratul ierbaceu sunt diverse. Următoarea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
în pădurea Vorona, 199 (52,5%) aparțin hemicriptofitelor (H), acestea dominând spectrul bioformelor și constituind fondul de bază al vegetației ierboase din zona studiată. ( Tabel nr. 2 Fig. 5) Dominanța hemicriptofitelor ilustrează un climat moderat, precum și ponderea mare a formațiunilor ierboase în teritoriul investigat. Deși ecosistemul luat în studiu este un ecosistem de pădure speciile din stratul ierbaceu sunt diverse. Următoarea categorie, ca reprezentare în teritoriu, din spectrul bioformelor este cea a geofitelor (G) cu 60 de specii și subspecii (15
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
în studiu este un ecosistem de pădure speciile din stratul ierbaceu sunt diverse. Următoarea categorie, ca reprezentare în teritoriu, din spectrul bioformelor este cea a geofitelor (G) cu 60 de specii și subspecii (15,56%), acestea constituind principalul covor vegetal ierbos în prevernal și vernal al asociațiilor vegetale. Având în vedere că, ecosistemul studiat este unul de pădure, participarea fanerofitelor (Ph) la spectrul bioformelor este relativ redusă, cu 45 specii și subspecii (11,87%). Această situație este explicabilă prin relativa uniformitate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
46 %) se încadrează într-o categorie apropiată, iar plantele care intră în categoria L5 și L6 sunt specii de semiumbră (cu 11,6 % respectiv 14,24 %). Această situație este explicabilă având în vedere faptul că în zona studiată formațiunile vegetale ierboase predomină în poienile luminate și la marginea formațiunii lemnoase. În același timp, deși vegetația forestieră ocupă suprafața dominantă, datorită caracteristicilor ecologice ale pădurilor de fag, în amestec cu stejar și carpen, plantele de umbră sunt mai slab reprezentate. din punct
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]