412 matches
-
masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată mult mai fantezist, dat fiind că, în imaginar, ea își găsește locul mai curând în "lumile" damnate, acolo unde au loc metamorfozele spectaculoase. În O samă de cuvinte sau în Istoria ieroglifică, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie sau în Viața și petreacerea svinților, imaginarul masculinității este linear, dominator, glorios și de aceea mântuit. La confluența dintre feluritele lumi ale fantasticului, în tonuri estompate, feminitatea abia dacă este reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Bogdan. Pref. Ion Bianu. Iași: Socec, 1922. Mihail Psellos. Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Iași: Polirom, 1998. // // Antim Ivireanul. Opere. Ed. Gabriel Ștrempel. București, Minerva, 1972. Dimitrie Cantemir. Opere. Hronicul (ed. Stela Toma). Divanul (ed. Virgil Cândea). Istoria ieroglifică (ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei. Trad. Petre Pandrea. București: Minerva, 1986. Cronica anonimă despre Brâncoveanu. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. Cronicari munteni. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. 2 vol. Cronici
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
poate că cel mai semnificativ sub acest aspect al legăturii cu tradiția "istoric-eficientă", preluat în lucrarea de față motiv pentru care se cuvine a-l menționa de pe acum -, este unul referitor la timp: prezentuiește, aflat în "Scara" de la începutul Istoriei ieroglifice a lui Dimitrie Cantemir (neutilizat totuși de acesta în lucrarea în cauză).10 Sensurile în care este folosit vor fi precizate în funcție de contextele în care îl vom găsi. În privința gândurilor, și ele semnificative în sensul atragerii tradiției noastre istoric-eficiente în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Studii istorico-filosofice, Editura Academiei Române, București, 2011. Bochenski, I. M., A History of formal Logic, translated by Ivo Thomas, University of Notre Dame Press, 1961. Botezatu, Petre, Schiță a unei logici naturale Logică operatorie, Editura Științifică, București, 1969. Cantemir, Dimitrie, Istoria ieroglifică, Editura Junimea, Iași, 1988. Caputo, John D., Radical Hermeneutics: Repetition, Deconstruction, and the Hermeneutical Project, Indiana University Press, Bloomington, Indiana, 1987. Carchia, Gianni, "Elogiul aparenței", trad. Ștefania Mincu, în vol. Gândirea slabă, Editura Pontica, Constanța, 1998. Cohen, Marc, Glossary of
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după înțelesul heideggerian. Pentru aceasta, a se vedea poziția discursului în orizontul constituirii locului-de-deschidere a Dasein-ului (Heidegger, Ființă și timp, § 32-§ 34) și în orizontul ontologic al limbii (Gadamer, Adevăr și metodă, Partea a treia). 10 Cf. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, "Scară a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", pp. 11-32. 11 Lucian Blaga, Despre viitorul filosofiei românești, p., 14. 12 M. Merleau Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XVI. 13 Parmenides, Despre natură, "Fragmente", 1, în D.M. Pippidi, Presocraticii. Fragmentele eleaților, p.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formalul 'eu leg', inerent judecății." Heidegger, Probleme fundamentale ale fenomenologiei; p. 69; p. 293. 200 Cuvântul "prezentuire" este construit pornind de la un cuvânt al lui Cantemir menționat și în Introducerea la lucrare de față din "Scara" așezată la începutul Istoriei ieroglifice; este vorba despre cuvântul prezentuiește, cu sensul "arată, de față îl scoate, înainte îl pune". Cuvântul lui Cantemir numește mai bine decât alte variante pornind de la "prezent" (prezentizare, prezentificare, prezentuizare etc.) faptul timporizării prin prezent și al înfățișării celui "prezentuit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
arată, de față îl scoate, înainte îl pune". Cuvântul lui Cantemir numește mai bine decât alte variante pornind de la "prezent" (prezentizare, prezentificare, prezentuizare etc.) faptul timporizării prin prezent și al înfățișării celui "prezentuit" (de la a prezentui). Cf. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică; Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", p. 24. 201 A se vedea: Husserl, Sur la résolution du schème contenu d'appréhension appréhension. 202 "Ființarea conștientă", cea constituită prin timporizare (fiind, întâi, timpul propriu) și care îl constituie pe Celălalt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
N. A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești, Editura Științifică, București, 1982. 28 Miron Costin, Letopiseți, vol. I, p. 288. 29 Ibidem, p. 308. 30 Miron Costin, De neamul Moldovenilor, ediție critică, C. Ciurescu, București, 1914, p. 140. 31 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 21-198. 32 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660, p. 438. 43 Idem, p. 411. 44 Ibidem, p. 302. 45 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, op. cit (Predoslovie). 46 Idem. 47 Op. cit., p. 309. 48 Istoria ieroglifică, pp. 24 și 14. 49 N. A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 50 P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Neamț. 51 Din viața starețului Paisie, 1722-1794, Tip. M-rii Neamțu, 1836. 52 A.S.I., Secretariatul de Stat. 53
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a căror ocurență poate fi detectată în textele fabulistice românești, cu precădere la autori precum Al. Donici și C. Stamati, iar în D. Cantemir și începuturile fabulei românești desemnează căile de pătrundere a speciei în spațiul literar românesc, studiază Istoria ieroglifică și elaborează, în final, o cronologie a fabulei românești, invocând trei nume de „întemeietori”: D. Țichindeal, Ioan Tomici și Gh. Lazăr. Revista mai găzduiește o dezbatere centrată pe unul din cele mai controversate „cazuri” literare ale vremii - Panait Istrati. Rubrica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
1962-1985; Ion Sava, Măști, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Tudor Arghezi, Versuri, I-II, pref. Ion Caraion, postfața edit., București, 1980; C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, București, 1984; P. P. Negulescu, Filosofia Renașterii, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1986; Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pref. Dan Horia Mazilu, postfață Aureliu Goci, București, 2001; George G. Potra, Contribuții la istoricul țiganilor din România, București, 2002. Traduceri: Pierre Riffard, Dicționarul esoterismului, București, 1998 (în colaborare cu Doina Pienescu); Roger Faligot, Rémi Kauffer, Istoria mondială a serviciilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
auctorial, un tezism apăsat. „Egocentrismul”, idealizarea protagonistului-autor fac dificil de acceptat lectura propusă de Nicolae Manolescu volumului Ciubărești ca „un roman satiric, pe alocuri memorabil prin sarcasmul coroziv”, cu o „metodă swiftiană la origine”. Dar, pe lângă anumite capitole de „istorie ieroglifică”, îndeosebi volumele În ajun și Uraganul cuprind episoade romanești de calitate, precum cele care analizează relația lui Vania Răutu cu Eliza Orleanu și cu Ivonna, călătoria în Transilvania și în Europa Occidentală (unde e și întrevederea cu „generalisimul revoluției mondiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]